35,104 matches
-
testarea pregătirii motrice au valori superioare la toate probele pentru grupa experimentală, comparativ cu grupa martor: de exemplu la menținerea piciorului drept lateral grupa experimentală a progresat cu o medie de 1,26 secunde față de grupa martor care prezintă un progres de doar 0,10 secunde între testările finale, variabila t indicând valori peste pragul de semnificație (t = 2,16; P<0,05); la menținerea piciorului stâng lateral grupa de experiment a obținut cu 1,27 secunde mai mult la testarea
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
doar cu 0,09 secunde, la testările finale variabila “t” pentru ambele grupe (2,17) demonstrând că au fost înregistrate valori peste pragul de semnificație (P<0,05). La proba de mobilitate scapulo - humerală gimnastele grupei experimentale au înregistrat un progres de 3,57 cm., gimnastele grupei martor înregistrând un indice de numai 1,13 cm., variabila “t” pentru această probă prezentând o valoare peste pragul de semnificație (t = 2,18; P<0,05). 2. În ceea ce privește capacitatea coordinativă, la proba de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
martor care a înregistrat o creștere de doar 0,47 puncte; la testarea coordonării motrice rezultatele grupei experiment s-au îmbunătățit considerabil între testarea inițială și cea finală (de la 6,42 la 8,07), în timp ce grupa martor a înregistrat 103 progrese mai mici (de la 6,37 la 6,68), diferența dintre mediile obținute la testările finale de gimnastele grupei experimentale și gimnastele grupei martor dovedind că valorile acestora diferă semnificativ (t = 3,08; P<0,01). 3. Rezultatele experimentului pedagogic realizat
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
acestea. Că trebuiau evitate, Îndepărtate. Ele erau, nu-i așa, cele care trăgeau istoria Înapoi. Care Împuiau viața bărbatului cu tot felul de prostii, cu tot felul de lucruri derizorii, oprindu-l din studiu, din cercetare, din munca sa la progresul omenirii... Somnul nu mai venea. Mi-am Întins privirea afară, urmărind o creangă de tei care lovea ușor fereastra Închisă ca și cum ar fi vrut să pătrundă Înăuntru. Azi a murit domnul Cantemir, administratorul blocului. Un tip slab, suspect de slab
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
atunci când, purtând asupra unui număr cât mai mare de acte din cele de care se ocupă dreptul, le ordonează și le leagă după caracteristicile lor esențiale prin noțiuni sau principii juridice universal valabile Întocmai ca și legile naturii. Constituirea și progresul științei juridice nu e Însă posibil decât prin mijlocirea unei filosofii juridice, pe care, de altfel, orice jurist o are și o practică, fie că știe, fie că nu-și dă seama de ea. Este așadar necesar ca o asemenea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pregătește recunoașterea pozitivă a idealului juridic și Îndrumează exigențele ideale spre consacrarea lor istorică. În toate timpurile - suține pe drept cuvânt filosoful italian - ea a Îndeplinit o atare funcție și operele marilor filosofi ai dreptului sunt legate de toate marile progrese politice”. Sunt citați ca exemple indubitabil, În acest sens: Alberico Gentili, Hugo Grotius, Beccario etc. Filosofia dreptului nu este, deci, un exercițiu steril și arbitrar, ci răspunde unei exigențe naturale și constante a spiritului uman, unei vocații intrinseci a acestuia
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Iluminismul? Și care, dimpotrivă, Îl face să Înainteze? Eu răspund: folosirea publică a rațiunii să fie Întotdeauna liberă; numai astfel se poate realiza luminarea oamenilor; folosirea privată a rațiunii poate să fie Însă Îngrădită, fără să Împiedice astfel prea mult progresul Iluminismului. Dar eu Înțeleg prin folosirea publică a rațiunii, pe aceea pe care cineva, ca savant, și-o exercită În fața Întregului public cititor”. Kant face această importantă distincție Între folosirea publică a rațiunii și folosirea privată a rațiunii, cu intenția
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Îmbinată cu o critică sinceră a jurisdicției existente În lume, nu reprezintă nici un pericol. În acest sens, avem un exemplu strălucit: nici un monarh nu l-a depășit pe cel pe care noi Îl stimăm!” Încrederea În luminile Rațiunii și În Progres, lupta Împotriva superstițiilor și pledoaria pentru toleranța, apărarea egalității dintre popoare, și a libertății individuale, spiritul antifeudal și antiteologal etc., constituie doar câteva dintre obiectivele și trăsăturile fundamentale specifice gândirii iluministe. Cea de a doua lucrare, din „micile scrieri” kantiene
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
