1,461 matches
-
principii corecte, dar asta doar în teorie. În realitate fenomenele au fost mult mai complexe și în final au scăpat de sub control, iar prima greșeală a fost aceea că noua societate s-a bazat de la început pe o ...dictatură. ,,Dictatura proletară”. În teorie puterea a fost dată celor săraci care nu prea știau ce să facă cu ea, dar în realitate ea a fost acaparată de o mână de oameni (din pătura săracă) care sub pretextul apărării drepturilor poporului, au început
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
aprig câine de pază al ogrăzii lui Dan Voiculescu și al Antenei 1. Dă Observatorul un material despre manualele alternative și despre „scandalosul“ roman al lui Ovidiu Verdeș? Face și el o emisiune în care îi înfierează stalinist cu mânie proletară, pe cei „vinovați“. Vor unii un Parla ment curat și îl pun în discuție, printre alții, pe stăpânul Dan Voiculescu? Sare să latre la ei și face o emisiune despre așa zișii „fluturași otrăviți“. Din păcate pentru el, are un
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
sărac, dar rolul omului sărac pe carel joacă îi aduce numai profit: cei mulți sau identificat cu el și lau considerat apărătorul nevoilor lor. „Omul ăsta este ca noi și, în plus, le zice bine, nui iartă!“ își spune telespectatorul proletar. Desigur, în ultimul rând, la toate aceste calități se adaugă nervul de pamfletar și abilitățile stilistice ale lui Cristian Tudor Popescu - dar asta doar în ultimul rând. Avem dea face, prin urmare, cu o formulă de succes, care nu a
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
grămadă, foști țărăniști sau liberali ori chiar anticomuniști, care Începuseră să ia atitudine față de tendințele dictatoriale și exclusiviste ale conducerii. Limbajul dualist terdimanian sărise cu viclenie peste adevăratele probleme oprindu-se asupra unui Închipuit conflict dintre intelectualii evrei și plebea proletară de aceeași etnie, scriind următoarele: „Sunt elemente interesate din C.D.E. cari urmăresc compromiterea celor din Centrala din Huși”. Desigur, era vorba despre reprezentanții Centralei evreilor din România (CEVROM), organism administrativ evreiesc permis de Ion Antonescu dar care, curios, Își transmisese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
taman acești mari afaceriști au declanșat vendetele contra celor care, spuneau ei, i-au devalizat. Nu știm ce ocupație avea acest Naty Terdiman, care a Întocmit Într-o anumită perioadă rapoartele de activitate ale CDE Huși, dar mânia sa (fals) proletară s-a revărsat asupra unora cu forța unui torent. În acest sens, din documentul privind perioada 24 iulie-23 august 1946, am extras un comentariu referitor la convulsiile social-politice din sânul evreimii hușene pe ale căror inflamații Terdiman aruncase gaz pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
caută să compromită pe un alt intelectual care a fost În Centrala evreilor din Huși și care a fost Încadrat În PCR de către Întreg activul PCR - evrei, negăsindu-i-se nimic grav la activul său”. Gutman propunea „fraților” de luptă proletară români „...să dea mai multă atenție membrilor de partid evrei precum educația și un control mai strâns”. Cu toate că „...forța reacțiunii În masa evreească este slabă”, totuși autorul constatase surprins foarte că „...dorința de emigrare În Palestina e În plină creștere
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
limbajul vindicativ al acelor timpuri, folosit cu sârg de „patruclasiștii” noștri. Pe 22 iunie 1947, membrii de vază ai Comitetului Democratic Evreiesc din Huși Își puseseră fracurile de gală și cuvenitele papioane, iar pe cap vestitele șepci leniniste sau băști proletare deoarece se Împlineau doi ani de la constituirea organizației lor, ghidată politic de către Partidul Comunist Român. Cu acest prilej, cei câțiva adepți se aciuaseră În cine știe care sală din Orașul dintre Vii pentru a pune-o de-o moțiune ce urma
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
echipă artistică”. Printre cei ce urmau a conferenția În fața unui public minuscul fuseseră: „Tov. Sadi Herșcovici (URSS, țara unde nu există vrajbă Între popoare); tov. Vaigrah Maria (Ce este antisemitismul); dr. Iosef Max (Armata roșie); Hogaș Mihai (Patriotism și Internaționalism Proletar)”. Viitorul vorbitor de la tribună Herșcovici nu știa sau nu voia să știe că sub securea călăului Stalin nimeni nu putea mișca În front nici măcar preț de o clipă așa că, de unde vrajbă În URSS?! Secretarul Saie Apfelbaum mai bifase În procesul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tractoarelor, șuruburilor, mutelcilor, șaibelor, cheilor de 14-17, etc.! Eu sunt un pitic În comparație cu el așa că schimbați-i numele!”. În anii ’60 ai secolului trecut, am regăsit-o În presa vremii cu numele de „Proletarul roșu” și nu știm de ce deoarece proletar verde sau albastru În dungi galbene ne Îndoim că a existat sau există. Acum ea se numește, pur și simplu, SC „Confecții” SA Bârlad. Șefii de partid din Fabrica de rulmenți au decis ca, cel mai probabil, imediat după inaugurarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
