4,641 matches
-
jumătatea secolului actual - obiectivul dinamicii societății românești a fost de fiecare dată aderarea la lumea occidentală, atunci putem conveni că, dincolo de obiectivele imediate, fixate politic, această țintă reală ar fi trebuit să fie fixată, conștientizată și asumată în termenii achiziționării prosperității societății de tip occidental - desigur, în forma contemporană societății în tranziție. În 1827, comparând situația țăranilor români cu cea a populației rurale din Imperiul Austro-Ungar, Dinicu Golescu (1971) face un tablou dur al înapoierii și sărăciei românilor. Aceste nedrepte urmări
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
alți ochi și decupând, ca reprezentativă, o altă „felie” de realitate, Ion Creangă face, prin descrierea satului Humulești în amintirile sale, o descriere net diferită a aceleiași societăți românești din care Golescu decupase o „felie” selectată prin comparația extremă a „prosperității occidentale” (al cărei martor era) cu cea românească, a cărei componentă era. Un secol mai târziu, Mihail Manoilescu compara nu prosperitatea mai mare a satului lumii occidentale cu cea a satului societății românești, ci prosperitatea mai mare a societății industrializate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o descriere net diferită a aceleiași societăți românești din care Golescu decupase o „felie” selectată prin comparația extremă a „prosperității occidentale” (al cărei martor era) cu cea românească, a cărei componentă era. Un secol mai târziu, Mihail Manoilescu compara nu prosperitatea mai mare a satului lumii occidentale cu cea a satului societății românești, ci prosperitatea mai mare a societății industrializate occidentale cu cea a societății rurale românești. El argumenta că prosperitatea este rezervată lumii occidentale prin intermediul schimburilor internaționale care avantajau mărfurile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
selectată prin comparația extremă a „prosperității occidentale” (al cărei martor era) cu cea românească, a cărei componentă era. Un secol mai târziu, Mihail Manoilescu compara nu prosperitatea mai mare a satului lumii occidentale cu cea a satului societății românești, ci prosperitatea mai mare a societății industrializate occidentale cu cea a societății rurale românești. El argumenta că prosperitatea este rezervată lumii occidentale prin intermediul schimburilor internaționale care avantajau mărfurile industriale - specifice economiei lumii occidentale - în raport cu mărfurile agricole, specifice economiei Românești. Și propunea industrializarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
componentă era. Un secol mai târziu, Mihail Manoilescu compara nu prosperitatea mai mare a satului lumii occidentale cu cea a satului societății românești, ci prosperitatea mai mare a societății industrializate occidentale cu cea a societății rurale românești. El argumenta că prosperitatea este rezervată lumii occidentale prin intermediul schimburilor internaționale care avantajau mărfurile industriale - specifice economiei lumii occidentale - în raport cu mărfurile agricole, specifice economiei Românești. Și propunea industrializarea României ca politică de stat concretizată în protecționismul industriei naționale în opoziție cu liberalismul propovăduit - atunci
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
specifice economiei Românești. Și propunea industrializarea României ca politică de stat concretizată în protecționismul industriei naționale în opoziție cu liberalismul propovăduit - atunci ca și acum - de economiștii lumii dezvoltate (Manoilescu, 1986). Obiectivul final al teoriei lui Manoilescu era însă tot prosperitatea, pornind de la postulatul că rațiunea însăși de a fi a economiei este prosperitatea societății: „Scopul, pentru viața economică a popoarelor, este satisfacerea nevoilor oamenilor” (Ibidem, p. 330). Chiar și comunismul, care reprezenta un mod de organizare a societății diferit de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
protecționismul industriei naționale în opoziție cu liberalismul propovăduit - atunci ca și acum - de economiștii lumii dezvoltate (Manoilescu, 1986). Obiectivul final al teoriei lui Manoilescu era însă tot prosperitatea, pornind de la postulatul că rațiunea însăși de a fi a economiei este prosperitatea societății: „Scopul, pentru viața economică a popoarelor, este satisfacerea nevoilor oamenilor” (Ibidem, p. 330). Chiar și comunismul, care reprezenta un mod de organizare a societății diferit de cel al lumii occidentale, se legitima în primul rând prin capacitatea de a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru viața economică a popoarelor, este satisfacerea nevoilor oamenilor” (Ibidem, p. 330). Chiar și comunismul, care reprezenta un mod de organizare a societății diferit de cel al lumii occidentale, se legitima în primul rând prin capacitatea de a produce o prosperitate mai mare comparativ cu lumea occidentală. Avântul puternic și continuu al forțelor de producție... deschid țărilor socialiste perspectiva certă a depășirii sistemului capitalist în producția bunurilor materiale și obținerii celui mai înalt nivel din lume ca producție și consum pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în producția bunurilor materiale și obținerii celui mai înalt nivel din lume ca producție și consum pe locuitor (Gheorghiu-Dej, 1960, p. 95). Revoluțiile din 1989 au fost înțelese ca o confirmare a eșecului proiectului comunist de recuperare a diferenței de prosperitate față de lumea occidentală și de revenire la traseul „normal” al modernizării societăților est-europene. Revoluțiile anului 1989 din Europa Centrală și de Est au ca funcție esențială relansarea proceselor de modernizare. (...) De la o modernitate latentă și inconsistentă urma să se treacă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
