18,757 matches
-
cu ocazia soluționării plângerii formulate împotriva unei ordonanțe de clasare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare, într-o cauză în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală. Având în vedere contextul procesual în care excepția de neconstituționalitate a fost ridicată și motivele invocate, Curtea constată că în speță nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate a excepțiilor de neconstituționalitate expres consacrate de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
de lege criticat cu soluționarea cauzei. ... 13. Astfel, interpretând dispozițiile alin. (1) și (5) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea a statuat în mod constant că excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluționarea cererii în cadrul căreia a fost invocată această excepție (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
a constatat că textul criticat nu contravine nici prevederilor constituționale ale art. 24, petentul și intimații beneficiind de garanțiile realizării unei apărări eficiente, în condițiile ce rezultă din ipoteza juridică reglementată prin dispozițiile de lege criticate. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate, conform prevederilor art. 340 din Codul de procedură penală, poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigențele dreptului fundamental la apărare. ... 18. Cât privește pretinsa încălcare
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
dosarul spre repartizare aleatorie [art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală]. În ambele situații, dreptul la un proces echitabil al petentului este pe deplin asigurat, acesta având posibilitatea să se prevaleze de toate garanțiile procesuale ce caracterizează acest drept, sens în care, în cazul prevăzut de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c), procurorul și inculpatul pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
și a efectuării urmăririi penale, contestație care va fi soluționată, în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, cu participarea părților, a subiecților procesuali principali și a procurorului, asigurându-se, în acest fel, comunicarea către aceștia a documentelor care sunt de natură să influențeze decizia judecătorului, precum și posibilitatea de a discuta în mod efectiv observațiile depuse în fața instanței. De altfel, Curtea a
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
cauză [art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală]. Având în vedere că hotărârea judecătorească menționată este una definitivă, fiind suprimată orice cale de atac ordinară, iar cele extraordinare sunt declarate ca fiind inadmisibile de către instanțe, potrivit legii procesual penale existente în prezent, rezultă că petentul căruia i-a fost respinsă plângerea și care este obligat la plata unor sume de bani, cu titlul de cheltuieli judiciare în favoarea statului, nu poate ataca dispoziția de obligare la plata cheltuielilor
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
ceea ce presupune că executarea silită nu mai poate avea loc. Așa fiind, Curtea a constatat că „acest mijloc procedural de contestare a titlului de creanță conferă garanții suficiente în sensul efectivității dreptului de acces la justiție, astfel încât măsura procesuală prevăzută de Codul de procedură civilă ar fi de natură doar să genereze tergiversarea executării obligațiilor fiscale“. ... 18. De asemenea, prin Decizia nr. 375 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 4
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
cu caracter obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a instanței de judecată. Astfel, în calculul cheltuielilor judiciare, instanțele judecătorești determină cheltuielile avansate de stat și cele făcute de părți și de alți subiecți procesuali. Din prima categorie fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de procedură sau de probațiune dispuse de organele judiciare și cheltuielile pentru conservarea obiectelor ridicate sau sechestrate în cursul procesului. În cea de-a doua categorie se încadrează cheltuielile
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
cele necesare efectuării actelor de procedură sau de probațiune dispuse de organele judiciare și cheltuielile pentru conservarea obiectelor ridicate sau sechestrate în cursul procesului. În cea de-a doua categorie se încadrează cheltuielile făcute de părți și de ceilalți subiecți procesuali în cursul procesului, din proprie inițiativă, cum sunt angajarea unui apărător, depunerea de cereri și memorii și administrarea de mijloace de probă pentru susținerea acțiunii civile, sau pe baza dispozițiilor instanței, cum sunt deplasarea la sediul organului judiciar pentru audiere
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
în aceeași situație juridică, ei neavând toți aceeași capacitate economică de realizare a obiectivelor vizate de contractele de achiziții publice. Or, dinamica raporturilor juridice existente în domeniul achizițiilor publice demonstrează că intervenția legiuitorului era necesară, în condițiile în care drepturile procesuale au fost exercitate frecvent cu rea-credință de către operatori economici care nu aveau capacitatea efectivă de a-și executa obligațiile ce rezultau din încheierea contractelor de achiziții publice. Interesul național impune ca statul să poată realiza cu celeritate obiectivele propuse
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
vieții cetățenilor săi, cu respectarea, bineînțeles, a drepturilor și a intereselor legitime ale eventualilor participanți la procedurile de achiziție publică. Prin instituirea cauțiunii legiuitorul a urmărit, pe de o parte, să descurajeze cererile nefundamentate sau exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale, iar, pe de altă parte, să constituie o garanție destinată acoperirii eventualelor pagube ce ar putea fi produse părții împotriva căreia se cere luarea unor măsuri, în condițiile în care cererea celui ce plătește cauțiunea se respinge. Instanța de contencios
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
se circumscriu unui scop legitim și că instituirea acestei obligații de consemnare a cauțiunii reprezintă o măsură legislativă adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între cerințele de interes general protejate de legiuitor - prevenirea exercitării cu rea-credință a drepturilor procesuale - și interesul individual al justițiabilului de a avea acces efectiv la instanță în vederea folosirii mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa (a se vedea în acest sens Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
