5,783 matches
-
însoțește cu neoclasicul. Atât prozodia veche, apelul insistent la miturile Antichității, situarea accidentalului în universal, a excepției în generalitate, cât și pledoaria implicită pentru rațiune („Cunoașterea e tot o cucerire”) sunt parametri ai clasicității. Istoria, văzută prin gândirea unui erou privilegiat al ei, Alexandru Macedon, nu mai apare ca o succesiune de evenimente cu conținut diferit, ci ca o juxtapunere de momente etern repetabile în esența lor. Totuși, sentimentul misterului romantic se păstrează: „Dar poate că zeii / Așa cum spun niște-nțelepți
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, de la 9 septembrie 1944 până la 12 aprilie 1945, sub direcția lui N. Carandino. De la numărul 8/1945 director este V. Canarache. Preocupările revistei sunt preponderent culturale, literatura ocupând un loc privilegiat. Rubrici: „Cronica dramatică”, ținută la început de Lucia Demetrius, apoi de Neagu Rădulescu, care semnează și secvențele caricaturale incluse sub genericul „Potcoave pentru cai morți”, „Cronica cinematografică”, „Pagina enigmistică”, „Humorul altora”, „Cărți noi”, „Noi și sexul slab”, unde scrie și
REVISTA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
O ușoară schimbare se înregistrează în Fragilități, unde se arată interes haikuului (Haiku în oglindă), iar imaginile redau, adesea, gesturi de o cruzime cu atât mai percutantă, cu cât este mai absurdă. Chiar dacă romanul nu constituie pentru M. un gen privilegiat, Golful sălbatic (1977), apărut în colecția „Romanul de dragoste” și al cărui tiraj s-a epuizat rapid, după alte criterii decât literare - accesibilitatea aparentă a subiectului: un conflict între două femei ce își dispută un bărbat sentimentalism etc. -, are totuși
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
în Literatura europeană în epoca luminilor (1971), la rândul ei revizuită integral și adăugită în Cultura europeană în epoca luminilor (1974). Exegetul utilizează metodele comparatismului și tinde să sublinieze particularul național incluzându-l în spațiul filosofiei culturii. Literatura ocupă locul privilegiat, dar este studiată în conexiune cu gândirea filosofică, social-politică, estetică și critică. Dacă în filosofie afirmarea spiritului critic determină predominanța sistemelor practice, cu funcții educaționale, adică morala și pedagogia, în dauna celor metafizice, în estetica iluministă M. surprinde absența unor
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
câteva monografii elaborate de autori români (Emil Ciomac, Poeții armoniei, Jean Bobescu, Portrete muzicale și artistice), se prezintă festivaluri internaționale de muzică (Salzburg și Bayreuth), ducându-se astfel o binevenită activitate de popularizare a domeniului. Teatrul este o altă direcție privilegiată, frecvente fiind comentariile și cronicile cu privire la spectacolele Teatrului de Vest: Horia Stanca consemnează premiera piesei Suflete tari de Camil Petrescu, Salomeea de Oscar Wilde ș.a. Având în vedere istoricul preocupărilor legate de teatru, Ion Breazu publică studiul Începuturile teatrului românesc
NAŢIUNEA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288364_a_289693]
-
și cu pseudonimul I. Cungreanu, în presa locală, dar și la „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Steaua” ș.a., precum și la periodice ale românilor din Ungaria și Serbia. Poezia lui N. e articulată de câteva teme recurente, între care locul privilegiat îl ocupă iubirea și decorul rustic, colorat nostalgic de revenirea frecventă la „însemnele natale”, totul într-o rostire discretă, calmă și muzicală. Ca limbaj și uneori ca tematică, poetul nu se revendică atât de la neomodernismul generației ’60, cât de la modele
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
liberă de presiunile socialității. Ostentația demonstrativă are o țintă precisă - sociologiile literare, prizate de intelectualitatea franceză gauchistă a anilor ’60-’70. În viziunea lui P., imaginarul clasicist se constituie în interiorul lumii reale ca un element alogen: un domeniu cu statut privilegiat, beneficiind de o demnitate simbolică inegalabilă. Pentru a o traduce conceptual și a o diseca analitic, exegetul recurge inspirat la o serie de sintagme euristice de fabricație proprie. Cea mai însemnată dintre ele fixează înclinarea spiritului clasic spre o așa-
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
inspirat la o serie de sintagme euristice de fabricație proprie. Cea mai însemnată dintre ele fixează înclinarea spiritului clasic spre o așa-numită heterocronie simbolică - adică o distanțare, o îndepărtare programatică față de coordonatele momentului contemporan. De la această premisă pornește comunicarea privilegiată a spiritului clasic cu sacralitatea. Luând forma asumării afective a religiosului (a oratoriului interior, în termenii de aici), această cooperare de tip particular explică geneza în secolul clasic a umanismului creștin, în toată diversitatea manifestărilor sale. Acesta este orizontul cultural
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
