5,945 matches
-
societăților de securitate private, care concurează Statul în combaterea violenței publice ; Statul este amenințat și de sus în jos și de jos în sus. De sus, prin constituirea marilor ansambluri economico-politice, ce tind să erodeze o parte din competențele și prerogativele sale (ex : Uniunea Europeană) ; de jos, ca urmare a presiunii subsistemelor regionale care, în felul lor, mănîncă și ele din competențele Statului ; • Globalizarea telecomunicațiilor permite violenței planetare să spargă ecranele familiilor din lumea întreagă și antrenează opinii publice, uneori manipulate, să
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
fenomenul de înterdependență legat de imbricarea relațiilor financiare și comerciale mondiale (Interlink) face absurdă noțiunea de naționalitate a întreprinderii. După K. Ohmae, trecerea de la o economie bazată pe producție la una bazată pe informație, care scapă, datorită naturii sale volatile, prerogativelor statului, conduce de facto la o dezimplicare a acestuia și la marginalizarea sa în termeni de schimb ; cercetarea și tehnologia sunt captate în țările receptoare și reutilizate strict în scopurile întreprinderii ; cifrele de afaceri a numeroase firme multinaționale sunt superioare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cu o evoluție ineluctabilă de la democrație la demagogie, cu tot cortegiul său de lobbyști și clienți privilegiați, iar piețele îi preferă pe acești profesioniști în locul oamenilor politici. La urma urmelor, piețele nu au ca obiectiv decît profitul. Dar guvernele păstrează prerogative asupra altor instrumente de politică economică, mai ales asupra celei bugetare. Problema e că aceste politici trebuie armonizate într-un mix inteligent, coerent și bine adaptat conjuncturii specifice, iar acesta nu e un lucru ușor (vezi cazul eurozonei). Alții reproșează
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de faptul că numărul membrilor Biroului Politic Central s-a redus de la nouă la șase, observăm că avem de-a face cu o concentrare a puterii la vîrf, în mîinile președintelui și a oamenilor săi, ceea ce-i conferă lui Xi prerogative oarecum similare cu ale președintelui american. Dar transferul centrului mondial de putere din Atlantic în Pacific nu s-a făcut peste noapte, nu este spontan și nici întîmplător, ci reprezintă un proces gradual ce a început cu antiamericanismul elitelor stîngiste
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Astfel, s-a ajuns să se legifereze cu 37 voturi pentru, 21 contra și 53 abțineri ca Președintele să nu mai poate fi socotit șeful statului, ci doar unul dintre Înalții Demnitari. În noua lege s-a specificat că toate prerogativele Președintelui vor rămâne intacte, cu excepția dreptului de semnătură. Acela va fi preluat zilnic, prin tragere la sorți, de către un alt cetățean major. Măsura a fost extrem de favorabil primită de organismele internaționale, considerându-se că în Republica Democratică Vandana democrația a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de faptul că numărul membrilor Biroului Politic Central s-a redus de la nouă la șase, observăm că avem de-a face cu o concentrare a puterii la vîrf, în mîinile președintelui și a oamenilor săi, ceea ce-i conferă lui Xi prerogative oarecum similare cu ale președintelui american. Dar transferul centrului mondial de putere din Atlantic în Pacific nu s-a făcut peste noapte, nu este spontan și nici întîmplător, ci reprezintă un proces gradual ce a început cu antiamericanismul elitelor stîngiste
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sosit președintele Putin. Apoi, înainte de a veni în Turcia, Papa a fost la Bruxelles, unde noul președinte e polonezul Donald Tusk. E aici un balet diplomatic mai mult decît semnificativ. Eu zic că fiecare poate renunța la o parte din prerogativele propriei feude în favoarea unității creștinismului. În caz contrar, chiar viitorul acestuia este amenințat, al celor două biserici în primul rînd. Altfel se va putea discuta ulterior și cu protestanții... Sigur că în astfel de analize geopolitice, criteriul religios nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sunt mari și nu știm cum va arăta copilul și nici cît și cum va trăi. Perioadele stabile vin și pleacă. În momentul actual, avem multe incoerențe în sistem: avem o economie globalizată, dar în lume statele păstrează încă importante prerogative de suveranitate. Politicile lui Bush au redus dominația și credibilitatea Statelor Unite, dar nu se întrevede încă nici o alternativă reală la dominația S.U.A. Cu foarte multe convulsii pe toate planurile și pe toate meridianele, se configurează o lume multipolară. Dar va
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
