1,810 matches
-
Unele curtezane sunt creaturi legendare, cu sau fără suport istoric real. Curtezanele sacre sunt slujitoarele zeităților în temple ce oferă servicii sexuale muritorilor, având ca model hierogamiile, unirile sacre între forțele divine masculine și feminine. Sunt cunoscute în istorie: istharishtu (preotesele zeiței Ishtar), qadeshtu (preotesele zeiței Qadesh), devadasis, în India, hierodulele în Grecia, bacantele și menadele în Roma. După modelul lor, sectanți cu diferite orientări necreștine și creștine: sabatieni, la iudaici, adamiți, bogomili, scopiți ș.a, la creștini practicau relații sexuale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
legendare, cu sau fără suport istoric real. Curtezanele sacre sunt slujitoarele zeităților în temple ce oferă servicii sexuale muritorilor, având ca model hierogamiile, unirile sacre între forțele divine masculine și feminine. Sunt cunoscute în istorie: istharishtu (preotesele zeiței Ishtar), qadeshtu (preotesele zeiței Qadesh), devadasis, în India, hierodulele în Grecia, bacantele și menadele în Roma. După modelul lor, sectanți cu diferite orientări necreștine și creștine: sabatieni, la iudaici, adamiți, bogomili, scopiți ș.a, la creștini practicau relații sexuale multiple în procesiuni orgiastice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
spiritualitatea sumeriană, Inanna este simbolul planetei Venus, ocrotitoarea dragostei, feminității, procreării, maternității. Pentru ca rugile de fertilitate a naturii și de fecunditate a oamenilor să fie ascultate, se celebrau ritualuri ce înscenau căsătoria sacră a regelui Sumerului cu câte una dintre preotesele zeiței. În templele închinate ei se practica și prostituția sacră. Inanna este și patroana orașului Uruk (biblicul Ereh), unde i s-a construit Templul Eanna. I se aduceau ofrande în temple, construite și în alte orașe. Deși zeiță cu puteri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
erotic cu eroul Urukului, Ghilgameș, și episodul călătoriei în infern. Astharte este ocrotitoarea dragostei materne, filiale, a iubirii erotice sub toate formele, de la cele morale, până la cele mai libertine. Era reprezentată ca o gazelă sau ca o antilopă și patrona preotesele iubirii din temple. Cultul lui Astharte era răspândit nu numai în Fenicia, dar și în celellate teritorii mesopotamiene, în lumea semită. Chiar regele Solomon i-a ridicat un templu în Ierusalim. Mai mult, în Casele Domnului, ale lui Yahve, se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a căsătorit cu Vishnu. Uneori este asimilată lui Lakshmi. Rati este zeița pasiunii în dragoste, a dorinței și a plăcerii pretinse și primite. Și ea este, uneori, asimilată Aphroditei. Ea deține secrete ale vieții erotice pe care le transmite, prin preotese, celor capabili să le ducă mai departe și să le scrie. Textele erotice, unele incluse în tratate, sunt inspirate de ea. Este și soția lui Kama, zeul dorinței și al dragostei. Uneori, Rati reprezintă și voluptatea demonică, distructivă. Sodasi sau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
distrus, energia cosmică pozitivă și simbolizează: înțelepciunea, sufletul, conștiința. Statuar este reprezentată în postura unui act sexual. Yellamma este zeița invocată pentru atingerea nivelului înțelept al vieții, pentru arta tămăduirii, dar și pentru dăruirea iubirii erotice, pentru sprijinirea și ocrotirea preoteselor iubirii. Sarasvati este zeița energiei creatoare asociate artelor (muzică, dans), este patroana celor 64 de arte printre care și arta iubirii. Ea guvernează și intuitivitatea și învățătura. Este și zeița înțelepciunii, cunoașterii, oratoriei, este mama scripturilor Veda, inventatoarea scrierii sanscrite
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mesajul aprinderii și menținerii dorinței iubirii. Uneori i-o împrumuta și Herei, soția lui Zeus, pentru a stârni și menține dorința Olimpianului. Era slujită de 1000 de hetaire, curtezane a căror ocrotitoare era. Tot sub protecția ei erau și hierodulele preotese ce practicau prostituția sacră în temple. Aphroditei i s-au ridicat numeroase temple în Grecia și în alte ținuturi, cele mai cunoscute erau cel din Corint, clădit pe o stâncă de 575 m, și cel din Attica, construit din impozitele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vie. Zeus a salvat fătul din pântecele ei, punându-l în coapsa lui. Dionysos este zeul vegetației, vinului, extazului. El i-a învățat pe oameni să cultive vița de vie și să organizeze serbări. În procesiuni era însoțit de menade (preotese), nimfe (fecioare ale naturii ce trăiau în ape, în munți, în păduri) și satiri (ființe jumătate oameni, jumătate țapi sau cai). În cinstea lui se organizau serbări zgomotoase. Pe Acropole, în Teatrul lui Dionysos, se dădeau reprezentații de teatru cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un taur deosebit de frumos ce trebuia sacrificat. El a refuzat să-l