3,972 matches
-
nu înțelegeam doar dependența de droguri, ci și daunele cauzate de lupta împotriva drogurilor: rata mare de detenție; destrămarea comunităților hispanice și afro-americane; țările producătoare transformate în narcostate, corupția și abuzul de putere. M-am trezit prins într-o arie problematică unde prejudecățile și intoleranța sunt foarte puternice. Reforma politicii legate de droguri constituie un teren pe care puțini vor să pășească. Politicienii îl consideră un subiect tabu, pe care, dacă îl atingi, ești pierdut. Având avere, m-am considerat a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
se concentrează asupra societății civile, iar eu, ca reprezentant al unei fundații străine, negociez cu guvernul. Câteodată, nu putem face nimic pe al doilea plan. Când fundația locală este responsabilă de ambele aspecte, asocierea cu un anumit guvern poate deveni problematică: e posibil ca următorul guvern să dorească să distrugă ceea ce a făcut cel de dinainte. Așa s-a întâmplat în Ungaria și Bulgaria: fundațiile au fost etichetate drept aliați ai unei anumite coaliții politice, atrăgând ostilitatea celeilalte. Am realizat de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
tratată în mod extensiv la nivel teoretic până în momentul de față, este o problemă de actualitate desprinsă din practica de specialitate, și stabilirea unui cadru metodologic pentru fundamentarea politicii decizionale investiționale este absolut necesară. În această privință, considerăm că abordarea problematicii menționate, pe baza metodologiilor ADSE, reprezintă un important suport teoretic, dar mai ales cu valențe aplicative, care creează multiple oportunități managementului de top al firmelor, și nu numai. Metodologiile ADSE, atât cele clasice, cât și cele moderne, actuale, furnizează un
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
dar trebuie ținut seama și de unele limite și restricții referitoare la erorile măsurărilor efectuate asupra datelor statistice, lipsa unor date care face necesară predicția prin extrapolare, discutabilă în raport cu ipoteza referitoare la dezvoltarea inerțială a sistemului ș.a. În multe situații problematice, în sensul menționat, se face apel la experiența specialiștilor, a experților, la intuiția factorului uman, pe baza unor tehnici de tip Delphi, tehnica brainstorming, tehnica scenariilor, în care sunt analizate variante strategice atât optimiste, cât și pesimiste. Variantele care sunt
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
trup casele suie ca plutele pe Bistrița”, „bivolii se-nalță ca orge-n Încîntare / cu boturile ude În horbota de-acorduri”... Mai puțin aglomerată imagistic, această carte a lui Voronca aduce și un plus de coeziune a registrului imaginar, subordonat unei problematici mai strict delimitate - În speță, unei „definiții” a poeziei - și unei fluențe discursive pe care, În creația ulterioară, doar volumul de Incantații o va Întrerupe pentru moment, e revenirea la „imaginația delirantă” din poeme precum Colomba sau Brățara nopților. INCANTAȚII
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
la un fel de austeritate, cu exemplul, În față, al "jocului secund" barbian, apare adesea fragmentat, Întrerupt de puncte care probează că ideala coagulare a perspectivei spre lume nu s-a realizat deplin, că o agitație subterană o face mereu problematică. Frecvența conjuncției disjunctive "sau" sugerează nesiguranța și labilitatea opțiunilor, cu alternative mereu posibile. Așadar, și În sonetele sale, Ilarie Voronca rămîne, În esență, el Însuși: o sensibilitate rănită, elegiacă, neliniștită, care a fost mereu cea a avangardistului, și căreia "armura
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
delimitând un spațiu emoțional destinat lor înșiși. Răspunsul la a doua întrebare este mult mai complex. Cercetările asupra analizei narative ca instrument terapeutic au sugerat faptul că „fisurile” formale ori structurale dintr-o poveste a vieții ar putea reflecta aspectele problematice ale sinelui și identității 6. Acest lucru ar implica faptul că poveștile femeilor din eșantionul nostru sunt „fisurate” în ceea ce privește criteriile structurale ale unei narațiuni corecte (având o organizare clară și logică a structurii, obiective și o anumită dinamică la nivelul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și neliniștitoare. Aceste două exemple sunt cazuri extreme de abstractizare și, respectiv, de concretețe. În absența detaliilor concrete, este clar că primul pasaj e abstract, în vreme ce al doilea este concret. În orice caz, în majoritatea situațiilor, o asemenea distincție este problematică, în măsura în care ne referim la un aspect continuu al gândirii, și nu la unul categorial. Evaluarea caracterului abstract ori concret al unei afirmații poate fi făcută doar prin comparație cu o altă afirmație mai mult ori mai puțin abstractă sau concretă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
trece de la o afirmație abstractă la exemple concrete, fără să atragă atenția asupra tranziției. Identificarea tranzițiilor nu e întotdeauna ușor de făcut, așa cum s-a dovedit a fi cea din exemplele de mai sus. Următoarele exemple prezintă cazuri ceva mai problematice. Sara, de pildă, își amintește: „Am amintiri foarte clare de la grădiniță ș...ț, îmi amintesc chiar și numele educatoarelor, fiindcă mi-a plăcut atât de mult acolo”. Aici m-am întrebat dacă amintirea numelor educatoarelor ar putea fi privită ca