situația existentă la sfaturile populare din orașul și raionul BÎrlad”. De ce va fi durat atât de mult trimiterea unui răspuns pe această temă, nu avem de unde ști dar putem bănui: operațiunea nu fusese la fel de ușoară ca În 1948 când „revoluția proletară” era În plin avânt, fără să-i pese de costurile suportate din buzunarele celor mulți și puși sub ascultare de sinistra Siguranță infestată de noii satrapi fără milă și remușcări: securiștii. Datorită importanței deosebite a documentelor descoperite și cercetate de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și mici greșeli transformate de cerberii de serviciu pe presă În mari catastrofe. În adresa nr.63/ 2 septembrie 1965, tocmai o astfel de observație am găsit, ce fusese grabnic trimisă la „competenții” de la București de către vajnicul apărător al moralei proletare, tov. Ioan Ghidoveanu ot Bârlad: „Vă comunicăm că pe luna august a.c. am efectuat următoarea intervenție: În ziarul de uzină Rulmentul nr.187 (16) din 1 septembrie 1965, În urma lecturării ziarului Înainte de a primi bun de tipar au fost scoase
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
așa ceva și, de-altminteri, potrivit motivației lui Necula, rușinoasa scriere de mai sus fusese ștearsă „...conform instrucțiunilor”. Întrebare: oare mahării de partid de la Consiliul popular județean Vaslui chiar nu știau de aceste interdicții? Ei, granzii locului, mari păstori ai turmei proletare, nu aveau acces la aceste stupide „dispoziții” și „instrucțiuni”?! O altă intervenție, soldată cu rășluirea unui text așternut pe hârtie de un nenea Nimeni pe foaia volantă „Protecția muncii” editată de Inspectoratul de stat pentru protecția muncii și Consiliul județean
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ce anume trebuia să urmărească activistul-adolescent Ion Iliescu și ceilalți, în munca de propagandă, de modelare a tineretului, de sovietizare a generației tinere din România? Tovarășul Teohari Georgescu afirmă răspicat: "Faceți din fiecare tânăr (...) un luptător activ sub steagul internaționalismului proletar, pentru pace și socialism, un militant credincios al Federației Mondiale a Tineretului Democrat și aprindeti-i în inima o ură nestinsa împotriva dușmanului imperialist precum și hotărârea de a lupta pentru Republică Populară Română până la ultima picătură de sânge." Ion Iliescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
sovietice a fost, dintotdeauna, înfiltrarea sistematică a structurilor societății civile occidentale, Joel Kotek mai notează în capitolul, sugestiv intitulat, o strategie mondială: "În strategia lor la scară planetară, sovieticii i-au preferat adeseori că aliați pe "porumbeii pacifismului", vulturilor "revoluției proletare". Departe de a dispare odată cu Kominternul, dizolvat oficial în 1943, marile manevre ale propagandei sovietice au câștigat chiar în amplitudine în momentul izbucnirii Războiului Rece, mai ales din 1947. Intelectualii, democrați, liberali, pacifiștii au devenit un obiectiv al mașinăriei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
comunist, având ca secretar un ins întors din prizonierat de la ruși. Oricât aș fi muncit eu, organizația de partid nu mă agreează, semn că primarul comunist de la Dimiana - Buzău îmi și trimisese dosarul. Tot atunci, la școală, sosesc doi învățători proletari, comuniști convinși. Le voi trece sub tăcere numele... Acoperiți de carnetul de partid, acționau vehement în direcția cerută de la centru, erau tot mai apreciați, deși erau foarte slab pregătiți profesional. Cu partidul mereu pe buze, treceau peste anumite limite de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
treizeci de ani în sat, era omul care-i învățase carte pe toți, în timp ce eu abia venisem - și nu puteam să fac față stării conflictuale din acel moment! Sfătuiesc pe inspector să se orienteze spre altă persoană. În final, învățătorul proletar nou venit este agreat ca director al școlii de organele de partid și de stat. Se pregătește febril și colectivizarea agriculturii, model sovietic, prin hotărârea P.C.R. din 3-5 martie 1949. Cei aproape două sute de oameni din sat care au fost
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
achiziție și difuzare pe piața internă. Comisia era formată din reprezentanți de la partid, UTC, Consiliul Culturii, Ministerul Educației și avea menirea de a veghea ca nu cumva să se strecoare pe ecrane filme "imperialiste nocive", neconforme cu ideologia și morala proletară. Comisia se întrunea la sediul DDF din Julius Fucik în fiecare miercuri și viziona cam 4-5 filme. Majoritatea membrilor comisiei erau oameni "cu scaun la cap", dar nu puteau face rabat de la linia partidului, deși multe din filme nu lezau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