în care se suspendă relativismul ironic, și acesta este al judecății etice. Nisipul mișcător al „adevărurilor” ce pot fi spuse cu egală (indiferentă) dreptate în spațiul culturii se transformă în solul ferm al adevărului unic, pe care P., ca gestionar privilegiat al său, se simte chemat să îl „restabilească”. Uneori acțiunea sa e salutară, de multe ori - doar umorală. Una dintre originalități e aceea de a fi inventat sintagma de „necitire avizată” și de a-i fi speculat efectele, în recenzii
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
niciodată criptică, nu trimite la presupuse „reale” tainice, pentru a căror numire nu există vocabule proprii. De aici, și toate consecințele de ordin artistic. Putând (și neezitând) să vorbească despre orice, poetul nu își alege cuvintele, nu acordă nici unora statut privilegiat. Se vrea doar „mânuitor”, nu și „mântuitor” de cuvinte, precum Lucian Blaga. Romantic de obârșie hugoliană, e hotărât să „mântuiască” nu vorbele, ci lumea. În loc de a oficia în sanctuare, declamă pe stadioane, în fața mulțimii. Situat la antipodul simbolismului, lansatorul de
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
În istoria literaturii române postbelice, după o lungă și furtunoasă perioadă dogmatică, anii ’60 marchează începutul unui scurt interval de deschidere, când, în domeniul prozei, se afirmă o serie de scriitori de excepție care redescoperă modernismul interbelic. De acest moment privilegiat se ocupă P. Criticul vede romanele lui Augustin Buzura, scriitor în opera căruia „nevoia de adevăr și verticalitatea conștiinței sunt imperative etice primordiale”, ca mărturii ale unui timp dramatic, ca un act de responsabilitate civică, dar și ca o formă
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
în secolul al XX-lea. E vorba de trecerea de la modernism la postmodernism, ca paradigme culturale, definite de P. drept de-structurare și, respectiv, restructurare a categoriei individualului. Situată în funcție de aceste două modele, poetica lui Ion Barbu dobândește o poziție privilegiată: pe de o parte, reprezintă cea mai radicală asumare a transindividualului modernist din literatura română, iar pe de altă parte, tratează transindividualul nu ca expresie a crizei, ci drept element constructiv, început al unui nou ciclu. Depășirea modernismului se face
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
Curtea regentei, propovăduiește concordia între state, neuitând interesele patriei adoptive. Stabilește relații cu personalități princiare (Ferdinand I de Habsburg, împăratul Carol Quintul, frații regentei), ecleziastice (papa Clement al VII-lea, cardinali, episcopi), cu scriitori și filosofi umaniști (o prietenie epistolară privilegiată îl leagă de Erasm din Rotterdam), regăsindu-se, alături de savanți, erudiți, profesori clasiciști, într-o veritabilă „republică a literelor”. Își scrie în Țările de Jos majoritatea operei - lucrări istorice, corespondență, poezii, după ce, mai tânăr fiind, produsese un tratat de alchimie
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
Analiza textuală poate să formuleze liste de factori determinanți suficient de complete care apoi să fie supuse testării empirice. În privința poziției sociale, în sociologia actuală există două metode explicative distincte: pe de o parte, modelul marxist, care acordă o importanță privilegiată poziției de clasă, proprietății asupra mijloacelor de producție, iar de altă parte, modelul Blau-Duncan (Duncan, Featherman, Duncan, 1972), care ia în considerare o serie de factori în primul rând profesional-educaționali (profesia și educația părinților, nivelul de educație al persoanei, vârsta
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
important. Ea încearcă să-l explice prin evenimentele dinainte, ca produs al unei serii istorice. Raționamentul generat de această strategie este de următorul tip: apariția unei conjuncturi economice favorabile a dus la dezvoltarea orașelor, acumularea bogățiilor, apariția unor clase sociale privilegiate, dezvoltarea statului. Apariția unui mare conducător politic înzestrat cu multă energie a dus la centralizare politică, la dezvoltare militară. Ambițiile personale ale acestuia au condus la cuceriri succesive și la transformarea statului în imperiu. Urmașii au lărgit cuceririle inițiale. Rivalitățile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din două tipuri de cauze, care se conjugă, generate de însăși propriul său sistem de organizare - cauze interne și cauze externe. Cauzele interne: există un fel de cerc vicios care stă la baza dezvoltării comunităților de acest fel - consumul claselor privilegiate și al întregului aparat administrativ-militar este în creștere continuă, în timp ce resursele economice exploatabile sunt limitate. În momentul în care se ajunge la limita resurselor exploatabile, tensiunile interne cresc, luptele în sânul clasei dominante datorate competiției pentru resurse limitate se ascut
