26,056 matches
-
art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și ale art. 126 alin. (2) referitor la stabilirea prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată. ... 16. De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile ce reglementează procedura camerei preliminare nu împiedică efectuarea unei anchete efective în cauzele penale, ci, dimpotrivă, contribuie la aceasta. Astfel, prin prevederile art. 346 alin. (3) lit. c) din Codul de procedură penală, legiuitorul a stabilit că dosarul de urmărire penală se restituie parchetului dacă
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
a exclus ca nelegale unele dintre probele administrate. Or, în acest fel, legiuitorul dă procurorului posibilitatea de a relua urmărirea penală în vederea desfășurării unei anchete efective. Așadar, în considerarea principiului separației funcțiilor judiciare, dacă procurorul comunică judecătorului de cameră preliminară că, în ciuda excluderii unora dintre probele administrate, menține dispoziția de trimitere în judecată, judecătorul va proceda conform dispozițiilor art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, dispunând începerea judecății (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 468
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 18. Curtea reține, totodată, că verificarea pe care o face judecătorul de cameră preliminară în procedura reglementată la art. 340 și art. 341 din Codul de procedură penală privește atât legalitatea, cât și temeinicia soluției procurorului, întrucât împiedică menținerea unei eventuale soluții nelegale și netemeinice de neurmărire sau netrimitere în judecată. În această procedură
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
și temeinicia soluției procurorului, întrucât împiedică menținerea unei eventuale soluții nelegale și netemeinice de neurmărire sau netrimitere în judecată. În această procedură, în cazul unei soluții de neurmărire sau netrimitere în judecată, dispusă nelegal de către procuror, judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea să impună completarea urmăririi penale ori să dispună începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, trimițând dosarul spre repartizare aleatorie. Această diferență de procedură
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
1) din Codul de procedură penală, de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza pe fond, iar, în cazul în care aceste măsuri sunt luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată, atunci ele vor putea fi contestate, potrivit soluției legislative cuprinse în art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală, astfel cum a fost cenzurată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 24 din 20
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]
-
cadrul investiției sau primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiția devine ireversibilă, oricare dintre acestea survine mai întâi; cumpărarea de terenuri și lucrările pregătitoare, precum obținerea permiselor și realizarea studiilor preliminare de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor. În cazul preluărilor de întreprinderi, „demararea investiției“ corespunde datei dobândirii activelor direct legate de unitatea preluată; ... 19. IMM - întreprinderi așa cum sunt definite conform anexei 1 la Regulamentul (UE) nr. 651/2014
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 14 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256751]
-
ar dispune conform interpretării reținute în Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în interpretarea acestora că, pe calea dezlegării date prin hotărâre preliminară obligatorie, asemenea hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție ar putea înlătura, de la data publicării sale în Monitorul Oficial, efectele obligatorii pe același aspect, date prin decizie a Curții Constituționale, în stabilirea constituționalității, publicată anterior în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
existente; ... – puncte de legătură înseamnă punctele în care infrastructura rutieră conexă face legătura cu infrastructura de acces rutieră existentă; ... – infrastructură de acces înseamnă infrastructura rutieră existentă pe teritoriile statelor părților contractante, situată pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T); ... – proiect preliminar al obiectivului înseamnă documentația tehnico-economică prin care se analizează, fundamentează și propune scenariul/opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru realizarea obiectivului de investiții (studiul de fezabilitate). ... Articolul 2 Domeniul de aplicare (1) Părțile contractante convin să construiască un pod rutier de frontieră
ACORD din 11 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256996]
-
