2,031 matches
-
germană, monograma AD se folosește uneori pentru a-l desemna pe vestitul grafician și pictor Albrecht Dürer. În funcție de componența fonetică a siglei sau, în unele cazuri, din obișnuință ori din dorința de a se evita omofonia cu un termen comun, pronunția siglelor este fie continuă (de tip silabic), ca a oricărui cuvânt obișnuit (caz în care se numesc și acronime), fie prin rostirea ca în alfabet a literelor 49 (de tip alfabetic). În consecință, pronunțarea siglelor devenite internaționale poate fi diferită
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și Cultura Poporului Român]; INCERC (cf. a încerca) < In[stitutul de] cer[cetări în] c[onstrucții și economia construcțiilor]. 2.3. Extrem de rare sunt acronimele formate prin adăugarea la finală a unei litere / unui sunet cu rol de desinență, astfel încât pronunția silabică să fie posibilă, iar aspectul lor să corespundă unui cuvânt obișnuit, permințând încadrarea într-un tip flexionar uzual: rom. hantru < h[ectar de] a[rătură] n[ormală cu] tr[actorul] + -u; rus. ČEKA < Če[rezvičajnaja] K[omissija] + -a. 2
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
engleză, este rostit în franceză /üneskó/; WC (< engl. w[ater] c[loset]) se pronunță, în diverse limbi, conform alfabetului propriu: engl. /dablju si/, fr. /vese/, germ., magh. /vece/, tc. veğe, rom. /veče(ǔ)/. Totuși, unele limbi sunt predispuse să preia pronunția originară, imitând modelul limbii de prestigiu în care s-a format sau din care s-a împrumutat sigla, în loc să recurgă la adaptarea rostirii după normele proprii; printre aceste limbi se află și româna: BBC (< engl. B[ritish] B[roadcasting] C
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Cuvântul rom. casete se va scrie, așadar, KST. Mai mult, printre litere pot fi intercalate și cifre, a căror valoare fonetică se identifică cu forma lor rostită. Astfel de scurtări aveau la început un caracter ludic, bazat pe jocul dintre pronunția literelor ca în alfabet și forma lor scrisă, care ar trebui să fie pronunțată altfel dacă s-ar aplica regulile citirii silabice a cuvintelor. Modelul a fost creat prin folosirea unei grafii stranii, care se vroia nostimă, pentru denumiri englezești
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
iar u se rostește /ju/, ca și you; notația engl. cu sau CU înseamnă see you "la revedere" (litera c se lecturează /si/, ca și see, iar u /ju/); engl. icq sau ICQ este compus din trei litere a căror pronunție după alfabet este /ai si kju/, deci secvența va fi interpretată drept I seek you "te caut", care, dacă se trece peste granița dintre cuvinte, se citește la fel; engl. l8r stă în loc de later "mai târziu", deoarece cifra 8 se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
jurnalistice și științifice. Chiar dacă o astfel de evoluție nu va avea loc, câți dintre noi vor mai trimite scrisori prin poștă și câți vor mai citi ziare? Principiul pe care se bazează cuvintele silabisite omofonic are ceva în comun cu pronunția siglelor alfabetice (literele se lecturează, și anume ca în alfabet), însă are și particularități inconfundabile: dacă în acestea din urmă literele sunt semne scurte ale cuvintelor, iar efortul transpunerii lor este din grafie în pronunțare și aparține celui care le
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
categoriile menționate se pronunță sau pot fi pronunțate ca și cum unitățile întregi din care provin ar fi prezente în text. C. Următoarele tipuri de cuvinte scurtate sunt de la bun început unități lexicale de sine stătătoare și nu pot fi redate în pronunție în forma integrală din care provin: II. 5. Cuvintele trunchiate (fr. troncations sau mots tronqués, engl. truncations, clippings, clipped words sau shortenings, germ. Kurzwörter) sunt, după cum arată și denumirea lor, concepute din capul locului, adesea în limbajul familiar sau argotic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
uneori în așa fel încât noua formație să se termine într-o vocală, dar la fel de frecvente sunt și exemplele trunchiate care au la finală o consoană. Deosebirea dintre sigle și cuvintele trunchiate ține uneori de structura lor și întotdeauna de pronunție, întrucât acestea din urmă fiind concepute anume pentru scurtarea formei nu numai grafice, ci și (sau mai ales) a celei sonore nu sunt citite niciodată ca și cum termenii întregi din care provin ar fi prezenți în text; în schimb, asemănările dintre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu a recunoscut prezența cuvântului fruit "fruct" în compusul englezesc originar, ci a recurs doar la reducerea întâmplătoare a corpului sonor în care se afla un grup consonantic greu pronunțabil (pfr) al cuvântului românesc împrumutat din engleză, în scopul simplificării pronunției sale, avem un caz clasic de trunchiere (căreia i se datorează varianta mai veche gref, v. Graur, ER, p. 152); dacă însă la baza scurtării a stat analiza etimologică, este vorba de o condensare indubitabilă. Unele cuvinte trunchiate, deși inițiate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
înseamnă "pachet de droguri" și provine din pa[quete de] co[ca]. Romanul 1984 al lui George Orwell include o serie de compuse silabice fictive, dintre care merită menționat Ingsoc < Eng[lish] Soc[ialism], în care primul element scurtat redă pronunția, nu modul de scriere a cuvântului întreg. Scriitorii recurg uneori la compunere silabică pentru a-și fabrica pseudonime: rom. Hasan < H[.] San[ielevici]; Niger < Ni[colae] Ge[orge] R[ădulescu]; Tradem < Tra[ian] Dem[etrescu]. Unele astfel de formații provin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