urgență a Guvernului nr. 80/2013. Prin Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Curtea Constituțională a extras din principiul accesului liber la justiție necesitatea ca normele de procedură să fie clare, astfel încât justițiabilul să poată avea reprezentarea drepturilor lui procesuale. S-a făcut referire, cu acel prilej, la Hotărârile din 4 mai 2000 și 26 aprilie 1979, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauzele Rotaru împotriva României și Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei
DECIZIA nr. 633 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255062]
-
penală, având următorul cuprins: „(1) Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane: a) soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, precum și frații și surorile suspectului sau inculpatului; [...]“. ... 10. În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 26 alin. (1) potrivit cărora autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. ... 11. Examinând
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
reglementări, legiuitorul a urmărit să ocrotească sentimentele de afecțiune pe care soțul, fostul soț, ascendenții sau descendenții, frații și surorile suspectului sau inculpatului le pot avea față de aceștia din urmă. În aceste condiții, Curtea a reținut că scopul normei procesual penale precitate îl reprezintă păstrarea unui echilibru între interesul public de a exercita în mod eficient acțiunea penală, pe de o parte, și menținerea armoniei căsniciei, a relațiilor de familie cu persoanele enumerate limitativ în text, pe de altă parte
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
ca martor, ci a lăsat la latitudinea acestuia să decidă dacă depune declarație ca martor sau se abține. Totodată, Curtea a observat că dreptul rudelor de a refuza să dea declarații în calitate de martor este reglementat și în legislația procesual penală a unor state europene, iar instanța de la Strasbourg a stabilit în hotărârile din 24 noiembrie 1986, paragraful 30, respectiv 19 iulie 2012, paragraful 41, pronunțate în cauzele Unterpertinger împotriva Austriei, respectiv Hümmer împotriva Germaniei, că dispozițiile din legea
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
considerată injustă în raport cu interesul său, astfel încât a constatat că art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu a fost încălcat. ... 18. Pornind de la aceste premise în examinarea conținutului normativ al dispoziției procesual penale criticate, Curtea Constituțională a constatat că, aparent, orientarea legiuitorului român este în concordanță cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, anterior citată, potrivit căreia dreptul de a nu depune mărturie, ca excepție de la îndeplinirea unei obligații civice normale, poate
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
poate fi supus unor condiționări și limitări în ceea ce privește definirea categoriilor de persoane cărora le este recunoscut. Așadar, dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură penală se încadrează în categoria de norme procesual penale care reglementează într-un mod mai exigent dreptul anumitor persoane de a refuza să dea declarații în calitate de martor în procesul penal. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a reamintit că, în hotărârea precitată, atunci când a reținut
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
urmează a declara în calitate de martor de a invoca dispozițiile art. 117 din Codul de procedură penală, în fața organului judiciar. ... 22. Având în vedere cele reținute în paragrafele anterioare, Curtea a constatat o lipsă de corelare între normele procesual penale cuprinse în art. 117 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură penală și cele cuprinse în art. 119 din Codul de procedură penală raportat la definiția legală a „membrului de familie“ stabilită în art. 177 din
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
în art. 119 din Codul de procedură penală raportat la definiția legală a „membrului de familie“ stabilită în art. 177 din Codul penal, în condițiile în care această din urmă normă penală este necesar a se reflecta și în legea procesual penală în vigoare, având în vedere că, potrivit art. 602 din Codul de procedură penală, „Termenii sau expresiile al căror înțeles este anume explicat în Codul penal au același înțeles și în Codul de procedură penală“. ... 23. Așadar, Curtea a
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
în ocrotirea sentimentelor de afecțiune pe care soțul, fostul soț, ascendenții sau descendenții, frații și surorile suspectului sau inculpatului le pot avea față de acesta din urmă. Așa încât problema de conștiință cu care se confruntă persoanele enumerate în norma procesual penală precitată justifică scutirea acestora de la obligația civică de a da probe într-un proces penal. Reglementând dreptul acestora de a refuza să fie audiate în calitate de martor împotriva unei rude, soț/fost soț, legiuitorul a recunoscut valoarea socială
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
asemănătoare acelora dintre soți ori au avut relații asemănătoare acelora dintre soți cu suspectul sau inculpatul este necesar a fi protejat, în materie penală, într-un mod similar cuplurilor legal constituite, având în vedere identitatea de rațiune a reglementării normei procesual penale criticate în ipotezele menționate. În același timp, Curtea a reținut că, în măsura în care nu vor fi obligate să dea declarații în calitate de martor în procesul penal, persoanele care au relații asemănătoare acelora dintre soți ori au
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
neconstituțională, întrucât aduce atingere dispozițiilor art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii raportat la art. 26 alin. (1) referitor la viața familială din Legea fundamentală. Deosebirea de tratament juridic între categoriile de persoane enumerate în cuprinsul normei procesual penale criticate, pe de o parte, și persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul, pe de altă parte, din perspectiva reglementării dreptului de a refuza să declare
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
București română IF 60 Criminalistică și psihologia judiciară în investigația penală* București română IF 60 Drept civil și drept procesual civil aprofundat* București română IF 60 Drept medical* București română IF 60 Dreptul Uniunii Europene. Instituții de drept material și procesual european* București română IF 60 4 Științe ale comunicării Comunicare instituțională și management organizațional* București română IF 120 75 5 Relații internaționale și studii europene Relații internaționale și cooperare strategică* București română IF 120 75 6 Contabilitate Contabilitate, audit și
ANEXE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253850]