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a cadrului didactic este o condiție necesară și suficientă pentru reușita didactică. „Profesorul trebuie să fie un munte deștiință” afirmă cu nonșalanță unele cadre didactice, numai că această convingere firavă se destramă brusc atunci când profesorul se confruntă cu situații pedagogice problematice, cu reacții neașteptate ale clasei ori ale elevilor izolați, cu un fiasco didactic evident. Paradigma omului de știință capabil să facă și instrucție sau chiar educație nu mai poate supraviețui într-o conjunctură educațională modernă. Se pare, sau poate că
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Interaktion, Beltz Verlag, Weinheim-Basel, 1995). Mecanismele de a preveni, interveni și rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului didactic, strategii de sorginte managerială. Succesul unui management al clasei presupune, până la un punct, și prevenție înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare a crizelor în fazele inițiale este de foarte multe ori mai valoroasă decât tratamentul intervenționist post eventum. Cadrele didactice cu experiență spun că, de obicei, un obiectiv major pentru ei în primele zile de școală (primele săptămâni
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
superioare, inspectorat, minister etc.); - nivel micro: contactele cu elevii; • situațiile psihopedagogice: sunt situații specifice didactico-psihologice, care pot fi detectate în clasă, chiar în timpul orelor. Un caz specific al situațiilor educaționale îl reprezintă situațiile de criză manifestate printr-un puternic caracter problematic (vezi și capitolul „Situațiile de criză”). Toate cele șase componenete ale câmpului psihopedagogic se transformă în forțe de câmp liniare, cu o acțiune constantă puternică asupra PB. Obs.: ideea câmpului psihopedagogic ne-a fost sugerată de „teoria câmpului”, aparținătoare lui
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pe care dorește el să le vadă, ignorând faptul că poate elementele concrete nu se potrivesc preconcepțiilor cu care managerul școlar intervine în „ecuația relațională”. Abilitățile cadrului didactic în interacțiunile cu părinții trebuie să constea și în a recunoaște zonele problematice ale unor abordări pline de subiectivism; f. obținerea informației prin manipulare discretă prezintă necesitatea ca, uneori, cadrele didactice, mai ales dacă au o discuție cu unii părinți inhibați, să prezinte un anumit caz sau o anumită problemă, comună întregului colectiv
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
aparține lui Freeman Joane, Pour une éducation de base de qualité (UNESCO, Paris, 1993) și relevă pașii pe care-i poate urma cadrul didactic de la identificarea comportamentului „deviant” până la decizia de intervenție. O altă perspectivă interesantă privitoare la analiza situațiilor problematice este cea a lui Kerner&Tregor, „The Rational Manager”, în Ioan Jinga, Managementul educațional preuniversitar (ARC, București, 1997). Autorii fac distincția între problemă și situație problematică, aceasta cuprinzând mai multe serii de probleme ce pot fi supuse unor metode algoritmice
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
comportamentului „deviant” până la decizia de intervenție. O altă perspectivă interesantă privitoare la analiza situațiilor problematice este cea a lui Kerner&Tregor, „The Rational Manager”, în Ioan Jinga, Managementul educațional preuniversitar (ARC, București, 1997). Autorii fac distincția între problemă și situație problematică, aceasta cuprinzând mai multe serii de probleme ce pot fi supuse unor metode algoritmice sau creative de soluționare. „Problemele” care compun o situație problematică pot fi încadrate în trei tipuri posibile: - probleme de tip abatere; - probleme de tip optimizare; - probleme
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în Ioan Jinga, Managementul educațional preuniversitar (ARC, București, 1997). Autorii fac distincția între problemă și situație problematică, aceasta cuprinzând mai multe serii de probleme ce pot fi supuse unor metode algoritmice sau creative de soluționare. „Problemele” care compun o situație problematică pot fi încadrate în trei tipuri posibile: - probleme de tip abatere; - probleme de tip optimizare; - probleme potențiale. Intervenția în cazul situațiilor problematice presupune planificare în funcție de tipul problemei. Din punctul de vedere al intervenției, aspectele anterior prezentate îmbracă forma unei asistențe
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de probleme ce pot fi supuse unor metode algoritmice sau creative de soluționare. „Problemele” care compun o situație problematică pot fi încadrate în trei tipuri posibile: - probleme de tip abatere; - probleme de tip optimizare; - probleme potențiale. Intervenția în cazul situațiilor problematice presupune planificare în funcție de tipul problemei. Din punctul de vedere al intervenției, aspectele anterior prezentate îmbracă forma unei asistențe psihologice, descriptibilă prin următorii pași (vezi Laing, R.D., Interpersonelle Wahrnehmung, Frankfurt, 1994): 1. Secvența diagnostic: constativă, furnizează date pentru identificarea problemelor, evaluarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a altor cauze care se află la baza acestei indiscipline. Iată câteva sugestii: • Organizează o scurtă întâlnire cu consilierul școlar, cu directorul școlii, cu părinții elevului și cu alți specialiști, care pot fi convocați cu scopul de a rezolva situația problematică. • Copilul poate primi o evaluare profesională și o recomandare pentru tratament. • Copilul și familia lui pot beneficia de consiliere psihopedagogică. 3.6. Comentarii finaletc "3.6. Comentarii finale" 90. Ca o observație, finală putem spune că disciplina este un proces
