3,011 matches
-
la război, mai dibaci și mai norocit, bătu de trei ori pe îndărătnicul Isa care, cu tot ajutorul ce-i dădea Suleiman, dispăru curând de pe scenă și își pierdu viața. {EminescuOpXIV 179} grecesc nu-i dăduse ambițiosului Vlad numai primire prietenoasă, ci-i făgăduise atât lui cât și lui Suleiman domnia dorită preste acele țări, cu condiția ca amândoi să se ajute reciproc și să folosească pentru un scop comun ajutorul primit. Mircea auzi despre aceasta și antipatia lui se prefăcu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și-i spori posesiunile și privilegiile ce le avuse pîn-acuma, îi concese dreptul de-a-și alege singură egumen, drept pe care în același hrisov îl recunoaște și pentru mănăstirea Tismana. Și din partea ungară mănăstirea Vodița se bucura de-o tratare prietenoasă; căci în anul 1418 regele și împăratul Sigismund dădu călugărilor voie de-a căuta pe teritoriu unguresc atât pășune pentru vite cât și orice le-ar mai fi trebuit din ale traiului. Și principele Serbiei, Ștefan, manifestă o deosebită bunăvoință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bine un partid între soldați decât între popor, ceea ce le ajuta însă numai întru cât puteau să-și mențină vaza între soldați. Pentru cauzele acestea împărații blânzi din fire, iubitori de dreptate, cu aversiune în contra cruzimii, iubitori de oameni și prietenoși, Marcus, Pertinax și Alexandru, avură un sfârșit năpraznic, afară de Marcus. Marcus singur trăi și muri onorat, pentru că se suise pe tron prin dreptul de moștenire pe care nu avea a-l mulțumi nici poporului, nici soldaților. Încolo el era vrednic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pantalonii lui de piele. Imaginea aceea îl urmărea mereu, tulburîndu-l profund pentru că, în ciuda amintirii clare, nu știa ce se întîmplase cu mama lui și cum ajunsese să cutreiere Câmpia Pannoniei cu familia aceea de țărani scăpătați, pribegi și nu foarte prietenoși. Își descoperise puterile la pubertate și crezuse că ele sunt un dar de la Dumnezeu. Putea percepe instantaneu sentimentele care îi animau pe cei cu care vorbea sau pe care îi observa. Neștiutor, s-a repezit să folosească darul lui pentru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lemn de succu se înfipse în mina abatelui țintuind-o de masă. Imediat, călugărul simți în rană arsura cruntă a semințelor care îi pătrundeau în carne. Diribal rânji amuzat: - Nu te îngrijora! Nu sunt semințe ci doar unul dintre virușii prietenoși, de casă, ai regelui nostru. O să doară fix o sută de ore. Obișnuim să pedepsim cu el nevestele infidele. Li-l administrăm într-un gingaș act sexual... Nu găsești, popo, că și tu ne ești cumva infidel? Smulgîndu-și mâna rănită
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fără persoana la care se referă, prezentîndu-se ca în exemplele următoare: Mi-am pus încrederea în doamna Prest și în realitate, fără ea aș fi avansat foarte puțin, întrucît ideea fructuoasă a întregii afaceri a luat naștere pe buzele ei prietenoase 368. Am traversat anticamera fără să mă opresc 369. Cu toate că acest eu rămîne nedeterminat, nu există nici un dubiu în legătură cu subiectul la care se referă: acesta este personajul-narator, deoarece, cu excepția dialogului, doar acest personaj poate apărea la persoana întîi singular la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
apropiat sau al admiratorului personajului principal. Acest grup îi include pe Overton din The Way of All Flesh, pe Marlow din Lord Jim și pe Zeitblom din Doctor Faustus. Ținta de ordin tematic a unei astfel de narațiuni este încercarea prietenoasă a naratorului de a-l înțelege pe extraordinarul personaj principal. De acești naratori periferici la persoana întîi trebuie să-i distingem pe aceia care, din cauza caracterului lor tipic, reprezentativ, trebuie să fie interpretați ca servind drept elemente contrastive, drept antiteza
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
trebuie să-i distingem pe aceia care, din cauza caracterului lor tipic, reprezentativ, trebuie să fie interpretați ca servind drept elemente contrastive, drept antiteza eroului. De regulă, astfel de naratori nu sînt strîns legați de personajele principale printr-o relație personală, prietenoasă, ci mai degrabă le sînt subordonați ca servitori (Nelly Dean din Wuthering Heights) sau ca tovarăși (Dr. Watson din Sherlock Holmes). Pe lîngă acești naratori la persoana întîi periferici, care sînt caracterizați din punct de vedere sociologic, mai sînt și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
că dacă este să vedem comunitatea ca politică socială viabilă, aceasta va fi posibilă datorită faptului că se bazează pe rudenie, religie sau etnicitate. Deși întrebările ce se pun atunci când este vorba despre o comunitate sunt legate de cât de prietenoase sunt zona și oamenii, studiile sugerează că variabilele relevante nu sunt reprezentate de natura oamenilor din zonă, ci de distribuția spațială a legăturilor de rudenie, a identității religioase sau etnice sau a ocupației. Accentuarea procesului de construire a granițelor simbolice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
