2,003 matches
-
acest caz, distrugerea uniformei era tot o formă de ucidere în efigie a instituției reprezentate de individul respectiv. Prevăzând o ripostă din partea forțelor de ordine - care, de la un punct încolo, începuseră să-și facă simțită prezența -, la un moment dat protestatarii au plasat copii în fața coloanelor, pentru a-i îmblânzi pe milițienii ori soldații care ar fi primit ordin să tragă asupra mulțimii. Ședințele de înfierare a manifestației și de destituire a conducerii IABvtc " Ședințele de înfierare a manifestației și de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
violentele manifestări anticomuniste și anticeaușiste de la Comitetul Județean și Primărie, forțele de ordine s-au făcut remarcate și au început primele arestări. Acestea aveau să continue în mod organizat în zilele următoare, după identificarea de către Securitate și Miliție a principalilor protestatari. Până la încheierea arestărilor, aparatul de propagandă nu a funcționat în gol, ci a organizat celebrele ședințe de înfierare, în cel mai tipic stil stalinist al anilor ’50. În cadrul ședințelor de partid inițiate încă din 15 noiembrie și care vor fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de natură animalică: „parcă erau fiare”. Cineva îi descrie, exaltat, ca având „mâinile pline de sânge huligan”! Acuzatorii mărturisesc sentimente de indignare și dispreț față de muncitorii rebeli. Aceștia sunt catalogați inclusiv „debili mintal”, unul dintre acuzatori exprimându-și teama că protestatarii ar fi putut arunca întreprinderea în aer! Încă de la ședința din 15 noiembrie, imediat după evenimente, se cere pedepsirea „fără umanism” a protestatarilor, excluderea lor din colectiv, la un moment dat fiind indicată, ca soluție punitivă, deportarea. Dar lucrurile nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dispreț față de muncitorii rebeli. Aceștia sunt catalogați inclusiv „debili mintal”, unul dintre acuzatori exprimându-și teama că protestatarii ar fi putut arunca întreprinderea în aer! Încă de la ședința din 15 noiembrie, imediat după evenimente, se cere pedepsirea „fără umanism” a protestatarilor, excluderea lor din colectiv, la un moment dat fiind indicată, ca soluție punitivă, deportarea. Dar lucrurile nu se opresc aici: întrucât protestatarii sunt considerați „elemente înrăite” și periculoase, iar protestul lor, o „activitate criminală” și o „acțiune dușmănoasă”, mai mulți
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
întreprinderea în aer! Încă de la ședința din 15 noiembrie, imediat după evenimente, se cere pedepsirea „fără umanism” a protestatarilor, excluderea lor din colectiv, la un moment dat fiind indicată, ca soluție punitivă, deportarea. Dar lucrurile nu se opresc aici: întrucât protestatarii sunt considerați „elemente înrăite” și periculoase, iar protestul lor, o „activitate criminală” și o „acțiune dușmănoasă”, mai mulți vorbitori inflamați cer pedeapsa capitală. O concluzie de tipul „Este tragic ce s-a întâmplat” e repede înlocuită prin „Trebuie făcută curățenie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
era blamat caracterul politic al manifestației, cu timpul, în urma indicațiilor din capitală, pe linie de partid, represiunea propriu-zisă (anchetele, tortura manifestanților) a fost secondată în plan vizibil de o represiune teoretică, prin intermediul ședințelor și întrunirilor, cu scopul flagelării verbale a protestatarilor. Au fost excluși din partid și cei considerați a fi fost incapabili să stopeze „actul huliganic”, căutându-se țapi ispășitori și la un rang înalt, din nomenclatura întreprinderii. Ședințele s-au derulat ritualic, așa cum am precizat deja, tinzând să minimalizeze
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
căutându-se țapi ispășitori și la un rang înalt, din nomenclatura întreprinderii. Ședințele s-au derulat ritualic, așa cum am precizat deja, tinzând să minimalizeze din punct de vedere politic revolta de la Brașov și chiar să o nege, reducându-i pe protestatari la stadiul de infractori de drept comun. Au fost excluși și sancționați nu doar membri de partid, dar și oricine putea fi suspectat a fi fost cât de cât vinovat nu numai pentru participarea la revoltă, ci și pentru simpatizarea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