sacrifice în onoarea lui Poseidon, taurul a devenit dușmanul Cretei și a pustiit insula. Pasiphae, ce ridicase mai multe temple pentru Atena și Aphrodita și oferise, ca și preotesele, servicii sexuale trecătorilor, a făcut o pasiune ieșită din comun pentru taur. Din împreunarea ei cu taurul, fiind impulsionată de Aphrodita, a dus la nașterea Minotaurului ființă cu trup de om și cap de taur. De rușine, Minos i-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Lupoaica ce i-a găsit pe cei doi copii și i-a alăptat. Când au crescut, au devenit rivali, s-au luptat și câștigător a fost Romulus, fondatorul Romei. Acca Larentia a mai fost numită și Doamna- Mamă, patrona și preotesele ce practicau în temple prostituția sacră, era omagiată în sărbători numite larentalia. Venus este corespondenta romană a Aphroditei, zeița frumuseții și a dragostei. În epoca arhaică era ocrotitoarea vegetației și a fertilității, a grădinilor și livezilor, a abundenței florale. Romanii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prostituția sacră. Pentru simbolurile ei sexuale, era venerată și în Pompei, fiind patroana curtezanelor și a prostituatelor. Orgii sexuale se desfășurau și în timpul bacanaliilor, organizate toamna, în cinstea lui Bacchus, zeul vinului, viței de vie, al beției, cu concursul bacantelor, preotesele zeului, al faunilor (perechile romane ale satirilor), reprezentați ca oameni cu coarne, copite și coadă de țapi. Cotytto este zeița romană Porneo, a nerușinării. Era celebrată în cadrul unor mistere cotyttia acestea erau ceremonii religioase secrete inițiatice, cu ritualuri magice și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
corpul în fața zeităților, acesta fiind un striptease sacru. Râsul lor zgomotos a făcut-o curioasă pe zeița Amaterasu să iasă din peșteră și astfel soarele a fost redat universului. Stripteasul sacru mitic a dat naștere practicii "kagura" în care o preoteasă joacă rolul zeiței Ama no Uzume, obicei preluat în bordelurile medievale. Amaterasu este zeița japoneză a soarelui, ocrotitoarea insulelor nipone, descinde din primordialii Izanagi și Izanami și are trei frați. Frumusețea și strălucirea ei i-au orbit pe părinții ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
hierogamic, oamenii l-au preluat și l-au transpus în ritualuri pentru omagierea zeităților în temple prin uniri sexuale multiple, ceea ce a determinat instituționalizarea prostituției sacre. Babilonul, metropola de pe Eufrat, etichetat în Vechiul Testament drept "Marea Prostituată", avea numeroase temple cu preotese ale zeiței Isthar ce întrețineau cultul acesteia prin uniri sexuale și se numeau istharishtu. Preotesele care-i inițiau pe viitorii soți și pe concubine în arta amorului se numeau harimtu. În imperiile akkadian, babilonian și egiptean, zeița fertilității Qadesh era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
temple prin uniri sexuale multiple, ceea ce a determinat instituționalizarea prostituției sacre. Babilonul, metropola de pe Eufrat, etichetat în Vechiul Testament drept "Marea Prostituată", avea numeroase temple cu preotese ale zeiței Isthar ce întrețineau cultul acesteia prin uniri sexuale și se numeau istharishtu. Preotesele care-i inițiau pe viitorii soți și pe concubine în arta amorului se numeau harimtu. În imperiile akkadian, babilonian și egiptean, zeița fertilității Qadesh era slujită de preotese cu practici sexuale multiple, qateshtu. Tot la egiptenii arabi, ghazye erau prostituate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Isthar ce întrețineau cultul acesteia prin uniri sexuale și se numeau istharishtu. Preotesele care-i inițiau pe viitorii soți și pe concubine în arta amorului se numeau harimtu. În imperiile akkadian, babilonian și egiptean, zeița fertilității Qadesh era slujită de preotese cu practici sexuale multiple, qateshtu. Tot la egiptenii arabi, ghazye erau prostituate venerate; ele proveneau dintre tinerele educate în temple ce erau revendicate de demnitari ca soții. În templele indiene și nepaleze, zeitățile erau omagiate de baiadere, dansatoare, și de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu practici sexuale multiple, qateshtu. Tot la egiptenii arabi, ghazye erau prostituate venerate; ele proveneau dintre tinerele educate în temple ce erau revendicate de demnitari ca soții. În templele indiene și nepaleze, zeitățile erau omagiate de baiadere, dansatoare, și de preotese, devadasi, considerate soții ale zeilor. În asemenea medii sacre se practicau deflorări ritualice. Femeile care deveneau prostituate publice trebuiau să vină cel puțin odată în viață în templu pentru a practica sexul sacru. Considerați "oameni sfinți", rishis, fachiri, yoghini cutreierau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în teritorii din Oceania și Australia. Deseori practicile sociale imitate după tradițiile mitice ale hierogamiei, ale unirilor sacre, intrau în procesiunile misterelor, ceremonii secrete inițiatice cu caracter magic și purificator ce includeau și unirile sexuale cu preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau cele din Grecia: misterele eleusine (din Eleusis, în Atica), în cinstea zeiței agrare Demeter, misterele orfice, în cinstea poetului și cântărețului mitic Orfeu, misterele dionysiace, pitagoreice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
