3,419 matches
-
ar însemna să nu se țină seama că rezoluția inițială s-a realizat pe baza unei reprezentări cu caracter general a rezultatelor acțiunii și pe cunoașterea doar a condițiilor de ansamblu în care se vor desfășura actele ei componente, cu previzibilitatea survenirii unor condiții noi, de natură a influența în sensul accentuării, amplificării sau al diminuării efectelor faptelor ce au făcut obiectul reflecțiilor în cadrul procesului psihic de elaborare a rezoluției. Ca urmare, momentul epuizării infracțiunii continuate de viol coincide cu
DECIZIA nr. 78 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296979]
-
sintagme neclare, din perspectiva regimului de zonare, să fie scoasă din fondul forestier național o suprafață semnificativă, ce poate însuma peste 335 ha de fond forestier, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național al Patrimoniului. Norma criticată este, așadar, lipsită de previzibilitate, încălcând dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, prin lipsa de claritate, ce nu permite identificarea exactă a obiectului reglementării, respectiv a terenurilor care fac obiectul scoaterii din fondul forestier național, fără plată și fără compensare. ... 6. Totodată, în legătură
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
ca „zonă arheologică de interes prioritar“. În aceste condiții, în lipsa individualizării bunurilor la care se referă reglementările criticate, respectiv a terenurilor aferente monumentelor istorice care fac obiectul legii, sintagma „Cetățile dacice din Munții Orăștiei“ este lipsită de claritate și previzibilitate, contrar exigențelor referitoare la calitatea legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate de Curtea Constituțională. ... 12. Se mai susține că prevederile articolului unic pct. 2 din legea criticată contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție. Astfel
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
lor de vedere. ... 23. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, consideră că prevederile articolului unic pct. 2 din legea criticată contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece nu îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate impuse de acest text constituțional. Astfel se arată că, având în vedere că prin art. 2 alin. (1) din legea în vigoare se instituie o derogare expresă de la prevederile art. 5 din Legea nr. 33/1994, republicată, se apreciază că
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
condițiile în care terenurile în cauză sunt asimilate de legea în vigoare unor obiective de interes județean, se creează o confuzie în privința actului normativ aplicabil. Astfel, Curtea reține că textul de lege criticat nu respectă exigențele de claritate și previzibilitate ale legii și contravine principiului securității juridice, consacrat la art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 51. În ceea ce privește însă invocarea încălcării dispozițiilor art. 44 din Constituție referitoare la dreptul de proprietate privată, nu se poate reține, de plano
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
în componenta privind calitatea legii, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit că cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează, respectiv faptul că actul normativ trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat, iar accesibilitatea, din punct de vedere formal, are în vedere aducerea la cunoștința
DECIZIA nr. 136 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283974]
-
Având în vedere principiul generalității legilor, Curtea a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii. În acest sens sunt atât jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, precitată, paragrafele 16-18, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17
DECIZIA nr. 136 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283974]
-
părților 34. Intimata-reclamantă a apreciat că nu este oportună sesizarea instanței supreme, întrucât art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 este redactat într-o manieră clară, lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care normele juridice trebuie să le îndeplinească, evidențiind explicit cele două modalități de cuantificare a despăgubirilor datorate de asigurător, și anume prin folosirea sistemelor de evaluare specializate (Audatex, Autovista, DAT, GT Motive) și prin documente emise în condițiile legii
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
a opta pentru una sau alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației, Curtea a apreciat că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară, lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care normele juridice trebuie să le îndeplinească, evidențiind explicit cele două modalități de cuantificare a despăgubirilor datorate de asigurător, și anume prin folosirea sistemelor de evaluare specializate (precum Audatex, Autovista, DAT, GT Motive) și prin documente emise în condițiile
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
necondiționat cursul prescripției și față de ceilalți participanți, deși aceștia nu au cunoștință de actul respectiv, care nu le este comunicat, fiind îndeplinit față de o altă persoană. Consideră, astfel, că textul de lege criticat este lipsit de claritate și previzibilitate. Arată că, prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din
DECIZIA nr. 757 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284074]
-
în care aceștia din urmă nu au nicio calitate procesuală - de suspect sau de inculpat - la momentul efectuării respectivului act de procedură. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că pot exista elemente de neconstituționalitate sub aspectul previzibilității dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, prin prisma Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, în ipoteza în care - în cauzele cu mai mulți inculpați - actul de întrerupere privește numai pe unii dintre ei. ... 7. Potrivit
DECIZIA nr. 757 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284074]
-