se dovediseră a fi disciplinați și abili în a obstrucționa revolta muncitorilor -, fiind aleși alții simbolic, întrucât fosta conducere era și ea considerată a fi „pătată” de acțiunea rebelilor. Represiuneatc "Represiunea" Încă din timpul marșului spre Comitetul Județean al PCR, protestatarii au fost filați de agenți ai Securității (iar când a fost posibil, chiar fotografiați și filmați). Primele forțe de ordine sosite să înfrunte mulțimea au fost ale pompierilor. Apoi, acestea au fost întărite de detașamentul antiterorist al trupelor speciale de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
-i legitima ca „inițiați”, ca „elită” (falsă, de fapt). Pe de altă parte, același argou avea funcția de a-i delimita față de victime, în ipostaza de deținători ai puterii absolute. Imediat după bătăile și celelalte tipuri de maltratări suferite de protestatari, unii dintre aceștia au fost vizitați de înalți reprezentanți ai Partidului Comunist și de înalți ofițeri de securitate care i-au scuipat. Gestul se dorea a fi demonstrativ, reducând încă o dată victima la condiția de rebut al societății. După anchetă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
totuși, foștii torționari și-au prevenit victimele „să aibă fermoar la gură”. Tortura fizicătc "Tortura fizică" Interogatoriile (precum și procesul) au fost instrumentate de o brigadă specială a Procuraturii Generale din București, evitându-se, în general, contactul cu procuratura brașoveană. Chiar dacă protestatarii au fost maltratați și de agenți locali, ei au fost bătuți mai ales de agenți veniți din capitală: probabil că scopul era ca anchetatorii să nu fie cunoscuți de victime (pentru a nu fi recunoscuți mai târziu și nici înduioșați
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de faptul că aveau la dispoziție suficiente victime pentru a-și testa abilitățile de bătăuși! În orice caz, majoritatea mărturiilor sugerează atmosfera de „abator” din cadrul Miliției brașovene și mai apoi a arestului din capitală. Maltratările la care au fost supuși protestatarii arestați au fost extrem de variate (unele soldându-se, din cauza traumei fizice intense, cu urinarea de sânge): bătăi cu pumnii, cu picioarele, cu scaune (sau cu picioare de scaun), cu parul, cu bâta, lovituri cu bastonul de cauciuc la testicule, lovituri
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
erau siliți să stea într-un picior (uneori supravegheați de un câine-lup), pe vine, să țină un creion cu bărbia, să sprijine cu nasul tabloul lui Ceaușescu (!), să facă genuflexiuni, să stea într-o mână, să sară ca broasca... Unii protestatari au fost înfășurați în cearșafuri ude și bătuți, sau chiar ținuți în pielea goală, în frig. Bătaia cu bastonul de cauciuc a fost tortura cea mai practicată. Unui anchetat bănuit că ar fi purtat steagul tricolor în timpul marșului (steagul având
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la puțini ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în timpul anchetei. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime care au intenționat să-și lovească
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
victima. Tot ca strategie a aparatului de represiune care miza pe un efect psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau să-i supună pe brașovenii care, indiferent de felul în care intenționau să-i încadreze autoritățile, erau niște deținuți politici
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de felul în care intenționau să-i încadreze autoritățile, erau niște deținuți politici. Camarazii de detenție proveneau deci, uneori, din rândurile celor de drept comun, o parte dintre aceștia fiind delatori ori provocatori. Un astfel de personaj le inculcă unor protestatari brașoveni ideea detenției prelungite și a familiei care se va desolidariza de ei. Scopul era provocarea pierderii nădejdii. Unele victime au fost ținute în celule pătate de sânge, în scop de intimidare. Altele (chiar dacă rar) au fost amenințate cu pistolul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nădejdii. Unele victime au fost ținute în celule pătate de sânge, în scop de intimidare. Altele (chiar dacă rar) au fost amenințate cu pistolul la tâmplă, deși membrii aparatului de represiune erau conștienți de faptul că nu-i puteau extermina pe protestatari și nu primiseră ordin în acest sens. Dar lichidarea protestatarilor putea fi oficiată simbolic prin tot soiul de strategii. S-a apelat în mod intenționat la dezumanizarea arestaților prin identificarea lor ca oameni-număr, fără nume, urmărindu-se anihilarea lor ca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sânge, în scop de intimidare. Altele (chiar dacă rar) au fost amenințate cu pistolul la tâmplă, deși membrii aparatului de represiune erau conștienți de faptul că nu-i puteau extermina pe protestatari și nu primiseră ordin în acest sens. Dar lichidarea protestatarilor putea fi oficiată simbolic prin tot soiul de strategii. S-a apelat în mod intenționat la dezumanizarea arestaților prin identificarea lor ca oameni-număr, fără nume, urmărindu-se anihilarea lor ca identitate, precum și prin legarea lor cu lanțuri la mâini și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