civile sunt principalele tipuri de schimbări menite să contribuie la realizarea relansării modernizării (Sandu, 2000, pp. 29-30). Aceste exemple ilustrează faptul că unul dintre termenii ecuației - cel puțin cel referitor la obiectivele tranzițiilor din societatea românească - era îndreptat către achiziționarea prosperității occidentale. Nu neapărat a vreuneia dintre celelalte caracteristici ale sale, în nici un caz religia (achiziția de civilizație occidentală a românilor elimina dintre caracteristicile acesteia tocmai ceea ce Huntington considera mai definitoriu), și nici alte caracteristici, cum ar fi cele referitoare la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tip occidental (Dahl, 2000). Dar și al doilea termen al ecuației, cel referitor la cerințele pe care lumea occidentală le ridică în fața României pentru a o accepta ca membru cu drepturi depline al lumii dezvoltate, se referă, înainte de orice, la prosperitate. Doar că forma în care este pus acest termen seamănă mai puțin cu forma în care românii înșiși îl definesc. Din perspectiva populației românești, prosperitatea se măsoară direct și nemijlocit prin calitatea vieții. Orice creștere a calității vieții este percepută
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o accepta ca membru cu drepturi depline al lumii dezvoltate, se referă, înainte de orice, la prosperitate. Doar că forma în care este pus acest termen seamănă mai puțin cu forma în care românii înșiși îl definesc. Din perspectiva populației românești, prosperitatea se măsoară direct și nemijlocit prin calitatea vieții. Orice creștere a calității vieții este percepută de populație drept o creștere a prosperității și este reflectată, în sondajele de opinie, într-o creștere a acordului populației față de direcția tranziției. Pentru populație
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pus acest termen seamănă mai puțin cu forma în care românii înșiși îl definesc. Din perspectiva populației românești, prosperitatea se măsoară direct și nemijlocit prin calitatea vieții. Orice creștere a calității vieții este percepută de populație drept o creștere a prosperității și este reflectată, în sondajele de opinie, într-o creștere a acordului populației față de direcția tranziției. Pentru populație cel puțin, creșterea calității vieții înseamnă ceva mai mult decât creșterea bunăstării materiale sau creșterea nivelului de trai. Alte elemente ale vieții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
echitabilă a resurselor în societate etc. - sunt luate în considerare, dar toate au în centrul lor nivelul de trai ca măsură a bunăstării materiale relative a populației, existent și într-o perspectivă pe termen scurt. Pentru lumea occidentală însă, problema prosperității societății românești se pune în termeni diferiți. Lumea occidentală știe foarte bine că societatea românească nu este, în prezent, o societate prosperă și, prin urmare, ceea ce trebuie judecat este viitorul și nu prezentul. De aceea, pentru lumea occidentală, esențială este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românești se pune în termeni diferiți. Lumea occidentală știe foarte bine că societatea românească nu este, în prezent, o societate prosperă și, prin urmare, ceea ce trebuie judecat este viitorul și nu prezentul. De aceea, pentru lumea occidentală, esențială este nu prosperitatea actuală a societății românești, ci capacitatea formei existente de organizare a societății de a produce prosperitate în viitor. Conform condițiilor de aderare a României la Uniunea Europeană, o asemenea capacitate se probează printr-un factor economic simplu, și anume capacitatea de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în prezent, o societate prosperă și, prin urmare, ceea ce trebuie judecat este viitorul și nu prezentul. De aceea, pentru lumea occidentală, esențială este nu prosperitatea actuală a societății românești, ci capacitatea formei existente de organizare a societății de a produce prosperitate în viitor. Conform condițiilor de aderare a României la Uniunea Europeană, o asemenea capacitate se probează printr-un factor economic simplu, și anume capacitatea de a asigura creșterea economică cel puțin cinci ani consecutiv. Din motive ideologice și teoretice, Uniunea Europeană asociază
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un factor economic simplu, și anume capacitatea de a asigura creșterea economică cel puțin cinci ani consecutiv. Din motive ideologice și teoretice, Uniunea Europeană asociază această capacitate de creștere economică cu „economia de piață” și, pentru a separa criteriile achiziției de prosperitate de criteriile simplului liberalism economic a inventat conceptul vag de „economie de piață funcțională” - o noțiune teoretică măsurabilă doar politic, care include mai multe componente ale economiei, între care: un set de instituții liberale și capitaliste ale economiei, un set
