104,850 matches
-
drept criteriul central. Doctrina ei muzeală definește diferența cantitativ, ca diversitate a posibilităților de a depăși unicitatea, formula unică. În perspectiva acestei definiri apusene, unitatea acestor posibilități care formează la un loc diferența este asigurată de coerența lor freatică, de principiul ascuns care le leagă. Coerența muzeului devine model și se instituie astfel factor civilizator determinant. Omologul răsăritean al aceleiași instituții muzeale apusene definește aceeași diferență - considerată de această dată condiție a înnoirii - calitativ, ca reprezentând infinitele posibilități de a fi
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
salturi intervalice) și cordii (moduri ale căror scări sunt dispuse exclusiv prin mers treptat). Dar perspectiva calitativă oferă totodată și un spectacol dichotomic prilejuit de prezența conceptelor de diatonism și cromatism. Sistemul tonal a fost cotat în mod constant drept principiu suveran, hegemonic de organizare spațială a muzicii. Au existat chiar teorii conform cărora dintr-un punct de vedere abstract, anistoric, modalismul însuși ar fi o subcategorie a sistemului tonal (idee împărtășită, printre alții, de Dimitrie Cuclin). Din perspectivă conceptuală însă
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
sinteza deșertului din întunericul firidelor/ un ochi adormit își secretă privirea în turnuri de fum/ se scurge prin spații înguste în sofismul geometriei". Ne aflăm pe un tărîm al imanenței care își refuză orice idealizare, izvorînd din sine, insubordonabilă oricărui principiu director. O imanență solară, uscată, "ca un ceas solar în memoria deșertului". Avem a face cu un "realism" lăuntric al viziunii ce reduce totul la tirania contingenței, la infinitul aparențelor, la o exaltare nemijlocită în raport cu ele. Intemperanța verbală, postura "eruptivă
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
formă de mărfuri îmbibă sfera socială și leagă refuzul în consum, la fel și acțiuni intelectuale - discurs și contradiscurs, prelegeri, simpozioane, scrierea de cărți, foiletonul - capătă tot mai multe forme ale interpasivității și ale desfătării delegate. Și aici este valabil principiul, născut din incapacitatea de desfătare, al distrugerii prin consumabilitate, care pune în locul consumului mărfurilor consumul ideilor." Consumul este ideologia neoliberalismului care suspendă axiologicul și critica valorilor, de fapt, le transformă în marfă de consum intelectual. Atitudinea artistică e, așadar, lifestyle
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
poetic este corespondența umană, inteligentă și unică în expresie. Contrar previziunilor de moarte a poeziei, tinerii deștepți scriu încă. Tinerii poeți preferă stilul minimalist, cel de concentrare ale celebralității și esteticului. Tudor A. Ursente scrie în stilul minimalist sub auspiciile principiului lui Mies van der Rohe care a spus: "Less is more": “mai puțin înseamnă mai mult”, pentru a defini strategiile estetice. Aș numi noul procedeu de versificare un altfel de simbolism la început de veac, într-o avangardă situată pictural
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
într-un joc misterios și feeric. Lumina sugerează armonia și echilibrul ca lege fundamentală a creației.Motivul luminii este prezent în majoritatea creațiilor literare ca:lumina cerească,atingerile luminii,Luceafărul se naște din lumină(M.Eminescu);lumina dezleagă minții taina, principiul de existență al lumii,iluminarea prin știință(O.Goga,T.Arghezi);misterul ca frumusețe a lumii,cunoașterea prin iubire nu risipește vraja lumii(L.Blaga);lumina divină a credinței,lumina idealului,lumina cunoașterii filozofice,lumina sufletului(L.Rebreanu)etc.Lumina
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
care pumni în cap, implorându-l pe Dumnezeu să le dea mintea românului de pe urmă. Occidentalii nu sunt naționaliști, ci ultranaționaliști - abili, civilizați și necruțători în relațiile cu străinii de la care n-au ce stoarce. La noi este deosebit de activ principiul care pe care. Iar acest principiu este transpus în practică printr-un ansamblu de mijloace politice și/sau economico-financiare, funcție de poziția celui în cauză și de polițele pe care le are de plătit. Prin urmare, disputa politică degenerează în bătălie
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
pe Dumnezeu să le dea mintea românului de pe urmă. Occidentalii nu sunt naționaliști, ci ultranaționaliști - abili, civilizați și necruțători în relațiile cu străinii de la care n-au ce stoarce. La noi este deosebit de activ principiul care pe care. Iar acest principiu este transpus în practică printr-un ansamblu de mijloace politice și/sau economico-financiare, funcție de poziția celui în cauză și de polițele pe care le are de plătit. Prin urmare, disputa politică degenerează în bătălie pe viață și pe moarte (firește
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
care nu vor să își recunoască păcatul de a fi fost urechea Securității, trădînd secretul spovedaniei, să fie absolviți de acest păcat? A sacrifica adevărul de dragul imaginii de corp a Bisericii e o soluție provizorie, în nici un caz una de principiu. Aflăm din ADEVĂRUL că mai nou premierul Năstase a destituit un șef din Poliție fiindcă a trecut pe roșu, în timp ce coloana în care se afla și prim ministrul aștepta culoarea verde a semaforului. Șeful cu pricina se grăbea la cumpărături
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