stradă” (Oprea și Olaru, 2002, p. 72). Șantajul prin promisiunea unor agresiuni împotriva familiei a fost un alt aspect al anchetei. Transportul la Bucureștitc " Transportul la București" Pentru a fi transportați la București, în vederea suplimentului de anchetă care pentru unii protestatari avea să fie foarte dur, rebelii au fost agresați prin aplicarea de cătușe la mâini și la picioare. În mașina care îi ducea în capitală, ei au fost transportați în condiții animalice. La un moment dat li s-a imprimat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
politici recunoscuți (așa cum fuseseră cei care trecuseră prin Pitești), ci pe deținuți politici camuflați de autorități în infractori de drept comun. Or, pedagogia lui Makarenko preciza că reeducarea este aplicabilă mai ales pe aceștia! Ca să se evite substratul politic al protestatarilor brașoveni, ei au fost judecați ca „huligani” și „tulburători ai liniștii publice”. În 1987 trecuseră 35 de ani de la „fenomenul Pitești” - și totuși, acesta era reluat la scară redusă, fără nici o reținere din partea aparatului de represiune. Lucrurile începuseră să fie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
reluat la scară redusă, fără nici o reținere din partea aparatului de represiune. Lucrurile începuseră să fie gândite pe această direcție înainte de proces, încă din timpul anchetei. Pe durata desfășurării acesteia, unii dintre arestați au fost somați să devină delatori ai altor protestatari, dar majoritatea au refuzat. În alte cazuri, anchetatorii au mizat pe confruntări între victime și chiar pe obligarea acestora de a se agresa reciproc: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm între noi și să ne lovim unul pe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
degeaba unul dintre directorii IABv, atunci când este somat să răspundă protestelor muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului, le răspunde elocvent acestora: „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate, mare parte dintre greviști fiind deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate, mare parte dintre greviști fiind deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care i-ar fi putut reeduca și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc în unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Potrivit declarației sale, fusese într-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care i-ar fi putut reeduca și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc în unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Potrivit declarației sale, fusese într-atât de maltratat, încât acceptase să devină (la cererea autorităților punitive) bătăuș al celorlalți anchetați. Individul respectiv a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fusese chinuit și mai apoi cum chinuise el însuși pe alții (Arsene, 1997, vol. 1, pp. 303-305). Individul respectiv, căruia nu i se nega nicidecum calitatea de victimă, nu comisese torturi atroce, dar simplul fapt că acceptase să lovească alți protestatari îl invalidase moral în fața colegilor săi. Gavrilă Filichi conchide în mărturia sa: „Am constatat cu stupoare că ceea ce se întâmplase cu noi era de fapt o mostră, desigur, la scară foarte redusă, a ceea ce se cunoaște ca fiind «experimentul Pitești
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
participarea la revolta brașovenilor, treptat începe să creadă în Dumnezeu și găsește diferite metode de a stopa singurătatea din celulă. Se încăpățânează să nu cedeze psihic. Declarațiile false și cosmetizarea istorieitc "Declarațiile false și cosmetizarea istoriei" În urma anchetei dure, mulți protestatari au fost siliți să semneze declarații false, pentru a evita tortura ritualică. Angajamente de colaborare cu Securitatea nu au fost semnate; dar, în finalul cercetării și înaintea procesului, toți anchetații au semnat documente prin care se angajau să nu se
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]