situații avantajoase de schimb pe piața valutară sau pentru alte situații sau împrejurări imprevizibile. Menționăm totodată că, de regulă, decizia referitoare la raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit, ca de altfel și politica de dividende a filialelor CTN, reprezintă prerogativa exclusivă a firmei-mamă, adesea sub impactul unor costuri operaționale de modernizare și retehnologizare, în cazul în care acestea le-ar spori profiturile. Nu mai puțin importante sunt și calculele pe care și le face firma-mamă în ceea ce privește utilizarea profitului de la firmele
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
dintre părți preia controlul, ceea ce face ca fuziunea dintre egali să existe doar cu numele și achiziția să fie denumirea corectă a operațiunii (Saint-Onge și Chatzkel, 2009, p. 8). Teoretic, fuziunea dintre egali implică repartizarea posturilor de conducere și a prerogativelor care le sunt asociate În mod echitabil, prin respectarea raportului de forțe existent. Aceasta necesită multă diplomație, deoarece multe dintre posturile de conducere sunt unice, ceea ce face dificilă ajungerea la o situație echitabilă. Grupul Altadis format de societățile Seita (Franța
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
cuprinde ansamblul normelor juridice emise într-o societate dată. Dreptul pozitiv este parte componentă a dreptului obiectiv și cuprinde totalitatea normelor juridice care sunt în vigoare la un moment dat, într-o anumită societate. Dreptul subiectiv reprezintă o facultate, o prerogativă umană protejată de lege. Practic, reprezintă consecința interacțiunii dintre dreptul obiectiv și posibilitățile reale ale individului de a beneficia de prevederile abstracte ale normei juridice. Reprezintă un procedeu juridic de ocrotire a intereselor umane ce cad sub incidența dreptului pozitiv
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
a beneficia de prevederile abstracte ale normei juridice. Reprezintă un procedeu juridic de ocrotire a intereselor umane ce cad sub incidența dreptului pozitiv. De exemplu: legea, dreptul pozitiv, reglementează dreptul de proprietate în sensul de stăpânire de bunuri în virtutea unor prerogative care vizează ius utendi (dreptul de a folosi un lucru), ius fruendi (dreptul de a percepe roadele acelui lucru), ius abutendi (dreptul de a consuma un lucru). Prin această dispoziție a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
într-un act cu valoare constituțională; dispune de autoritate, pe care o exercită în mod legitim și legal asupra unei colectivități umane, care nu are o altă alternativă, decât de a se supune voinței instituției respective. Numai organele învestite cu prerogative de putere la nivel general sunt îndreptățite să fie denumite instituții politice. Instituțiile politice sunt învestite prin lege cu autoritate sau putere de comandă generală. Ele au dreptul de a exprima voința suverană a poporului și de a acționa pentru
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
la exercitarea puterii în mod nemijlocit prin intermediul parlamentului sau guvernului. Partidele neparlamentare, nereprezentate în guvern, nu participă nemijlocit la exercitarea puterii, ci doar la influențarea acesteia prin intermediul presei, demonstrațiilor etc. Instituțiile politice sunt organisme înființate expres prin lege. Atribuțiile și prerogativele sunt stabilite de forul legislativ. Pentru a fi în prezența unei instituții politice, trebuie să fie îndeplinite două condiții de fond: instituția să fie învestită în mod expres prin Constituție sau prin lege cu prerogativa de a exercita puterea de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
expres prin lege. Atribuțiile și prerogativele sunt stabilite de forul legislativ. Pentru a fi în prezența unei instituții politice, trebuie să fie îndeplinite două condiții de fond: instituția să fie învestită în mod expres prin Constituție sau prin lege cu prerogativa de a exercita puterea de stat; instituția politică trebuie să beneficieze de o deplină libertate de acțiune în exercitarea misiunii sale<footnote B. Tricot, R.H. Lebel, Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris, 1985, p. 16. footnote>. Cerințe pe care ar
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
doua, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 51. footnote>. Grecii foloseau denumirea de polis = cetate și politeia = forma de organizare, pentru același tip de organizare politică a unei colectivități umane. Statul antic se caracteriza prin confuzia între monarhul ereditar și prerogativele sale de conducere pe care le deținea ca bunuri personale, prin centralizarea excesivă a puterii și prin metode despotice de guvernare. Statul grec antic și Imperiul Roman de Apus au dispărut. Statul roman a decăzut în secolul al V-lea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cere să li se dea ascultare. Elementele esențiale ale definirii statului: forma de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric; localizarea geografică; existența unui grup conducător învestit și atribuții de guvernare și de exercitare a autorității publice în numele poporului; prerogativa grupului conducător de a stabili și de a apăra ordinea statală și, în cadrul acesteia, a celei juridice. Statul reprezintă forma instituționalizată de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric și localizate geografic pe un anumit teritoriu, în care un