spus că dezvoltarea transporturilor a desființat distanțele. Este și nu este adevărat, pentru că îți trebuie totuși bani (mulți) pentru a putea călători. S-a mai spus că radioul, dar mai ales televiziunea, au deschis larg ferestrele spre lume. Corect, în principiu, dar, vai, sîntem dependenți de alegerile făcute de redacțiile posturilor (ca să nu mai vorbim de intruziunea politicului și cea a economicului). Internetul a adunat la un loc toate avantajele realizărilor de mai sus, fără a moșteni vreunul din dezavantajele lor
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
de ani ați scris constant despre Postmodernism, însă în 2000 ați publicat o carte care se ocupa de relația dintre cunoaștere și angajare politică. De ce ați considerat necesar să vă ocupați de problema aceasta acum? D.F.: Există o distincție de principiu pe care vreau s-o fac în studiile literare, deși știu că în tradiția marxistă, neo-marxistă sau a studiilor culturale această distincție între cunoaștere și angajare nu se poate face, sau, în orice caz nu este foarte populară. Cred însă
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
-o eu. E o victorie a acelui mare necunoscut care locuiește în noi și pe care nu-l putem înșela niciodată." Mistica poeziei impunînd o devălmășie, sub stigmatul dorit, însă irealizabil al anonimatului, antologatorul nu poate a nu-i încălca principiul, oferind, nostalgic, "o culegere de texte inspirate care volens-nolens poartă după ele cîte un nume de autor". Paradoxal, deși atît de diverse, textele lirice întrunite poartă, de cele mai multe ori, o discretă amprentă a lui Abăluță însuși. Par a se afla
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
militari, și oamenii de cultură, o bună parte din forțele creatoare ale epocii venea direct din perioada interbelică, era reprezentată de personalități cu o serioasă educație artistică și academică și mulți dintre artiștii importanți erau acum la vîrsta care, în principiu, nu mai îngăduia nici un fel de educație. în această categorie intrau nume ca Iosif Iser, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Marius Bunescu, Lucian Grigorescu, Ion Țuculescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Gheorghe Anghel, Oscar Han, Constantin Baraschi, Vida Geza, Corneliu
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
romanul pare lucrat, corectat și reluat, e o mică bijuterie de umor sec, de ironie și parodie bine ținute în frîu, o frescă în linii esențiale a societății românești postdecembriste. Romanul nu are o singură poveste, ci mai multe, după principiul povestirii în ramă și poate nu întîmplător locul în care personajele se adună să-și spună păsurile de oameni ai tranziției se numește, în limbajul conspirativ al celor doi îndrăgostiți clandestini, Hanul Ancuței. Cartea e subintitulată "roman cu îngeri și
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
momentul de față, cazuistică e un termen foarte mult folosit, în diferite discipline, cu sensurile noi și specializate de "listă de exemple sau cazuri practice"; "formulare și enumerare a unei pluralități de cazuri specifice, pentru a deriva din ele un principiu general"; "studiu care se bazează pe o listă de cazuri sau date specifice" (definiții traduse din dicționare străine, unde corespondentele deja citate ale lui cazuistică au dezvoltat semnificațiile moderne și internaționale). O foarte rapidă verificare în Internet scoate la iveală
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
nu!". Aș observa, totuși, că ierarhiile și clasamentele de valoare sînt, în orice literatură și cultură, de rigoare și practicate peste tot și că n-are dreptate dl. Sorin Antohi cînd apreciază că "ierarhiile literare culturale copie, cel puțin ca principiu, ierarhiile politice". La dl. Adrian Marino, această silă de ierarhie, această stare refractară l-ar fi dus la situația inconfortabilă de marginalizare sau chiar de excludere. "Eram, precizează d-sa, din ce în ce mai tolerat, vrînd-nevrînd, nu însă și asimilat". Nu știu dacă
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
nu am auzit de vreo respingere temeinică a argumentelor lui venind din partea unui biliotecar sau specialist în biblioteconomie. Și dacă autorul are într-adevăr dreptate, problema pe care o descrie e gravă și merită o reflecție filozofică. Se pare că principiul fundamental de transcriere a unei cărți/reviste în format de microfișă nu-l constituie dorința depăstrare cu orice preț a conținutului respectiv. Sîntem o societate obsedată de memorie, lumea occidentală larg definită, iar memoria înseamnă pentru noi, de la Platon încoace
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
fără nici un fel de pretenție sau obligație. A fi un om împlinit spiritual sau intelectual nu înseamnă doar a maximiza un potențial de calități, a ajunge, cu alte cuvinte, pe culmile performanței de care sîntem capabili (căci, ne avertizează faimosul principiu al lui Peter, toți avansăm oricum pînă ce atingem un nivel al incompetenței), ci și a găsi în jurul nostru pura plăcere a minții, și astfel și a sufletului. Cît de demodată, și aproape naivă apare această idee, surprinzătoare totodată ca
Din pură plăcere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16105_a_17430]
-
acesta din urmă, de mediocritate. Amuzantă dar și benefică e circumstanța că, refuzînd practic a fi contrazis, avînd un aer al afirmației apodictice și suverane, d-sa atrage negațiile născătoare de discuții, acestea la rîndu-le fiind născătoare de adevăr, potrivit principiului maieutic (atunci cînd nu avem sentimentul că adevărul ne-a fost livrat de-a gata de către autorul Marelui Alpha, ceea ce se petrece nu rareori). Alexandru George: Pro libertate, Ed. Albatros, București, 1999, 250 p., preț neprecizat.