broască, Su Nu Jing / Cartea Doamnei Pure. Pe lângă haremurile populate de soții, concubine și favorite, ce aparțineau împăratului, (uneori împărătesei), înalților dregători, prinților și prințeselor, existau și casele vesele sau casele de plăceri, similare bordelurilor de lux, unde curtezanele, veritabile preotese ale plăcerilor, ofereau prilejuri de relaxare și distracții celor capabili să plătească. Categoria socială a curtezanelor a fost recunoscută oficial printr-un act legislativ al împăratului Wu din dinastia Han (48-32 î.H.). Numărul lor a crescut, numai în capitala
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sale. Hetairele în Grecia Asemenea curtezanelor din India și din China, hetairele (în limba greacă, însoțitoare; hetairiile erau grupări de tineri aristocrați animați de idealuri comune) erau tinere frumoase, cultivate, rafinate și se considerau slujitoare ale Aphroditei, ca și hierodulele, preotese, curtezane sacre în temple. Hetairele țineau companie oamenilor de seamă ai cetății politicieni, filosofi, artiști și-i încântau prin talentele lor de poetese, dansatoare, muzicante, prin conversație și prin arta amorului rafinat. Unele, auletridele, s-au afirmat ca dansatoare. Prestigiul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
până aici și au rămas. Râul Ponorului se ascunde sub pământ la Vânătare și iese din nou la lumină la Huda lui Papară. Părintele Bradea vrea să continue monografia de unde s-a oprit predecesorul. Scara vieții și a morții Coana preoteasă Silvia este și asistentă la Dispensar. Amândoi aleargă pe văile Ponorului și la ei vin toți sătenii, chiar și atunci când li se îmbolnăvesc animalele. Aici nu există medic veterinar. Și-ar dori o ambulanță și un elicopter pentru bolnavi. Vise
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
asistentă la Dispensar. Amândoi aleargă pe văile Ponorului și la ei vin toți sătenii, chiar și atunci când li se îmbolnăvesc animalele. Aici nu există medic veterinar. Și-ar dori o ambulanță și un elicopter pentru bolnavi. Vise! Până atunci, coana preoteasă, părintele și doctorul Ovidiu Constantin cară bolnavii cu scara. Un sătean și-a tăiat piciorul cu coasa. L-au legat de scară și l-au dus. Medicul alerga cu perfuzia pe lângă fuștei. De moare vreun bătrân spre cheile Râmețului, părintele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că sunt gravide, nu se duc la spital. Așa au apucat. «O femeie a născut mergând. L-a scăpat în zăpadă, l-a luat în șurtă, l-a învăluit și s-a făcut un bărbat!...» Frica preotului Ajutând-o pe preoteasa Silvia, părintele a asistat o femeie epileptică să nască. Alergând când pe jos, când cu sania, când călare, cei doi fac apostolat de aproape 30 de ani. Asistenta și medicii Ovidiu și Adriana Constantin primesc spor de zonă de doar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dispărut. Nu mai există ateliere de costume la Pipirig. Oamenii sunt demoralizați. Prosperitatea actuală provine de pe timpul când erau salariați. Toate fabricile din Târgu-Neamț s-au închis. Străinii le-au luat pe bucăți. Micii întreprinzători abia mai respiră sub taxe. Preoteasa și muștele Humuleștiul s-a înfrățit cu satul Dendermonde din Belgia. Așa a primit școala televizor, dulapuri, mașină de scris, aparatură de laborator, echipament sportiv. Școala datează din 1921 și aici învață 500 de copii. Arhitectura repetă modelul Primăriei din
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe fete. - Ce urmași are Creangă în sat? - Mai are... Chiar și eu sunt, mai de departe... Este apoi Mihai Grigoriu, profesor de geografie și fost inspector școlar din Bacău. Din familia lui David Creangă, de la Pipirig, mai este doamna preoteasă Caia... Nu toate muștele fac miere. Unii fac teatru pe opera lu Creangă, cu actori în blugi. Merge ca nuca-n perete... Dinții urmașilor Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s-au strepezit dinții... «Creangă nu mai are pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
toate ca toate, dar toți simțeam o furnicătură rece pe șira spinării când auzeam de părintele Burghelea... Păi ce popi sunt astăzi? Părintele Schijă face naveta la Bacău. A luat cristelnița de la biserică și a dus-o la casa parohială. Preoteasa stinge var în ea, mai spală rufe, preșuri... În lipsa lor, a intrat într-o noapte Șiulică al lui Cataroi în casa parohială. Căuta bani, aparate. S-a căcat în cristelniță... Așa obicei are, își bate joc de oameni după ce fură
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]