mărfuri și alte bunuri se efectuează cu respectarea prevederilor acordurilor bilaterale în vigoare, precum și a legislației interne în vigoare pe teritoriul României și, respectiv, pe teritoriul Republicii Moldova. Articolul 8 Finanțarea obiectivului (1) Guvernul României asigură finanțarea pentru proiectul preliminar al obiectivului, inclusiv evaluarea în ceea ce privește impactul de mediu al obiectivului. (2) Guvernul României asigură finanțarea pentru construcția podului propriu-zis și construcția infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul României. (3) Guvernul Republicii Moldova va asigura finanțarea pentru construcția
ACORD din 11 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256996]
-
a statuat că din analiza acestui text de lege rezultă fără echivoc că, în absența unei hotărâri de condamnare, persoana în cauză beneficiază de prezumția de nevinovăție. De altfel, prezumția consacrată nu are în vedere existența sau inexistența unor proceduri preliminare în funcție de care aceasta operează, ci are în vedere, pe de o parte, un termen până la care este activă, respectiv până la pronunțarea unei hotărâri penale definitive, și, pe de altă parte, vizează dreptul suspectului de a nu
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia“ este un termen peremptoriu. Prin urmare, decăderea operează cu privire la posibilitatea procurorului de a remedia anumite neregularități ale actului de sesizare, fiind urmată, însă, de o soluție procesuală specifică camerei preliminare, respectiv restituirea cauzei la procuror. Practic, posibilitatea ulterioară a procurorului de a întocmi un nou rechizitoriu, așa cum susține doctrina, care să respecte exigențele judecătorului de cameră preliminară cu privire la neregularitatea actului de sesizare, nu l-ar exonera pe
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
actului de sesizare, fiind urmată, însă, de o soluție procesuală specifică camerei preliminare, respectiv restituirea cauzei la procuror. Practic, posibilitatea ulterioară a procurorului de a întocmi un nou rechizitoriu, așa cum susține doctrina, care să respecte exigențele judecătorului de cameră preliminară cu privire la neregularitatea actului de sesizare, nu l-ar exonera pe acesta de obligația de a formula, la momentul sesizării, o acuzație clară prin care să stabilească obiectul și limitele judecății. Remedierea acestor neregularități, respectiv comunicarea menținerii dispoziției de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
să se facă sub aspectul tuturor condițiilor de formă și fond ale actului nou care ar fi, practic, alăturat rechizitoriului. Întrucât rechizitoriul emană de la procuror, completările și modificările aduse acestuia, chiar dacă sunt dispuse de către judecătorul de cameră preliminară, ar trebui să fie subsumate unei dispoziții și unei confirmări sau infirmări de către procurorul ierarhic superior, existând principii care fundamentează activitatea procurorului. De asemenea, a apreciat că această verificare a legalității și temeiniciei precizărilor făcute de procuror ar trebui
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
S.S., T.Z., T.(L.)A., F.(M.)I., S.C. P.L.F. - S.R.L. la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov. Pentru a se dispune astfel, s-a reținut, în esență, că prin Încheierea din data de 10 decembrie 2020, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul primei instanțe, sau dispus următoarele: În baza art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost admise în parte cererile și excepțiile invocate de inculpații T.Z., T.A. și F.I., prin apărători aleși, și, pe cale de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
în judecată a inculpaților T.Z., T.A. și F.I. Au fost respinse celelalte cereri și excepții invocate de inculpații T. Z., T. A. și F. I., prin apărători aleși, ca fiind, în parte, inadmisibile și, în parte, neîntemeiate. Judecătorul de cameră preliminară a reținut că, urmare a acestei încheieri, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a comunicat menținerea dispoziției de trimitere în judecată și a înaintat, în termen legal, Ordonanța din data de 22 martie 2021 privind remedierea neregularității actului de sesizare
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
în noi acte de dispoziție, cu consecința modificării substanței acuzațiilor formulate prin rechizitoriu sau a adoptării unor noi soluții, remedierea vizând, prin însăși trimiterea semantică, o clarificare a aspectelor deja cunoscute părților, în sensul dispus de către judecătorul de cameră preliminară. În ceea ce privește natura juridică a termenului de 5 zile în care procurorul remediază neregularitățile și comunică instanței opțiunea menținerii dispoziției de trimitere în judecată sau a restituirii, completul care a dispus sesizarea a apreciat că, pe de o
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
rechizitoriului, într-o formă „îndreptată“, neafectată de neregularitățile inițiale, însă cu depășirea termenului de 5 zile. Singura consecință, în acest caz, poate fi cuantificată sub aspectul potențialei încălcări a duratei rezonabile a procesului penal, date fiind reluarea procedurii de cameră preliminară și repartizarea cauzei unui alt judecător, aspect de natură a afecta în mod evident echitatea procedurii prin prisma factorului temporal. În ceea ce privește pragul temporal în limitele căruia ar subzista posibilitatea remedierii actului de sesizare, s-a reținut că
