31,455 matches
-
sale inițiatice. Astăzi, el evaluează, pentru cititorii „Agendei“, șocul său occidental. „Ajuns în Franța, la Strasbourg, am intrat, natural aproape, în clasa a XII-a. Fiecare român rămas în Vest are, probabil, o serie de aventuri, șocuri și anecdote de povestit. Fiind și foarte tânăr, integrarea mea s-a făcut ușor, pe nesimțite chiar. Am avut un singur șoc: în prima zi de libertate mi-am spart capul în vitrina unui magazin de prezentare Bang&Olufsen; obișnuit cu vitrinele din România
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
dar episodice, Codin și Mozoc, doi dulăi care merg împreună și la Indicele explicativ și, în fine, Copilul, singurul personaj care n-a suportat vraja și metamorfozele celorlalți eroi, el neputînd fi decît pozitiv. Acestea sînt personajele, nu avem ce povesti pentru că nu se întîmplă aproape nimic, dar avem ce comenta pentru că eroii lui Marin Sorescu vorbesc mult și cu miez dar, mai ales, au viziuni. Așadar, pînă la capitolul XI al cărții, ne aflăm într-o "vizuină din zilele noastre
Povestea ursului din pădure by Ioan Holban () [Corola-journal/Memoirs/14174_a_15499]
-
confuzie, întrucât el chiar este vecin cu victima, pe care o cunoștea foarte bine. Anchetatorii au observat, însă, pete de sânge pe pantofii tânărului și pe hainele acestuia, astfel că el nu a mai putut da înapoi. A.G. le-a povestit într-un final polițiștilor cum s-a petrecut oribila crimă, spunând că briceagul l-a aruncat în canalul Bega. Au urmat alte ore de cercetări prin oraș, pentru prinderea celui de-al doilea autor al faptei. Oamenii legii au bătut
Agenda2004-48-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/283103_a_284432]
-
Dumnezeu. Așa pot trece peste necazuri, așa mă pot bucura de mici bucurii. Am un mare defect, sau poate că e o calitate: cred în oameni. Sunt sigură că voi fi o bunică extraordinară, pentru că am foarte multe lucruri de povestit. Cel mai greu lucru din viață este să o iei în fiecare dimineață de la capăt. Să lupți, și să știi să pierzi, și să fii un învingător chiar atunci când nu câștigi. Fiecare om are viața pe care o merită. Aș
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
altceva pe care nu-l știau numi. O stare greu de priceput", un impuls imaginativ care va sfîrși prin a-i transfigura pe cei implicați, îi va pune sub semnul imaginarului a cărui manifestare de nereprimat este nevoia de a povesti. Vor descoperi că "e de povestit totul." Ficțiunea va umple și îmblînzi realul și va consacră, o dată cu fiecare aspect neliniștitor sau doar insignifiant al vieții, si pe cei care vor lua parte la ea. Personajele se consumă în obsesia "punerii
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
numi. O stare greu de priceput", un impuls imaginativ care va sfîrși prin a-i transfigura pe cei implicați, îi va pune sub semnul imaginarului a cărui manifestare de nereprimat este nevoia de a povesti. Vor descoperi că "e de povestit totul." Ficțiunea va umple și îmblînzi realul și va consacră, o dată cu fiecare aspect neliniștitor sau doar insignifiant al vieții, si pe cei care vor lua parte la ea. Personajele se consumă în obsesia "punerii la cale", a bifurcării datelor realului
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
dintre protagoniștii scenelor care urmează. Ar putea fi junele acela...", să delege naratori din cei mai ciudați. Personajele sînt cele care scriu povestirea, ele sînt cele care își caută locul în această "reverie bine articulata epic pe marginea Mureșului". A povesti și, în ultimă instanță, a scrie ficțiune secularizează un act ritualic pînă cînd, cel puțin în istoria privată a unui personaj, imaginarul devine indiscernabil de fapt. Pînă la a înțelege acest lucru, acumularea de fapte, de nume, de locuri este
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
decepția provocată de romancierul Blaga: Tocmai citesc românul lui Lucian Blaga Luntrea lui Caron, recent apărut, care e important și interesant din punct de vedere documentar (căci e autobiografic) dar e mizerabil scris pentru că admirabilul prozator filozofic nu stia să povestească: parcă ar avea cîlți pe limbă". Ori aceste opinii înfrigurat politice (1 ianuarie 1991): "așa cum m-ai rugat, trimițînd lui Heitmann un pachet cu textele traduse din Istorie, i-am și scris - profitînd de ocazie - mi-am manifestat îngrijoararea și
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