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vreme, preocuparea pentru dinamica raporturilor dintre realitate și ficțiune, dintre lume și proiecțiile ei imaginare, a căpătat o anvergură considerabilă, intenționez să propun în cele ce urmează o reevaluare a literaturii (și în special a poeziei) contemporane din perspectiva unei problematici pe care cei mai mulți critici preferă să o numească postmodernă 1 (cu accent pe hibridizarea genurilor literare și pe valorizarea axiologică a fazei de tranziție, a spațiului liminar, a acelui in-betweeness care se sustrage logicii binare, simplificatoare și reducționistă, prin excelență
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
rebours - a acesteia. În linii mari, reflecția actuală asupra genurilor oscilează permanent între tendința (subversivă, totuși 184) de a valorifica la maximum procesul de recategorizare și recunoașterea, pe de altă parte, a forței ordonatoare, ierarhizante a genurilor. Din perspectiva acestei problematici, o întrebare de tipul „Ce înțelegem astăzi prin poezie?” se dovedește extrem de incitantă, cu atât mai mult cu cât existența unor stări inermediare între tipurile pure îndreptățește chiar tentativele de redefinire a conceptului de limbaj poetic. Dacă pentru Stuart-Mill (și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Romantism încoace - să ne amintim doar remarca lui Walter Benjamin, conform căreia, pentru scriitorii romantici, „conștiința poeziei devine ea însăși poezie”281 -, întâlnim și în cazul lui Deidier aplecarea către conceptualizarea propriilor demersuri. Iată de pildă ce notează autorul în legătură cu problematicul raport proză/poezie: Secolul XX oferă exemple de contaminare reciprocă între genuri (...) ceea ce reprezintă un simptom al preschimbării canoanelor comunicării. Metrica ne ajută întrucâtva să delimităm poezia de non-poezie (sau cel puțin crede că o face), prin recunoașterea priorității versului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
că instituțiile (structurarea stimulentelor) și relațiile sociale sunt esențiale În jocul intereselor economice. Introducerea problematicii costurilor tranzacționale (și odată cu aceasta, a relațiilor agent - principal și a incompletitudinii contractelor) a echivalat cu o schimbare de paradigmă În economia neoclasică. Conceptul omniprezent problematicilor anterioare, constituit ca variabilă dependentă În majoritatea cazurilor, cel de instituție (instituția organizației, a contractului ș.a.m.d.) reprezintă pasul decisiv Înspre sociologie, definită de Durkheim (1922,2001) tocmai ca știința instituțiilor sociale. În plus „detronarea” pieței din postura de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociologie economică nu sunt de dată recentă, acestea fiind impuse de către M. Weber; totuși, amploarea, deschiderea interdisciplinară și, mai ales, abordarea relației dintre piețe și organizații sunt caracteristici contemporane. În cele ce urmează vom considera concepția lui M. Granovetter asupra problematicii acțiune - instituții și, implicit asupra dihotomiei piețe - organizații, concepție care constituie o critică a abordărilor economice funcționaliste. Din perspectiva sociologiei economice, Granovetter explică cooperarea economică prin implicarea (sau imersiunea - embeddedness) acțiunii În relațiile sociale. Studiul său din 1985, Economic Action
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fi considerat ca reprezentativ; o altă soluție este aceea de a nu considera organizațiile În sine, ci locațiile acestora, unitățile organizaționale localizate care nu pot desfășura mai multe activități simultan. În al treilea rând diferențierea pe criterii funcționale poate fi problematică. Produse și servicii ce diferă radical În formă, pot adresa aceeași funcție. În cazul acesta, ar trebui incluse În același câmp, unități ce furnizează produse și servicii diferite, dar care Îndeplinesc funcții echivalente: furnizorii de medicină alternativă ar trebui considerați
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
degrabă instrumentalist, modalitățile de eficientizare a organizațiilor, În timp ce a doua este interesată mai degrabă de modalitățile de realizare a ordinii, de culturile dominante ce emerg Într-un proces de exercitare a puterii. Teoria costurilor tranzacționale apropie foarte mult cele două problematici, deși abordările economice și sociologice rămân oarecum distincte. Vom vedea În continuare care este specificul și care sunt problemele asociate acestei abordări. 2. Schimb și tranzacții În concepția economistului J. R. Commons (1931), Întemeietor al economiei instituționale clasice, tranzacția este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]