43 de luni, când în București de 20 de ani Micul Paris se îndepărtează tot mai mult de Marele Paris, apropiindu-se periculos de statutul de Micul Istanbul. Toate acestea realizate până în 1960, când la noi se înălțau cu mândrie proletară primele monstruoase "blocuri muncitorești"! Brasilia a devenit între timp și un oraș cultural, cu o Bibliotecă Națională, un Muzeu Național, nu mai puțin de 8 universități. Rămâne în continuare o metropolă unde 40% din locuitori sunt "funcționari", 91% din venituri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ani după Amundsen și Scott. A doua vizită "inedită" a fost la Școala nr. 168 "România", din Montevideo. Știam de existența acestei școli, "botezate" cu prilejul vizitei președintelui Ion Iliescu din 1993. Nu cunosc dacă uruguayenii avuseseră în vedere înclinațiile proletare ale șefului statului român, dar Școala "România" era situată la marginea capitalei, într-un cartier sărac, cu oameni și copii vai de capul lor. Ca dascăl de profesie, am fost deosebit de dornic să cunosc școala, profesorii și elevii. Așa că la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
-l fi înfățișat cel puțin pe băgărețul personaj în fața casei de la Ipotești (dacă o fi călcat vreodată pe acolo), sau lângă statuia Poetului, depunând cuviincios o floare... Nici vorbă însă de așa ceva! Fotografia îl înfățișa purtând acel imbecilizant chipiu fals proletar, oprit la marginea unui lan de grâu, înconjurat de câțiva „specialiști” și gazetari de curte, unii mai obedienți decât alții, cu nelipsitele carnețele în mâini, firește. O imagine pe care o mai văzusem, de sute și mii de ori, reiterând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
școală. - Ce ore, tovarășe? Noi suntem școala. - Da, dar nu școala de la care îmi îmi câștig pâinea. - Greșești. Pâinea ți-o dăm noi, partidul! Iar partidul te obligă să intri în rândurile sale. știm că ești un învățător sărac și proletar. știm și altele. - Domnule Bercovici... - Tovarăș. Să-mi zici tovarășe. - știți-Am hotărât să nu fac altă politică decât pe cea a școlii. - Mda? Dumneata nu numai că întârzii la convocare dar întârzii și-n idei. Ți-am spus: partidul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
orientează mișcarea sindicală spre orizonturi democratice, În Cehoslovacia Vaclav Havel și Carta 77 militează pentru recunoașterea Drepturilor Omului, În Uniunea Sovietică mult timp Înainte, scriitorii Boris Pastenak și Al. Soljenițîn au dezvăluit consecințele dezastruase ale sistemului concentrațional și ale autarhiei proletare. În România, după 1944 se instalase sistemul social politic după modelul existent În Uniunea Sovietică cu accepțiunea Puterilor Aliate victorioase În cel de al doilea război. Discriminarea socială a Înlăturat brutal o bună parte a intelectualității, din viața politică, din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
obținute de la organul de partid și Direcția Pașapoarte. Cu ce am greșit eu în perioada o3.04/78-30.09/78, de m-au trecut de la "pozitiv" la "negativ"? Am "fluierat în biserică", m-am abătut de la linia partidului, de la morala proletară? De reținut că Decizia din 30.09.1978 venea nu de la o unitate oareșicare a "Cooperativei", ci de la Capo di tutti Capi, respectiv de la DIE, Direcția de Informații Externe! Întrebărilor mele "de ce și cum" aveam să le găsesc unele răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
aspectul finalului marquezian al unui veac de singurătate: puii de oameni și animalele au început să se rărească, verzeala zidurilor și bălăriile creșteau triumfător printre cărămizile caselor și grajdurilor pustii. La vremea școlii am părăsit acea lume pentru un oraș, proletar și el. Nici acolo nu am aflat prea devreme în ce societate trăiesc. Mai mult, în primii 10 ani de școală am avut clar sentimentul progresului material. Am trecut de la o cameră cu baie comună, la un apartament cu două
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cei moral legitimi) sunt puțini și lucrează în secret. Forma moral patologică a „informării” este delațiunea (popular: turnătoria). Turnătoria este general acceptată ca un act imoral. Există delațiune publică, fățișă (vezi cele din ședințele în care se „înfiera cu mânie proletară” dușmanul de clasă) și delațiune secretă, cea pe care o numim turnătorie în ascuns (la securitate, în cazul nostru), așa cum există delațiune publică sub semnătură sau sub anonimat. Cele din urmă se practică intens în mass-media românești actuale, inclusiv în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]