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu scrie apropo de această inițiativă a partidului de guvernămînt un text memorabil despre relația dintre libertatea ziaristului și posibilitatea puterii de a face ce vrea cu această libertate: Știți cum se "încoțopenește" o putere? Aplică principiul "mucles popor". Chioșcarul și măturătorul au voie să înjure oricît, mai ales cînd nu trece nimeni pe lîngă ei. Dacă se adună doi-trei, sictir! Încălcați regulamentul demonstrațiilor și al întrunirilor publice! N-aveți de muncă, n-aveți familii și datorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
mai mulți bani decît și-ar fi imaginat vreodată). Principiile de lucru ale producătorului Luc Besson: "Dacă tot facem filme, măcar să le facem bine și cu plăcere". Și: Producem ce ne place. Punct". Problema e: ce ne place? Un alt principiu de producție: diversitatea. "Sînt zile cînd ai poftă să vezi un Disney și zile cînd vrei să vezi un Woody Allen". După ce a produs un film (The Dancer) considerat în Franța un eșec, Besson nu-și pierde cumpătul ("În India
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
complet opac, detașează figura și elementele de particularizare prin ecleraje puternice care sparg anvelopa nocturnă și dirijează privirea către zona feței și a mîinilor. În registrul meditativ și misterios se detașează net două portrete compoziționale realizate după aceeași schemă de principiu, Portretul profesorului Jean Paul Laurens (1924) și Amatorul de gravuri (Muzeul Național de Artă), iar în registrul spontan și alert, Portretul arhitectei H. Delavrancea-Gibory și Portretul lui Stuart Steven Brody. Acestea sunt, de fapt, și extremele viziunii sale portretistice, iar
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16134_a_17459]
-
darul de la nunți. Iată ce a zis domnul cretin Gheorghe Ciobanu, deputat de Timiș: “În acest sens, eu am avut discuții cu președintele ANAF, Sorin Blejnar, spunându-i și sugerându-i, în ceea ce înseamnă spectrul lărgirii bazei de impozitare, pe principiul să iei puțin, dar de la toți care au venituri și să nu iei mult de la puțini, în acest context al lărgirii bazei de impozitare, și impozitarea evenimentelor, că țin de nunți, de botezuri, de banchete”. Important e că cei care
Aceşti analfabeţi care ne conduce by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19876_a_21201]
-
mai sus. De fapt, o reiau, ca să nu vă mai deranjați să ridicați ochii: “În acest sens, eu am avut discuții cu președintele ANAF, Sorin Blejnar, spunându-i și sugerându-i, în ceea ce înseamnă spectrul lărgirii bazei de impozitare, pe principiul să iei puțin, dar de la toți care au venituri și să nu iei mult de la puțini, în acest context al lărgirii bazei de impozitare, și impozitarea evenimentelor, că țin de nunți, de botezuri, de banchete”. Ați recitit? Acuma spuneți-mi
Aceşti analfabeţi care ne conduce by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19876_a_21201]
-
Ana are mere”. E ca și cum aș fi scris eu acest text în felul următor: “În acest sens, eu aș vrea să am o discuție cu domnul Ciobanu, spunându-i și sugerându-i, în ceea ce înseamnă spectrul lărgirii inteligenței domniei sale, pe principiul mai bine taci decât să vorbești ca ultimul retardat, în acest context al lărgirii bazei de școli ajutătoare, că țin de nunți, de botezuri, de banchete sau de cât de incomensurabil de prost ești”. Este că am mari șanse să
Aceşti analfabeţi care ne conduce by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19876_a_21201]