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
avantaja procesual inculpatul. Însă, luând în considerare că prin Decizia de recurs în interesul legii nr. 14/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că termenul în care se pot formula cereri și excepții în faza camerei preliminare este un termen de recomandare, cum, de altfel, a fost interpretată jurisprudențial și natura termenului de 60 de zile prevăzut de art. 343 din Codul de procedură penală, se poate considera că vătămarea poate fi acoperită prin complinirea verificării chiar
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de procedură penală, în cadrul căruia procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare, are caracter imperativ, astfel cum rezultă din formularea regăsită în cuprinsul prevederilor art. 346 alin. (3) lit. c) din Codul de procedură penală, potrivit cărora judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă procurorul nu răspunde în termen, legiuitorul utilizând verbul „restituie“ în cadrul dispozițiilor legale sus-menționate. Astfel, s-a apreciat că intenția legiuitorului a fost în sensul reglementării stricte a modului de desfășurare a acestui prim filtru
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
procurorul nu răspunde în termen, legiuitorul utilizând verbul „restituie“ în cadrul dispozițiilor legale sus-menționate. Astfel, s-a apreciat că intenția legiuitorului a fost în sensul reglementării stricte a modului de desfășurare a acestui prim filtru din cadrul procedurii de cameră preliminară. Împrejurarea că procurorul ar remedia neregularitățile actului de sesizare întrun termen mai lung decât cel de 5 zile, prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, atrage restituirea cauzei la procuror, neexistând, însă, vreun impediment pentru care
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
s-a avut în vedere și faptul că termenul este reglementat în considerarea unei măsuri ce intră în competența funcțională a procurorului, termen menit a asigura celeritatea, mai ales în contextul predeterminării de către legiuitor a duratei procedurii de cameră preliminară. În opinia contrară, s-a apreciat că termenul de 5 zile prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală nu este un termen de decădere, ci unul de recomandare, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
suplimentare primului, prin care se remediază neregularitățile acestuia și care să fie anexat lui. Procurorul trebuie să emită din nou primul rechizitoriu, care va conține și completările sau modificările necesare, astfel încât să remedieze neregularitățile constatate de judecătorul de cameră preliminară, iar instanța de judecată va stabili limitele învestirii raportându-se la rechizitoriul completat. În acest sens, s-a făcut trimitere la principiul simetriei actelor juridice, potrivit căruia, în cazul în care se realizează modificarea sau completarea unei operațiuni juridice pentru
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
opiniei exprimate, instanțele menționate au precizat, în esență, că, în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, verificarea actului de remediere trebuie efectuată în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii de cameră preliminară, întrucât textul de lege nu face o distincție în ceea ce privește remedierea neregularității și verificarea acesteia de către procurorul ierarhic superior. Tribunalele Ilfov și Vâlcea, respectiv judecătoriile Bârlad (doi judecători din cadrul instanței), Buftea, Onești și Oradea au transmis
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de regularizare sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul ierarhic superior trebuie să fie realizată înainte de transmiterea actului la dosar. Magistrații din cadrul Judecătoriei Onești au opinat în sensul că verificarea poate fi făcută oricând în faza camerei preliminare, inclusiv în calea de atac a contestației, iar doi dintre judecătorii din cadrul Judecătoriei Bârlad au apreciat că verificarea se face până la termenul acordat de judecătorul de cameră preliminară în ședință, pentru a verifica dacă au fost remediate sau
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
sensul că verificarea poate fi făcută oricând în faza camerei preliminare, inclusiv în calea de atac a contestației, iar doi dintre judecătorii din cadrul Judecătoriei Bârlad au apreciat că verificarea se face până la termenul acordat de judecătorul de cameră preliminară în ședință, pentru a verifica dacă au fost remediate sau nu neregularitățile actului de sesizare. Răspunsurile curților de apel Bacău, Brașov, Cluj, Constanța, Galați, Târgu Mureș și Suceava cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența acestora ori, după caz, a instanțelor
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]