superioare, atât pe planul cunoașterii cât și pe plan etic. Kant avea totuși Înțelegerea dialectică, conform căreia răul moral are ca proprietate faptul de a și fi sieși contrar și autoanihilant, făcând totodată loc principiului moral al binelui, chiar dacă „prin progrese Încete”. Immanuel Kant găsea că În relația dintre morală și politică, o Împăcare este totuși posibilă, că ele pot concorda conform noțiunii transcendentale a dreptului public. El se Întemeia pe așanumita „formulă transcendentală a dreptului public”, după care „Toate acțiunile
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
comun, În dreptul privat nu mai poate exista normă justă, În contradicție cu morala, și toate legislațiile civilizate experimentează acest ideal moral În textele lor. La rândul său, dreptul penal ar fi monstruozitate dacă s-ar afla În opoziție cu morala. Progresului dreptului internațional, a cărui realitate se Înfățișează Într-o manieră atât de tragică acum, și pe care O.N.U. se străduiește să-l orienteze În liniile lui generale, tinde către armonizarea cu idealul moral al umanității civilizate. În sfârșit
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
păstrează Întotdeauna caracterul public privitor la origine). Amintim, În sfârșit, o altă teorie, care ia drept criteriu al distincției dreptului public de cel privat, subiectele la care se referă normele. Această doctrină, deși are elemente de adevăr și reprezintă un progres față de celelalte doctrine combătute, totuși nu rezistă criticii, Într adevăr, nu numai Statul și instituțiile politice minore, Înzestrate cu jus imperii (subordonate Statului), intră În sfera dreptului public, ci și indivizii particulari, Întrucât și ei participă, prin anumite puteri, la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care produsele cunoașterii apar Întotdeauna ca ceva nou; fiecare din cunoștințee umane, fiecare din tendințele sufletului nostru, chiar și fiecare din stările noastre afective apar atunci, raportate la subiect, ca creații spontane, și de aceea produsele civilizației pot fi În progres și pot reprezenta o creștere a spiritualității, o adițiune neîncetată la capitalul dinainte câștigat. „Activitatea” cunoașterii reprezintă, prin urmare, un punct de vedere cu totul deosebit decât „obiectele” ei. O asemenea activitate presupune o finalitate a acțiunilor. Considerarea acestei finalități
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sau acoperi orice formă de opresiune sau de abuz”. Multe școli filosofice ale dreptului și statului au ajuns să aprecieze Statul ca fiind un „rău necesar” și să vadă În diminuarea graduală a rolului și activității acestuia un indice al progresului uman, În vreme ce alți teoreticieni propuneau vehement abolirea Statului. În deceniul al VII lea al secolului XX, Giorgio del Vecchio afirma cu justețe că: „În faza actuală a evoluției sale, Statul tinde mai curând să-i crească, decât să-i scadă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Filosoful de secol XX adaugă, responsabil și matur, că: „Națiunea și Statul nu trebuie să constituie ceva Închis, congelat. În ceea ce privește, mai ales, operele gândirii, comunicațiile internaționale sunt mai mult decât utile, sunt necesare. Pentru a favoriza Încă, sub acest aspect, progresele culturii, Statul trebuie, deci, să exercite o dublă acțiune: să Înlăture barierele și să dea impulsul necesar pentru ca toate operele și ideile de valoare care s-au manifestat pe teritoriul său să fie răspândite dincolo de frontierele sale, În interesul general
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
face loc unei pluralități de alte mici State”. Echilibrul dinamic dintre „Comună” și „Patrie” Îi este reamintit din celebrele Cuvântări ale lui Giuseppe Mazzini. Giorgio del Vecchio - aflat pe urmele lui Kant, din lucrarea Spre pacea eternă (1794) - regândește faptul progresului umanității prin apariția „unei Societăți universale de State”, a unei „coordonări inter-State” În care „se realizează pozitiv, sub o formă juridică, esențiala unitate a spiritului uman”. Filosoful face precizări importante: „legea supremă a justiției, care servește drept regulă activității Statului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prestatale și chiar antistatale. De altfel, etatizarea nu este altceva decât o complicare și am putea să zicem, o ridicare la puterea doua, a pozitivității”. Filosoful explică ce Înseamnă pozitivitatea, când scrie: „Într-adevăr, atunci când este nevoie mereu de un progres mai mult sau mai puțin Îndelungat pentru ca o determinare juridică să devină pozitivă și ca pozitivitatea să comporte, totdeauna În fapte, un număr infinit de grade, se constată, pe lângă asta, În realitate, o Întâlnire și o probă, o experiență Între