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
celei juridice. Statul reprezintă forma instituționalizată de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric și localizate geografic pe un anumit teritoriu, în care un grup de indivizi, deținând, în virtutea suveranității poporului și ca expresie a voinței acestuia ori ilegitim, prerogativele și instrumentele exercitării autorității publice, ale elaborării și aplicării normelor de conviețuire socială, exprimă și apără interesele fundamentale ale statului și ale națiunii și impun voința general obligatorie a acesteia. Din perspectivă politologică, statul reprezintă o comunitate politică ocupând un
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
stat; regimul politic. Aceste aspecte sunt strâns legate și condiționate unele de altele. poate apărea sub o întreită înfățișare în funcție de criterii distincte; există trei criterii: 1. modul de organizare și exercitare a puterii suverane pe teritoriul statului; 2. caracterele și prerogativele organismului învestit cu funcția de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cu funcția de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate suverană, deține prerogativa, în virtutea suveranității sale, de a decide în mod liber și în conformitate cu prevederile constituționale ce formă de guvernământ, de structură ori de regim politic să adopte. Opțiunea pentru o anumită formă de stat este o opțiune politică, care este rezultatul unui
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
pot fi însă multietnice. Regionalismul devine politic atunci când competențele regiunile depășesc pe cele ale unei simple circumscripții administrative care beneficiază de autonomie locală. În acest caz, unitatea administrativ-teritorială care beneficiază de statutul de „regionalism politic” deține, într-un cadru prestabilit, prerogativa (puterea) de a se autoguverna. b) Statul compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape întotdeauna o formă artificială, deoarece rezultă din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și Luxemburg 1815-1890; Belgia - Statul liber Congo 1885-1908; Moldova și Țara Românească 1859-1862. În uniunea reală conduce același monarh, statele componente își constituie organe comune care exercită, în numele uniunii reale, suveranitatea statală în domeniile diplomației, apărării și finanțelor. Pentru restul prerogativelor statale, fiecare stat component acționează distinct unul față de celelalte. Suedia și Norvegia 1815-1905; Austria și Ungaria 1869-1918; Moldova și Țara Românească 1862-1864. Confederațiile de state Sunt cunoscute încă din Antichitate: Liga Ateniană, Macedoniană; Confederația Helvetică (sec. XIV-1848); Confederația SUA (1776-1787
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
constituțional o reprezintă regulile de organizare și conducere a statului, indiferent care ar fi forma lor: cutumiară sau scrisă. Fiecare stat modern are nevoie de o Constituție, pentru că într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face prin intermediul Constituției. Guvernanții (organe care exercită cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească) dețin prerogative în baza Constituției sau a unui act normativ cu valoare
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face prin intermediul Constituției. Guvernanții (organe care exercită cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească) dețin prerogative în baza Constituției sau a unui act normativ cu valoare constituțională și nu a unei legi ordinare sau organice. Uneori, atribuțiile lor concrete pot fi (și sunt) stabilite prin lege, dar în prealabil este necesar ca locul, rolul și funcțiile
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
universal, cu un mandat concret: adoptarea Constituției; după adoptare, organismul își încetează activitatea sau continuă să funcționeze ca Adunare legiuitoare obișnuită. Adunarea Constituantă = parlament, în general; poporul exercită direct puterea. Proiectul de Constituție întocmit de un organism învestit cu această prerogativă este supus direct aprobării poporului. Constituția întocmită și practic adoptată de o Adunare Constituantă aleasă în acest scop este supusă poporului spre aprobare în cadrul unui referendum (Constituția Franței, din 1958, cea a României, din 1991). Este posibil ca parlamentul să
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]