compuse este însoțită de atașarea la finala segmentului rezultat a unei sau a unor litere / a unor sunete, cu rol de desinență sau de sufix, de marcă hipocoristică sau ludică, ori, într-o limbă ca franceza, de adaos grafic pentru ca pronunția noii formații să nu difere de aceea a secvenței detașate din original, înainte de fragmentarea acestuia. Evoluția respectivă permite uneori încadrarea cuvântului într-un tip flexionar specific genului pe care îl are termenul de bază sau evitarea omonimiei cu un cuvânt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mai frecvent schimbări formal-gramaticale, îndeosebi la finală deoarece se adaptează la normele fonetice și morfologice proprii, primind mărci specifice, uneori derivative (arom. căpak'e, magh. poznáz-, szkimbál-, rom. stamboală, vindereu etc.), sau ignorând rostirea etimonului străin și aplicând formei scrise pronunția limbii proprii (it. notes < bloc-notes < fr. bloc-notes) -, ori pot cunoaște alunecări semantice (concretizări, specializări) mai ușor decât cuvintele condensate din sintagme proprii (fr. bled, magh. poznáz-, szkimbáletc.). Trebuie remarcat, de asemenea, că menținerea regentului și omiterea determinantului este mai frecventă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
comportă și împrumuturile unei limbi care nu cunoaște genul făcute dintr-o limbă caracterizată prin această categorie gramaticală. Dacă nu intervin alți factori, forma de bază din limba donatoare este păstrată ca atare, cu eventuale adaptări la propriile reguli de pronunție și scriere: engl. camera < lat. med. camera s.f. [obscura]; magh. glét < germ. Glätt[putz] "idem" (Glätte s.f.); magh. hercág < rom. [om cu] hărțag s.n.; magh. patrár ~ pëtrár < rom. pătrar s.n. [de pâine]; engl. petrol < fr. [essence de] pétrole s.m.; magh. pisztrica
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu deficiențe de auz. Comunicarea verbală va fi, astfel, adesea însoțită, precedată sau urmată de comunicarea nonverbală ca sprijin în transmiterea cât mai clară a mesajelor sau ca suport în dezvoltarea limbajului verbal. De exemplu, în etapa de însușire a pronunției corecte a unui cuvânt nou introdus în vocabular, asocierea cu semnul, imaginea sau obiectul/acțiunea ajută foarte mult în înțelegearea sensului etichetei verbale (cuvântului), iar sistemul dactil în analiza fonematică și însușirea pronunției corecte. Este important de menționat însă, că
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
De exemplu, în etapa de însușire a pronunției corecte a unui cuvânt nou introdus în vocabular, asocierea cu semnul, imaginea sau obiectul/acțiunea ajută foarte mult în înțelegearea sensului etichetei verbale (cuvântului), iar sistemul dactil în analiza fonematică și însușirea pronunției corecte. Este important de menționat însă, că profesorii care adoptă acest mod de instruire în clasă trebuie să știe să comunice eficient în toate formele de limbaj și este esențial să ținem cont de câteva recomandări: Înainte de a vorbi unui
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
Popa M., Popovici D.V., „Psihopedagogie specială - deficiența de auz”, editura PRO HUMANITATE, București, 2001 footnote> Exercițiul este, deasemenea, o metodă frecvent utilizată în procesul de demutizare și în activitățile de dezvoltare a vorbirii. Pe lângă importanța deosebită în consolidarea și automatizarea pronunției corecte, în condițiile în care sunt bine alese și dozate corespunzător, exercițiile au un important rol și în înlăturarea temerilor elevului cu deficiențe de auz în fața situației de comunicare. Însușirea structurilor lingvistice pe bază de exerciții înlătură teama și încurajează
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
propoziții care conțin adjective, utilizează în comunicare adjectivele, utilizează propoziții simple din 2 -3 cuvinte. Claritatea limbajului: la sfârșitul programului copilul utilizează în vorbire aproximativ 50 de cuvinte clar identificabile, alcătuiește propoziții formate din 2-3 cuvinte clar identificabile. Dificultățile în pronunție s-au redus considerabil, există încă probleme în pronunția lui ț, che, chi, ghe, ghi; iar r este emis ușor uvular. Uneori substituie pe G cu D, coarticularea vocalică este corectă, coarticularea consonantică se realizează cu dificultate încă. Evaluarea relizată
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
propoziții simple din 2 -3 cuvinte. Claritatea limbajului: la sfârșitul programului copilul utilizează în vorbire aproximativ 50 de cuvinte clar identificabile, alcătuiește propoziții formate din 2-3 cuvinte clar identificabile. Dificultățile în pronunție s-au redus considerabil, există încă probleme în pronunția lui ț, che, chi, ghe, ghi; iar r este emis ușor uvular. Uneori substituie pe G cu D, coarticularea vocalică este corectă, coarticularea consonantică se realizează cu dificultate încă. Evaluarea relizată cu bateria EARS (fig. 4) relevă diminuarea greșelilor de
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
vorbirea curentă, dezvoltarea abilității de interacțiune verbală. Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de comunicare verbală: exersarea pronunției fonemelor în diverse structuri verbale, coarticularea consonantică, dezvoltarea vocabularului, însușirea părților gramaticale și a structurii morfosintactice a frazei.