mod expres elemente/criterii în legătură cu care funcționarul public, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de verificare a unei documentații depuse de o persoană fizică, să poate avea obiectivitatea respectării unei proceduri. ... 7. Ca urmare a lipsei de claritate și de previzibilitate a sintagmei „pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte“, nici organele judiciare nu pot analiza actul defectuos, pentru a verifica îndeplinirea de către membrul comisiei a atribuției de verificare, întrucât nu există repere/criterii de obiectivitate și legalitate. Nici legislația civilă
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
paragraful 22, sau Decizia nr. 92 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 15 iunie 2023, paragraful 31). ... 19. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
Europeană a Drepturilor Omului a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este, în special
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-ar putea da aceleiași problematici, iar părțile din proces beneficiază de certitudinea previzibilității dispozițiilor legale aplicabile situației de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură și respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, procesele urmând să fie soluționate în baza unor prevederi legale
DECIZIA nr. 71 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301191]
-
calitatea legii, invocat în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea a stabilit că cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează, respectiv faptul că actul normativ trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat, iar accesibilitatea, din punct de vedere formal, are în vedere aducerea la cunoștința
DECIZIA nr. 67 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301346]
-
Cine Revué împotriva Belgiei, paragraful 59), Curtea a arătat că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii. ... 15. Or, aplicând aceste considerente de principiu la normele criticate, Curtea a observat că acestea se circumscriu cerințelor de calitate a legii, astfel cum acestea au fost stabilite pe cale jurisprudențială, întrucât dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate
DECIZIA nr. 67 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301346]
-
Legea nr. 406/2001, fără să conțină, pe de o parte, circumstanțierile menționate în jurisprudența Curții Constituționale redată la paragraful anterior și, pe de altă parte, norme intertemporale cu privire la aplicarea în timp a soluției legislative preconizate, este lipsită de previzibilitate și este contrară dispozițiilor constituționale referitoare la principiul legalității cuprins în art. 1 alin. (5). ... 41. Cu privire la critica de neconstituționalitate a Legii nr. 243/2021, prin raportare la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea observă că principiul
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010 - referitoare la dispozițiile tranzitorii - concură la asigurarea unei legislații ce respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 13 mai 2021, paragraful 101). Astfel, rolul dispozițiilor tranzitorii este acela de a permite o trecere graduală și firească în timp
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
Această tranziție nu presupune o escamotare a situației-premisă, ci acceptarea acesteia pentru a se realiza evoluția treptată către finalitatea urmărită. De asemenea, tranziția nu poate fi realizată ex abrupto, ci este necesară o abordare echilibrată și rațională, care să asigure previzibilitatea normativă în domeniul vizat. Atingerea rezultatului urmărit se realizează în timp, în mod firesc, astfel ca destinatarii actului să nu fie expuși unor situații aleatorii pe care însăși reglementarea normativă adoptată o creează (Decizia nr. 467 din 2 august 2023
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
respectiv, în consonanță cu normele de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. 24/2000. ... 51. Având în vedere că, astfel cum s-a arătat și mai sus, legiuitorul nu a însoțit modificările aduse legii de norme tranzitorii exprese, menite să asigure previzibilitate și certitudine modului de conformare la noile cerințe legale, în lipsa elementelor de circumstanțiere menționate mai sus, instanța constituțională constată că Legea nr. 243/2021 a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
dispune de sine însuși. ... ... (II.2.) Critici de neconstituționalitate intrinsecă raportate la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție 15. Autorii obiecției de neconstituționalitate susțin, de asemenea, că dispozițiile legale criticate au un caracter vag, fiind lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, motiv pentru care contravin jurisprudenței Curții Constituționale, jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și celei a Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la calitatea legii. Sunt invocate, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
31/2002, utilizarea sa constituind o tehnică des folosită în reglementarea normelor penale, pentru a exprima faptul că acțiunile sau inacțiunile incriminate constituie infracțiune, indiferent de mijloacele prin care sunt realizate și, totodată, pentru a conferi respectivelor norme claritatea, precizia și previzibilitatea specifice legii penale. În realitate, lipsa expresiei „prin orice mijloace“ din cuprinsul textului criticat determină același rezultat al interpretării acestuia. ... 118. Considerentele anterior menționate sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul sintagmei „prin orice mijloace“ din cuprinsul art. II
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
la Strasbourg a statuat că noțiunea de „drept“ folosită la art. 7 corespunde celei de „lege“ care apare în alte articole din Convenție și înglobează atât prevederile legale, cât și practica judiciară, presupunând cerințe calitative, îndeosebi cele ale accesibilității și previzibilității [a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunțată în Cauza Coëme și alții împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunțată în Cauza E.K.
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
împotriva Italiei (nr. 2), paragrafele 93, 94 și 99, Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunțată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 78, 79 și 91]. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, de asemenea, că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]