1,451 matches
-
dura un an sau mai mult până când vor fi adunate destule rezultate privind particulele supersimetrice pentru a trage concluzii în privința acestora. Primul flux de protoni a circulat prin colider în dimineața zilei de 10 septembrie 2008. CERN a reușit trimiterea protonilor prin tunel în etape de câte trei kilometri. Particulele au fost trimise în sens orar în accelerator și au efectuat primul înconjur complet la ora 10:28 ora locală. LHC a încheiat cu succes primul său test major: după o
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
accelerator și au efectuat primul înconjur complet la ora 10:28 ora locală. LHC a încheiat cu succes primul său test major: după o serie de rulări de test, două puncte albe au apărut pe ecranul unui monitor, arătând că protonii au traversat toată lungimea coliderului. Ghidarea particulelor pe parcursul de inaugurare a durat mai puțin de o oră. CERN a trimis apoi un flux de protoni în sens trigonometric, ceea ce a durat puțin mai mult, o oră și jumătate, din cauza unei
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
de rulări de test, două puncte albe au apărut pe ecranul unui monitor, arătând că protonii au traversat toată lungimea coliderului. Ghidarea particulelor pe parcursul de inaugurare a durat mai puțin de o oră. CERN a trimis apoi un flux de protoni în sens trigonometric, ceea ce a durat puțin mai mult, o oră și jumătate, din cauza unei probleme cu criogenia, turul complet fiind încheiat la ora 14:59. S-a așteaptat ca primele coliziuni de protoni cu energii mari să aibă loc
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
a trimis apoi un flux de protoni în sens trigonometric, ceea ce a durat puțin mai mult, o oră și jumătate, din cauza unei probleme cu criogenia, turul complet fiind încheiat la ora 14:59. S-a așteaptat ca primele coliziuni de protoni cu energii mari să aibă loc la 6-8 săptămâni după intrarea în funcțiune a LHC la 10 septembrie 2008. În anul 2008, însă, LHC a operat la o energie redusă, de doar 10 TeV. Perioada de oprire de iarnă (spre
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
a fost folosită pentru antrenarea magneților superconductor, astfel încât rularea din 2009 să înceapă la energia maximă proiectată de 14 TeV, ceea ce însă încă nu a reușit. După reluarea în funcțiune în noiembrie 2009, nu după mult timp, accelerarea maximă a protonilor a atins nivelul de 1,18 TeV, un nou "record mondial". Desigur că atingerea maximei teoretice de 2 x 7 TeV = 14 TeV și a frecvenței ciocnirilor de 600 MHz va avea nevoie de încă mult timp și eforturi. Se
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
600 MHz va avea nevoie de încă mult timp și eforturi. Se apreciază că aceasta se va întâmpla după pauza prevăzută în anul 2012. La 30 martie 2010 s-a anunțat reușita primelor experimente de coliziuni a două jeturi de protoni cu energia de câte 3,5 TeV pe particulă pe sens, în total deci 7 TeV, cu o frecvență de ciocniri de circa 100 Hz, iar la 21 aprilie 2010 s-a publicat reușita primei reconstrucții a unui mezon B
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
luminozității. S-a propus să se facă un upgrade al luminozității LHC, numit Super LHC, după zece ani de funcționare a LHC. Calea optică pentru un upgrade de luminozitate pentru LHC cuprinde o mărire a curentului de protonu (numărul de protoni din flux) și modificarea celor două regiuni de interacțiune de mare luminozitate, ATLAS și CMS. Pentru a realiza aceste creșteri, energia fluxurilor la punctul în care sunt injectate în (Super) LHC ar trebui să fie și ea mărită la . Aceasta
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
ATLAS și CMS. Pentru a realiza aceste creșteri, energia fluxurilor la punctul în care sunt injectate în (Super) LHC ar trebui să fie și ea mărită la . Aceasta va impune un upgrade al întregului sistem pre-injector, modificările necesare din Super Proton Synchrotron fiind cele mai costisitoare. Costul total al proiectului se așteaptă a fi 3,2-6,4 miliarde de €. Construcției LHC i-a fost aprobat în 1995 un buget de de franci elvețieni (), cu încă de franci ( de euro) reprezentând costul
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
construcția și calibrarea LHC. Proiectul utilizează platforma BOINC pentru a simula felul în care particulele călătoresc prin tunel. Cu această informație, oamenii de știință pot determina cum să calibreze magneții pentru a obține cea mai stabilă „orbită” a fluxurilor de protoni din inel. Experimentele ce vor fi rulate la Large Hadron Collider au declanșat temeri în rândul populației că ciocnirile de particule ar putea crea și fenomene periculoase, cum ar fi găuri negre microscopice și materie stranie care ar pune în
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
susținută și de American Physical Society, a doua organizație de fizicieni din lume ca număr de membri. Dimensiunile LHC cer o ambiție inginerească excepțională de a rezolva problemele operaționale unice datorate energiilor uriașe stocate în magneți și în fluxurile de protoni. În timpul funcționării, energia totală stocată în magneții superconductori este de ordinul a 10 GJ (echivalent cu 2,4 t de TNT), iar energia totală transportată de cele două fluxuri atinge 724 MJ (aproximativ jumătate din energia descărcată printr-un fulger
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
cu arderea a opt kilograme de petrol. Aceste energii imense sunt și mai impresionante dacă se ia în considerație și cât de puțină materie le transportă: în condiții normale de funcționare (2.808 grupuri pe flux, conținând 1,15×10 protoni pe grup), țevile conțin numai 1,0×10 grame de hidrogen, care, în condiții normale de presiune și temperatură, ar umple volumul unui grăunte de nisip fin. La 25 octombrie 2005, un tehnician a murit în tunelul LHC când încărcătura
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