al definirii comunității este o eroare. Mediat de sentimente, de emoții, conflictul este prezent și nu este mai puțin conflict, chiar dacă diferă de cel specific relațiilor comerciale, de exemplu. Spre deosebire de comunitățile care învăluie persoana în totalitatea sa, relațiile sociale locale prietenoase dar esențialmente întâmplătoare generează ceea ce se numește comunitatea obligației limitate. Cartierele moderne includ doar dimensiunea domestică a familiei viața de familie și serviciile necesare. Această modalitate de identificare a comunității la nivel local dar cu asociații întâmplătoare redefinește comunitatea dacă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2 % 7. Săraci 8. Deschiși, calzi, prietenoși 3,7 % 3,4 % 4. Hoți, ticăloși, parșivi 5. Deschiși, calzi, prietenoși 1,2 % 1,0 % 9. Egoiști, avari, zgârciți 2,2 % 10. Cinstiți 2,0 % Sursa: cercetare proprie Alte răspunsuri oferite de subiecți, care reprezintă procentual sub 1% din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2 % 7. Săraci 8. Deschiși, calzi, prietenoși 3,7 % 3,4 % 4. Hoți, ticăloși, parșivi 5. Deschiși, calzi, prietenoși 1,2 % 1,0 % 9. Egoiști, avari, zgârciți 2,2 % 10. Cinstiți 2,0 % Sursa: cercetare proprie Alte răspunsuri oferite de subiecți, care reprezintă procentual sub 1% din totalul răspunsurilor, au fost: ambițioși, culți, patrioți, fără noroc, liniștiți, dezbinați, sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ICCO se armonizează cu un stil de afaceri care s-a maturizat în ultimii ani, centrat pe un sistem de valori bazat pe calitate, transparență, discreție și încredere în viitor. Cartierul general este amplasat într-o clădire modernizată, confortabilă și prietenoasă, situată într-un loc discret al Brașovului. Decorarea interioară cu plante naturale și imagini retro ale Brașovului de altădată induce o atmosferă cu iz familial. Spațiile sunt generoase, iar pereții de sticlă accentuează sentimentul de deschidere. Se pare că șefii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Economia Bazată pe Cunoaștere, pilon central al Strategiei Lisabona 2000, preluat și În Strategia Europa 2020, vine cu un pachet de priorități menite să reașeze strategiile de dezvoltare corporatistă și Îmbunătățire a aptitudinilor profesionale, pe fondul edificării unui mediu Înconjurător prietenos. Creșterea competitivității a depășit faza extinderii pe cât mai multe piețe și a devenit o luptă a descoperirii de talente, a fructificării aptitudinilor și de dezlănțuire a inovativității. Prezentul studiu are În centrul atenției potențialul uman În dezvoltarea cunoașterii, considerând că
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
a resurselor, sănătatea și schimbările demografice. Nu se poate concepe o lume a viitorului fără acest nou fenomen apărut, cel de downshifting, adică acea Întoarcere la simplitatea naturii umane (morală, etică, virtuți etc.) și la interrelaționarea cu un mediu Înconjurător prietenos, care asigură de la sine echilibrul pentru Întreaga omenire. Prin urmare, este necesară aplicarea și la nivel macro a acestor principii care să asigure o dezvoltare economică armonioasă, Într-un mediu nepoluat, În care omul să-și valorifice din plin potențialul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
i) lărgirea bazei prin raționalizarea impozitului pe veniturile individuale și eliminarea numărului de deduceri concomitent cu lărgirea taxei pe valoarea adăugată...; ii) diminuarea costurilor cu munca prin reducerea impozitării; iii) reformarea impozitării averilor...; iv) intensificarea impozitării pentru realizarea unui mediu prietenos...; v) combaterea evaziunii fiscale și consolidarea disciplinei fiscale, ...”<footnote OECD (2012), Economic Policy Reforms 2012: Going for Growth, OECD Publishing. footnote> Tot În contextul politicii fiscale, se pune problema eliminării așa-ziselor „paradisuri fiscale”, locuri unde tranzacțiile internaționale, transparența schimburilor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
deșeurilor și tratarea apei și a apelor reziduale, cu precădere În regiunile rămase În urmă. În consonanță cu alte priorități regionale, finanțările vor merge mai ales către regenerarea polilor urbani, reabilitarea siturilor industriale, economisirea de energie și investiții În companii prietenoase cu mediul. Aproape jumătate din statele membre au adoptat În programele lor indicatori privind emisiile de gaze cu efect de seră. 2.3.5. Avantajele adoptării modelului ecoknowledgence Noul model de dezvoltare propus aici, și anume, ecoknowledgence (ecognosgența), după cum este