la noi, avusese substanță și promotori pentru avangardă europeană. Și, de altfel, undeva mărturisește că visul este, adesea, la fundamentul creației sale. Nu folosea suprarealismul interbelic românesc onirismul că metodologie de creație, scriitorii aparținînd acestei specii avînd totdeauna grijă (o povestește Șasa Pana în memoriile sale) că seară să-și pregătească, pe noptiera, o foaie de hîrtie și un creion pentru a-și putea notă, la trezire, visurile avute noaptea? Ceva, a observat în 1992 și dl. Ion Pop, din atmosferă
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
de regimul comunist pentru compromiterea familiilor boierești. Cristian este un fiu de țăran, care nu s-a adaptat la stilul de viață din Canada, ci doar s-a resemnat să trăiască departe de țară lui. Cu un dispreț duios, Ruxandra povestește cum își exprimă el uneori, stângaci, deznădejdea: "din când în când, în serile noastre lungi de singurătate, după ce am obosit să ne tot jucăm cu Raluca, privindu-ne unul pe altul ca niște camarazi vechi, ce-și cunosc defectele, slăbiciunile
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
o forță interioară remarcabilă. Cuvîntul care îmi vine cel mai la îndemînă pentru a o caracteriza pe autoare este princiar, dar nu în sensul concret al termenului, ci mai curînd că un calificativ moral și comportamental. Există, în tot ceea ce povestește Principesa Ileana, o decentă, o naturalețe și o grație atît de impresionante și de rare astăzi, încît nu îți poți reprimă pornirea unei inclinări, simbolice, a capului, în semn de respect pentru cea care scrie. Cartea notează întîmplări consumate, în
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
propriile inhibiții, e nesigură pe șine, uneori, insă hotărîtă, pentru că știe că de ea depinde soarta celor din jur. Dar, mai înainte de orice, e un om extrem de bun și de generos, lucruri de care nici nu e defel conștientă. Prințesa povestește, în acest volum, un episod care mi se pare ca ilustrează perfect calificativul "princiar". Îl rezum: aflată fiind în Austria, unde se ocupă de soarta soldaților romani răniți și internați în spitale, cărora încearcă din răsputeri să le aline în
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
perioada dintre cele două războaie mondiale". Costache Olăreanu admite că lumea românească de atunci nu era una ideală, dar demonstrează că acea lume avea o ținută, distrusă ulterior de regimul comunist. Și cum anume demonstrează? Bineînțeles, cu o ironie subțire, povestindu-le dezamăgiților o întâmplare pe care ar întelege-o și un copil: "Aveam vreo zece ani și-mi cumpărasem, la Târgoviște, de la o simigerie din centru, doi covrigi calzi, unul cu susan, altul cu mac. Abia așteptăm să-i 'halesc', când
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
buzunare și-i zâmbeam tâmp, roșu până în vârful urechilor." Alteori, subiectul este livresc, inactual. Că și lui Mircea Horia Simionescu, lui Costache Olăreanu îi place să răsfoiască - sau să-și imagineze că răsfoiește - cărți și reviste din alte epoci. El povestește la un moment dat ce a găsit în câteva numere ale unei vechi reviste franțuzești, L'Illustration: "...un redactor răutăcios întocmea o listă de invenții la care ar fi lucrat pe atunci 'tâmpiții' de nemți: - producerea unei pâini din mazăre
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
meu, si nu invers".(...) Artiștilor nu le plac, bănuiesc, definițiile, pentru că văd în ele un fel de a impune legi și reguli care sfîrșesc invariabil prin a-i încadra într-un spațiu precis, în care se simt prizonieri. Tata ne povestea de Comenius, care prin 1670, se plîngea de limitele limbajului verbal. "Ca să descrii un elefant unor oameni care n-au văzut în viața lor un elefant, trebuie să folosești o cantitate incredibilă de cuvinte, care, oricum, nu vor fi exacte
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
am mai primit nici un leu, sub nici o formă, de la Contemporanul, prezența mea acolo fiind pur simbolică), ci de ordin moral. E delicată, chiar extrem de delicată. (Îmi amintesc de mîhnirea revoltata cu care - era în anii '60 - Nicolae Balotă mi-a povestit despre felul în care Al. Andritoiu l-a concediat de la Familia: după ce a pozat în mare "prieten" și "admirator" al importantului critic, a găsit cu cale a-i trimite în plic, la București, hîrtia cu pricina, "fără să stea de
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
care puterea nu mai are altceva de oferit decât iluzia onoarei, ar înseamna falimentul definitiv al Convenției. Cu condiția, desigur, că dl Grecea însuși să fie ceea ce pare și nu (scuzați comparația!) un balon umflat! Întors la Timișoara, i-am povestit lui Marcel Tolcea, cel mai "bucureștean" dintre prietenii mei ne-dâmboviteni, un calamburgiu de clasă, periplul prin Capitala patriei ("perla Balcanilor", vorba poetului). Cu umorul lui nedezmințit, Marcel a sintetizat totul într-o propoziție: "Coane, daca înțeleg eu bine, tu nu