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Conform acestui filosof, există „două mari superstiții politice”: una din trecut, adică dreptul divin al regilor, alta din prezent - adică dreptul divin al parlamentelor. Consecința acestora este opinia că există o „autoritate nelimitată” căreia i se potrivește o subordonare nelimitată. Progresul ar consta, după Spencer, În faptul ca Statul să renunțe la intervențiile sale abuzive și ca cetățenii să se opună, totdeauna, acestora. Creșterea funcțiilor statului nu depinde doar de „reapariția militarismului”, cum credea Spencer, ci ea este „o consecință a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pe scenă , nefiind pregătiți : pe criteriul acesta, nici Mihăilescu-Brăila, Silvia Ghelan , Vasilica Tastaman, Larisa Stase-Mureșan ș.a. nu ar fi avut dreptul să joace, ei neabsolvind nici măcar ...anul Întîi! Ideile se ciocnesc și, din lovirea lor, se naște, cum spune marxistul, progresul. Deci, greșiți fraților, numai scri eți! Am mai vorbit, În altă ocazie, despre DULAP ca modul scenografic. Nu am uitat dulapul lui Firs din Livada, dulapul lui V.I.Frunză din Lecția (Teatrul Maghiar din Timișoara)și, ultimul pe listă, dulapul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Au ajuns la această concluzie văzând că în ciuda tratamentelor clasice, mulți pacienți se simt epuizati, starea aparentă de bine durează puțin, boala revine în forme adesea mai agresive și se ajunge la forme grave de depresie psihică. Medicina a făcut progrese mari, înțelegând că cei mai mulți bolnavi nu se mai însănătoșesc niciodată, trăind câtă viață mai au înainte, sub bombardamentul medicamentelor. V-am explicat și cazul meu. Pacienții care se vindecă repede și-au descoperit propriile surse de sănătate, inclusiv EU. Pacienții
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
produse galinacee, s-a ridicat În picioare și, tremurând, cu degetul ațintit În direcția ecranului, a spus: „E mașina mea!“ Pentru că, da!, liderul mișcării motorizate, denumit acum pe toate posturile de televiziune Mașinăția Sa, Far Unic al Înaintării pe Autostrada Progresului, Girofar Călăuzitor, Ax Planetar și Mare Demaror al Revoluției, era chiar Volkswagenul alb al Annei, automobilul care, În acea zi toridă, dăduse primele semne de nesupunere la Învârtirea cheii În contact. Discursul liderului pe patru roți, reluat apoi neîncetat de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de 90 de kg greutate era că, în ciuda unor apucături a căror grosolănie te-ar fi tentat să-l așezi în rîndul avangardiștilor și al progresiștilor dezlănțuiți, Hulme era o structură conservatoare și un apologet al clasicismului. Nu credea în progres și în democrația liberală, era mefient în privința bunătății constituționale a ființei umane (respingînd ideea potrivit căreia omul e bun de la natură, numai că societatea îl corupe), nu credea că omul e o ființă perfectibilă și nici că ar fi în
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
democrația liberală, era mefient în privința bunătății constituționale a ființei umane (respingînd ideea potrivit căreia omul e bun de la natură, numai că societatea îl corupe), nu credea că omul e o ființă perfectibilă și nici că ar fi în stare de progres moral, dar, pe de altă parte, era încredințat că tradiția și disciplina sunt singurele pîrghii prin care omul poate fi păstrat pe o linie de echilibru între bine și rău. În ochii lui, tradiția era forța în a cărei matcă
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
răzbunarea raționalizată prin aparatul judiciar. Opinia lui René Girard: "Sistemul judiciar și sacrificial au deci în final aceeași funcție, dar sistemul judiciar este mai eficient. El nu poate exista decît asociat cu o putere politică într-adevăr puternică. Ca toate progresele tehnice, el constituie o armă cu dublu tăiș, de opresiune și de eliberare, și tocmai astfel apare el primitivilor a căror privire, în acest punct, este fără îndoială mai obiectivă decît a noastră". Așa încît, în pofida aspectului său de eficiență
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
2008, iar cel anterior în 2000. Se consideră că, după 8 ani sunt necesare a fi înregistrate noile strategii diagnostice și terapeutice, într-o afecțiune ce constituie o problemă majoră de sănătate. Diagnosticul tromboembolismului pulmonar rămâne dificil, cu toate marile progrese în domeniu, cu referire la imagistică și teste biologice. Tratamentul depinde de prezentarea inițială și, are drept scop a restaura fluxul sanguin pulmonar cât mai repede posibil funcție și de severitatea simptomelor. Tratamentul este în principal, bazat pe anticoagulante și
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92060_a_92555]
-
0,47%) la bolnavii din lotul celor operați prin tehnici de protezare. În concluzie, credem că din studiul realizat se desprinde clar ideea că tehnicile de protezare cu plasă a defectelor parietale postoperatorii, mai ales a celor recidivate, reprezintă un progres esențial în arsenalul terapeutic al eventrațiilor postoperatorii. Alături de o tehnică operatorie corectă, de importanță majoră sunt și măsurile adecvate de pregătire preoperatorie, respectarea cu strictețe intraoperator a asepsiei, precum și îngrijirile atente și individualizate a fiecărui caz în perioada postoperatorie.
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]