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Alocarea este de 62 de miliarde de euro și are În vedere deșeurile, apele și tratarea apelor reziduale, regenerarea urbană, reabilitarea vechilor situri industriale (lucru care la noi s-a Împotmolit În probleme legate de cadastru), economisirea de energie, investiții prietenoase cu mediul etc. Doar jumătate din Țările UE au adoptat indicatori pentru emisia de gaze cu efect de seră. Considerând caracterul complex al Politicii de Coeziune, este necesar să putem măsura rezultatele implementării. Pentru aceasta este nevoie de evaluare, ceea ce
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și 4. ieșiri (output) Ă furnizând mai multe ocazii de a răspunde elevilor față de care manifestă expectații înalte. Profesorul (emitentul de expectații) care obține efecte interpersonale mari se caracterizează prin: nevoia de influență socială, stil interactiv pozitiv (apreciat prin caracterul prietenos, onest, interesat și curtenitor al relațiilor interpersonale) și prin capacitatea de comunicare a informațiilor-expectanțe (operaționalizată cel mai adesea prin expresivitatea nonverbală). Este evident că, între anumite limite, expectanțele profesorilor modelează comportamentul și performanțele elevilor și că aceștia devin ceea ce credem
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
toate etapele ce urmau a fi parcurse până la atingerea scopului comun. În sfârșit, climatul laissez-faire traduce un rol pasiv al adultului. Acesta își limita participarea cât mai mult cu putință, lăsând în seama copiilor toate inițiativele. El afișa o atitudine prietenoasă, dar prin tot ceea ce făcea sugera indiferență și neimplicare: ezita atunci când era pus în situația de a da sugestii și evita în mod constant orice evaluare a ideilor ori conduitelor participanților. Una din diferențele cele mai evidente în comportamentul grupurilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din repertoriul comportamentelor sale potențiale” (Dafinoiu, 1996, p. 59). Credințele și expectanțele pot crea realitatea socială, pot influența cursul evenimentelor în așa fel încât, chiar neadevărate, ele sfârșesc prin a se adeveri. De exemplu, dacă A crede că B este prietenos și sociabil din fire, se va comporta îndatoritor și amabil ori de câte ori se află împreună. Fără îndoială, B va răspunde la fel. A, probabil, va trage concluzia că felul lui B de a se comporta confirmă părerea lui inițială. Cu siguranță
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fată puțin atrăgătoare au fost distanți și reținuți. Comportamentul băieților l-a determinat pe cel al fetelor, care au oferit confirmarea comportamentală pentru expectanțele inițiale ale băieților. Fetele despre care subiecții au crezut că sunt frumoase s-au arătat foarte prietenoase. Dimpotrivă, fetele despre care partenerii lor credeau că sunt mai puțin atrăgătoare, au fost deranjate de maniera în care le-au tratat băieții și au adopatat și ele o atitudine rezervată în timpul conversației. „În mod clar, apreciază autorii, băieții din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creativității oferite de profesori și părinți se aseamănă caracteristicilor psihice ale copiilor creativi descrise de ambele grupuri: energie, aventurierism, spirit artistic, curiozitate, entuziasm și imaginație. De asemenea, Runco et al. (1993) afirmă că profesorii apelează la atribute sociale (bine dispus, prietenos, flexibil ș.a.), în timp ce părinții prezintă trăsături personale (sigur de sine, capabil, conștiincios ș.a. ). În cercetările întreprinse asupra teoriilor implicite ale studenților despre creativitate, înțelepciune și inteligență, Sternberg (1993) arată că definițiile creativității se traduc prin atitudine netranșantă, integrare și intelectualism
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
expresia „dezvoltării durabile” (vezi dezvoltare durabilă). Deoarece progresul în sens modernist este văzut ca fiind la originea multor dezechilibre ecologice, dar și sociale, bunăstarea trebuie asigurată prin adoptarea unor modalități de organizare economică și a unor tehnologii care: 1. sunt prietenoase cu mediul; 2. evită dislocări umane, excluziunea socială sau exploatarea. Al doilea imperativ aduce în atenție colectivitățile, instituțiile și tehnologiile tradiționale, premoderne, independente de presiunile comodificării, presupuse a fi rezultatul unei evoluții simbiotice cu contextul natural. Pe această linie de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cele mai bune condiții de integrare sau asimilare sau măcar de primire a noilor emigranți. Chiar dacă nu se poate vorbi despre ansamblul țării, sunt orașe atractoare pentru emigranți prin oferta locurilor de muncă, dar sunt și alte localități mai puțin prietenoase. Zygmunt Bauman, în încercarea de a caracteriza modelul american de organizare a vieții citadine, identifică următoarele trăsături: suspiciune față de ceilalți; intoleranță față de diferențe; resentimente față de străini; isterie pentru „lege și ordine”; orașul modern este asociat mai mult cu primejdia decât
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]