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și criteriile se modifică în funcție de conjunctura politică. Merită menționat că, în acest moment, economia românească nu este o economie de piață funcțională, dacă avem în vedere că acest lucru înseamnă că economia românească este capabilă să producă, pe termen lung, prosperitate în țară. Iar aceasta se datorează, între altele, faptului că producerea de prosperitate nu a reprezentat un obiectiv al tranziției românești postcomuniste. Ca urmare, ea nici nu a fost obținută. La jumătatea primului deceniu al celui de al treilea mileniu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economia românească nu este o economie de piață funcțională, dacă avem în vedere că acest lucru înseamnă că economia românească este capabilă să producă, pe termen lung, prosperitate în țară. Iar aceasta se datorează, între altele, faptului că producerea de prosperitate nu a reprezentat un obiectiv al tranziției românești postcomuniste. Ca urmare, ea nici nu a fost obținută. La jumătatea primului deceniu al celui de al treilea mileniu, România rămânea cea mai săracă dintre țările europene membre ale Uniunea Europeană sau candidate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în ciuda faptului că, în opinia publică românească, aderarea la Uniunea Europeană - și, prin aceasta, la lumea dezvoltată - era considerată o opțiune fermă, indiferent de costuri și de consecințe, în rândul politicienilor români această opțiune era mai puțin fermă, iar condiția de prosperitate care devenea tot mai clară ca urmare a presiunilor occidentale asupra guvernanților români, una din ce în ce mai discutabilă, dacă nu cumva o condiție din ce în ce mai puțin acceptabilă. Prin vocea și acțiunea politicienilor ei, societatea românească părea a transmite către Occident un mesaj surprinzător
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aproape orice condiții impuse de lumea occidentală pentru ca aceasta din urmă să integreze instituțional România în centrul lumii dezvoltate. O singură condiție, însă, este pusă sub semnul întrebării de structura de putere configurată în postcomunism, și anume tocmai condiția de prosperitate generală a societății. Tranzițiile anti-prosperitate ale societății românești Iată o situație paradoxală. Ceea ce își dorea societatea românească, atât la nivelul populației, cât și al elitelor ideologice, a fost un obiectiv constant de-a lungul timpului pentru aproape două secole de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cât și al elitelor ideologice, a fost un obiectiv constant de-a lungul timpului pentru aproape două secole de istorie, dominate de diferite tentative de tranziție, ce au amestecat succesele parțiale cu eșecurile. Acest obiectiv a constat în achiziția de prosperitate de tip occidental, probabil singurul tip de prosperitate care era accesibil societății românești. În nici una dintre formele încercate - postfeudală, protocapitalistă, comunistă și postcomunistă -, tranziția românească nu a reușit să o obțină. Mai mult, de-a lungul întregii perioade, condiția sine
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
obiectiv constant de-a lungul timpului pentru aproape două secole de istorie, dominate de diferite tentative de tranziție, ce au amestecat succesele parțiale cu eșecurile. Acest obiectiv a constat în achiziția de prosperitate de tip occidental, probabil singurul tip de prosperitate care era accesibil societății românești. În nici una dintre formele încercate - postfeudală, protocapitalistă, comunistă și postcomunistă -, tranziția românească nu a reușit să o obțină. Mai mult, de-a lungul întregii perioade, condiția sine qua non a acceptării României în lumea occidentală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
obțină. Mai mult, de-a lungul întregii perioade, condiția sine qua non a acceptării României în lumea occidentală a fost și ea constantă: România trebuia să probeze nu atât faptul că devenise o societate prosperă, cât capacitatea de a produce prosperitate, înainte de orice, pentru propria populație. Merită menționat faptul că alte societăți europene, aflate la jumătatea secolului al XIX-lea într-o situație asemănătoare cu a României - de la Spania și Portugalia, până la Grecia, Finlanda, Norvegia și Irlanda -, au reușit să treacă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost incluse în lumea prosperă occidentală, beneficiind astfel de avantajele corespunzătoare. România nu a reușit acest lucru în tranzițiile de până acum, inclusiv în cea postcomunistă. Ceea ce justifică necesitatea unei a doua tranziții, orientată de data asta spre achiziționarea de prosperitate. Unul dintre motivele pentru care, în materie de prosperitate de tip occidental, tranzițiile românești au eșuat a fost acela că, în nici una dintre încercări, obiectivul strategic al clasei politice coordonatoare a tranziției nu a fost prosperitatea. Atât ideologiile, cât și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]