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
Tom Tykwer, spre deosebire de atîția alți regizori, nu s-ar putea exprimă altfel decît prin cinema. Farmecul Lolei rezidă într-un "specific cinematografic" ostentativ, necomplexat, plin de vitalitate. În fond, Lola fuge e o "artă poetica" a unui cineast tînăr, care, povestind și repovestind, jonglînd cu tehnicile, cu efectele, cu motivele, cu tonalitățile - își caută propriul cinema. Regizorul e ca un pianist talentat angajat într-un local de mîna a doua, si care, în clinchet de pahare, își plimba mîinile pe clape
Lola fuge by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17818_a_19143]
-
a sintetiză firescul. Eliberat de complexe, capabil să fie el însuși (adică blazat și malițios) pe parcursul a peste trei sute de pagini și stăpân pe mijloacele de exprimare, Dumitru Tepeneag face în Pont des Arts ceea ce au făcut întotdeauna mării prozatori: povestește. Povestește ce se întâmplă cu el și cu cei din jur, povestește ce citește el sau ce citesc alții, povestește vise, povestește aventuri imaginare, povestește chiar cum își compune povestirea, dar nu-și trădează nici un moment condiția de povestitor. De
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
sintetiză firescul. Eliberat de complexe, capabil să fie el însuși (adică blazat și malițios) pe parcursul a peste trei sute de pagini și stăpân pe mijloacele de exprimare, Dumitru Tepeneag face în Pont des Arts ceea ce au făcut întotdeauna mării prozatori: povestește. Povestește ce se întâmplă cu el și cu cei din jur, povestește ce citește el sau ce citesc alții, povestește vise, povestește aventuri imaginare, povestește chiar cum își compune povestirea, dar nu-și trădează nici un moment condiția de povestitor. De mult
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
blazat și malițios) pe parcursul a peste trei sute de pagini și stăpân pe mijloacele de exprimare, Dumitru Tepeneag face în Pont des Arts ceea ce au făcut întotdeauna mării prozatori: povestește. Povestește ce se întâmplă cu el și cu cei din jur, povestește ce citește el sau ce citesc alții, povestește vise, povestește aventuri imaginare, povestește chiar cum își compune povestirea, dar nu-și trădează nici un moment condiția de povestitor. De mult n-a mai apărut în literatura română o creație narativa atât
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
pagini și stăpân pe mijloacele de exprimare, Dumitru Tepeneag face în Pont des Arts ceea ce au făcut întotdeauna mării prozatori: povestește. Povestește ce se întâmplă cu el și cu cei din jur, povestește ce citește el sau ce citesc alții, povestește vise, povestește aventuri imaginare, povestește chiar cum își compune povestirea, dar nu-și trădează nici un moment condiția de povestitor. De mult n-a mai apărut în literatura română o creație narativa atât de pură. În plus frază în sine este
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
stăpân pe mijloacele de exprimare, Dumitru Tepeneag face în Pont des Arts ceea ce au făcut întotdeauna mării prozatori: povestește. Povestește ce se întâmplă cu el și cu cei din jur, povestește ce citește el sau ce citesc alții, povestește vise, povestește aventuri imaginare, povestește chiar cum își compune povestirea, dar nu-și trădează nici un moment condiția de povestitor. De mult n-a mai apărut în literatura română o creație narativa atât de pură. În plus frază în sine este fluenta și
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
de exprimare, Dumitru Tepeneag face în Pont des Arts ceea ce au făcut întotdeauna mării prozatori: povestește. Povestește ce se întâmplă cu el și cu cei din jur, povestește ce citește el sau ce citesc alții, povestește vise, povestește aventuri imaginare, povestește chiar cum își compune povestirea, dar nu-și trădează nici un moment condiția de povestitor. De mult n-a mai apărut în literatura română o creație narativa atât de pură. În plus frază în sine este fluenta și decisă, cuceritoare, așa cum
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
adjunct al revistei Magazin am ajuns - pot s-o mărturisesc în sfârșit - datorită sprijinului pe care mi l-a dat Mihail Gorbaciov. În revistă Timpul (din 1 iunie l999), într-un articol intitulat Dl Alex. Ștefănescu și Toulouse-Lautrec, Dan Bihoreanu povestește ce am scris eu într-o tabletă din România liberă (din l9 mai l999) și reproduce, între ghilimele, si sintagme din acea tabletă: "literatura de sertar", "demascarea comunismului". Dar aceste sintagme nu există în tabletă mea! Cum să te opui
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]