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate realiza mai egalitar bunurile disponibile, iar o alta, inegal. În cazul ultimei comunități, gradul mediu de satisfacere al necesităților reale ale membrilor săi poate fi mai scăzut decât în primul caz, din cauzasupraabundenței și a risipei practicate de clasele privilegiate. De aceea este necesar să se ia în considerație ca un criteriu secundar al progresului și structura repartiției produselor. Nu este întâmplător faptul că în societatea modernă există presiuni tot mai accentuate în sensul egalizării economice. În al doilea rând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și valoarea lor nu se stabilește adesea decât pe parcursul tratamentului. Literatura științifică abundă de modele teoretice ale unor problematici globale sau specifice. Este imposibil să prezentăm în lucrare o sinteză exhaustivă a acestora. Le vom poziționa pe scurt în raport cu determinanții privilegiați. Provenite din behaviorism, modelele comportamentaliste pun accentul mai ales pe rolul determinanților externi ai mediului fizic și social al subiectului (contingențe de întărire), chiar dacă recunosc pe acela al contingențelor interne. Remarcând limitele behaviorismului, modelele cognitiviste au insistat asupra importanței evenimentelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacienta reușește să facă exercițiul de relaxare, dar preferă să realizeze controlul respirației pe care îl stăpânește mai bine și pe care îl consideră mai practic. Terapeutul o încurajează să le utilizeze pe amândouă, rezervând în același timp un loc privilegiat metodei pe care o preferă. Sarcini de îndeplinit Sarcinile care vor fi îndeplinite în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - expunere in vivo: Doamna S. trebuie să-și facă cumpărăturile singură, la o oră de vârf, ea trebuie să meargă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întrece în valoare în mod rațional incrementul marginal al beneficiilor obținute prin contribuția personală la eficacitatea de grup. Prin contrast, organizațiile cu un număr mai mic de membrii potențiali (de exemplu acele grupări care reprezintă corporațiile de afaceri) sunt relativ privilegiate. Cu cât numărul de membrii potențiali este mai mic, cu atât este mai strânsă legătură dintre gradul de efort individual și puterea totală de grup. Astfel, în ciuda libertății de asociere din societățile democratice, logica acțiunii colective prevede o asimetrie în ceea ce privește
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
post-freudiene, post-marxiste și post-nietzcheene. Ne-am pierdut idealurile rațiunii și adevărului, spun criticii, iar acestea nu mai pot fi recuperate. Nu poate fi vorba de obiectivitate atunci când rădăcinile tuturor percepțiilor noastre se află în forțele subconștiente. Nu pot exista poziții privilegiate atunci când fiecare individ înțelege lumea din punctul său personal de vedere și în conformitate cu înclinațiile și predispozițiile proprii. Progresul nu poate fi condus de cunoaștere și este, el însuși, o formă de autoiluzionare. Astfel, proiectul iluminist al științelor sociale este condamnat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
comunist, tematica macrosocială fusese confiscată de ideologia mișcării comuniste, abordarea sa de către sociologie fiind periculoasă. Analiza societății globale capitaliste era Îmbibată de ideologia comunistă și, oricum, de interes marginal pentru sociologia românească. Iar În ceea ce privește analiza globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv al documentelor de partid reprezenta un teren minat, pătrunderea În acesta prezentând un risc politic capital. Evitarea tematicii macrosociale era condiția supraviețuirii sociologiei ca știință. Orientându-se spre nivelul micro și sectorial, sociologia românească s-a diferențiat de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
făcea mai mult prin acces, la servicii sociale (locuință, asigurări etc.) decât În bani. Trebuie adăugat la cele spuse anterior și faptul că „instaurarea puterii pieței” În societatea și economia chineze nu a Însemnat dispariția totală a mecanismelor de acces privilegiat și particularist la anumite resurse de pe piața muncii. În perioada din care datează cercetările se poate afirma doar faptul că meritocrația, intrarea În anumite companii pe baza meritelor și slăbirea rețelelor și relațiilor de dependență personalizată, Începe să devină dominantă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aspect este redat de datele anchetei: 46% dintre femeile din G1 (generația vârstnică) sunt de acord cu enunțul sus-menționat; procentul scade la 29% pentru generația intermediară (G2) și la 13% pentru generația tinerilor (G3). Mai mult, se constată că relația privilegiată mamă-fiu ce caracterizează (G1) lasă locul unei relații privilegiate mamă-fiică pentru generația-pivot. Acest fapt este exprimat și de relația de Întrajutorare mamă-fiică În cazul creșterii copiilor fiicei atunci când aceștia sunt mici. Este modul concret de sprijinire a evoluției profesionale a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Attias-Donfut prin care este ilustrat faptul că modelele și practicile de Întrajutorare se transmit de la o generație la alta (1994, 29-53). Îngrijirea nepoților de către generația vârstnică devine un prilej de reciprocitate Între cele trei generații: nepoții vor păstra o legătură privilegiată durabilă cu bunicii care s-au ocupat de ei. În plus, părinții ai căror copii au fost Îngrijiți de bunici vor păstra relații mai strânse și vor avea o mai mare grijă de aceștia din urmă. Cercetările empirice demonstrează Însă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]