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
proteze auditive digitale, sisteme FM, implant cohlear. În cazul copiilor cu deficiență de auz profundă implantul cohlear reprezintă “calea de acces” spre sunetele verbale, iar pentru copiii cu hipoacuzie ușoară și moderată utilizarea protezelor retroauriculare digitale permit îmbunătățirea perceperii și pronunției sunetelor verbale. Activitatea de educare a auzului urmărește dezvoltarea capacității copiilor de a-și folosi resturile de auz cu cele două componente: dezvoltarea capacității de percepere a sunetelor neverbale și a capacității de percepere a sunetelor verbale. Pollak și Down
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
Rezultatele obținute în urma aplicării programului propus pe o perioadă de un an școlar relevă faptul că toți cei 10 participanți la acest program au înregistrat progrese la toate componentele comunicării evaluate: limbaj funcțional, interacțiuni verbale, limbaj receptiv, limbaj expresiv, inteligibilitatea pronunției. Rezultatele detaliate pe fiecare subdomeniu evaluat sunt prezentate în fig.1-5. Evoluția fiecărui copil pe perioada programului a fost influențată de o serie de variabile: debutul intervenției, frecvența ședințelor de terapie, prezența altor tulburări asociate, nivelul de percepere auditivă-pragul auditiei
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
un vocabular mai mare de 150 de cuvinte, am insistat în perioda intervenției asupra discriminărilor fine, identificării cuvintelor și a propozițiilor, utilizării în comunicare a propozițiilor și frazelor care conțin diferite prepoziții și conjuncții coordonatoare și subordonatoare, precum și asupra exersării pronunției grupurilor consonantice care era deficitară. Prin urmare, s-au obținut progrese la nivelul inteligibilității pronunției tuturor participanților la studiu, dar nu toate competențele sunt consolidate, ceea ce necesită continuarea antrenamentului în vederea automatizării acestora. Antrenamentul auditiv-verbal joacă un rol primordial în
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
fine, identificării cuvintelor și a propozițiilor, utilizării în comunicare a propozițiilor și frazelor care conțin diferite prepoziții și conjuncții coordonatoare și subordonatoare, precum și asupra exersării pronunției grupurilor consonantice care era deficitară. Prin urmare, s-au obținut progrese la nivelul inteligibilității pronunției tuturor participanților la studiu, dar nu toate competențele sunt consolidate, ceea ce necesită continuarea antrenamentului în vederea automatizării acestora. Antrenamentul auditiv-verbal joacă un rol primordial în terapia recuperatorie postimplant a copiilor deficienți de auz, însă trebuie completat de terapie cognitivă, educație
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
de instruire lingvistică a românilor. Ajunge mult mai repede la public, e preluată pe nemestecate și de bunăvoie și devine un instrument de educație continuă - visul didactic transformat în coșmar televizual. S-au spus multe despre greșelile de exprimare, de pronunție sau de ortografie propagate prin televiziune, așa că eu o să amintesc doar trei. Una este utilizarea tot mai accentuată și mai agresivă a subdialectului muntenesc, inclusiv la emisiunile de știri... inclusiv la postul național de televiziune. Presupun că nici prezentatorilor, cufundați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
surzi" și a promovat o abordare globală în învățarea vorbirii. Era o abordare sintetică a învățării vorbirii prin care copilul trebuia să înțeleagă întregul cuvânt sau întreaga propoziție prin labiolectură și să o scrie înainte de a se insista asupra îmbunătățirii pronunției. footnote>. Consecințele acestei abordări, deși această metodă a fost aplicată cu moderație, nu au fost cele așteptate, astfel că peste un secol s-au reevaluat metodele folosite în școlile de surzi și se consideră că mult mai benefică este utilizarea
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]