loc prentru vreun fel de dualism, care a bântuit filozofia din zilele lui Descartes." Sir James Jeans adresându-se Asociației Britanice în 1934. "Imaginea finită a cărei dimensiuni sunt o anumită cantitate de spațiu și o anumită cantitate de timp; protonii și electronii sunt dungile zugrăvelei ce definește imaginea împotriva fondului său spațio-temporal. Călătoria cât mai departe în timp în măsura în care putem, ne duce nu la crearea imaginii, ci la marginea ei; crearea imaginii zace așadar în afara ei, la fel cum artistul
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
de fizică nucleară. Cel mai mare ciclotron are un diametru de 18 metri și se află la Universitatea British Columbia în Canada. Ciclotronul a fost inventat în 1929 de Ernest Lawrence la Universitatea California (Berkeley). Primul dispozitiv funcțional a accelerat protoni în 1931 la o energie maximă de 1 MeV (un milion de electronvolți). Într-un câmp magnetic constant, asupra unei particule cu sarcină electrică formula 1 și masa formula 2 acționează o forță perpendiculară pe planul definit de vectorii viteză și câmp
Ciclotron () [Corola-website/Science/311011_a_312340]
-
Radiația Cerenkov este radiație electromagnetică emisă atunci când o particulă încărcată electric (cum ar fi un proton) trece printr-un dielectric cu o viteză mai mare decât viteza de fază a luminii în acel mediu, fenomen numit și efect Cerenkov. Strălucirea albastră caracteristică reactoarelor nucleare se datorează radiației Cerenkov. Numele provine de la fizicianul rus Pavel Alexeevici Cerenkov
Efectul Cerenkov () [Corola-website/Science/311064_a_312393]
-
În mecanica cuantică și fizica particulelor elementare, se numește spin momentul cinetic intrinsec al unei particule (electron, proton, atom, ...) În mecanică clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă. În mecanica cuantică, spinul este deosebit de important pentru sistemele de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii, sau electronii. Astfel
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
unei particule (electron, proton, atom, ...) În mecanică clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în jurul propriului său centru de masă. În mecanica cuantică, spinul este deosebit de important pentru sistemele de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii, sau electronii. Astfel de particule au anumite caracteristici "neclasice" iar pentru ele, impulsul unghiular intrinsec nu poate fi asociat cu o "rotație" ci se referă doar la "prezenta impulsului unghiular". Conceptul de spin pentru particule elementare a fost propus inițial
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
sunt neutrinii și quarkurile. Pe de altă parte, fotonii sunt particule cu spin 1, iar gravitonul (particulă ipotetica) are spinul 2. Altă particulă ipotetica, bozonul Higgs este unică între particulele elementare, având spinul zero. Spinul particulelor compuse, cum ar fi protonii, neutronii, nucleii atomici, si atomii, este alcătuit din spinurile particulelor constituente, iar impulsul lor unghiular este suma dintre spinul particulelor și impulsul unghiular orbital al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de cuantificare a impulsului unghiular se aplică
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
al mișcărilor acestor particule componente unele în jurul celorlalte. Condiția de cuantificare a impulsului unghiular se aplică atât particulelor elementare cât și celor compuse. Se spune despre unele particule compuse că au un spin definit, ca și cele elementare; de exemplu, protonul are spinul 1/2. Prin această se înțelege spinul stării interne de energie minimă a particulei compuse. Aproape toate particulele, atât reale, cât și presupuse, au spini cuprinși între 0 și 2:
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
m" sunt aceleași, atunci "m" trebuie să fie diferit, astfel încât electronii să aibă spin opus. este unul din principiile cele mai importante din fizică, în primul rând pentru că cele trei tipuri de particule din care este compusă materia obișnuită — electroni, protoni, și neutroni — i se supun; astfel, toate particulele materiale prezintă comportament de ocupare a spațiului. Principiul de excluziune Pauli susține multe din proprietățile caracteristice ale materiei de la stabilitatea pe scară largă a materiei până la existența tabelului periodic al elementelor. Principiul
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
de sistem ar trebui să fie egală cu opusul său - și singura funcție de undă care satisface această condiție este funcția de undă nulă. Particulele cu funcții de undă antisimetrice se numesc fermioni—și respectă principiul de excluziune Pauli. În afară de electron, proton și neutron, în această categorie se mai înscriu neutrinii și quarkurile (din care sunt formați protonii și neutronii), precum și unii atomi cum ar fi cel de heliu-3. Toți fermionii au spin semiîntreg, adică ei au un impuls unghiular intrinsec a
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
această condiție este funcția de undă nulă. Particulele cu funcții de undă antisimetrice se numesc fermioni—și respectă principiul de excluziune Pauli. În afară de electron, proton și neutron, în această categorie se mai înscriu neutrinii și quarkurile (din care sunt formați protonii și neutronii), precum și unii atomi cum ar fi cel de heliu-3. Toți fermionii au spin semiîntreg, adică ei au un impuls unghiular intrinsec a cărui valoare este formula 1 înmulțită cu un număr semiîntreg (1/2, 3/2, 5/2, etc.
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
a principiului este strucura învelișului electronic al atomilor și felul în care atomii își partajează electronii - de unde varietatea elementelor și compușilor acestora. (Un atom neutru din punct de vedere electric are un număr de electroni legați egal cu cel al protonilor din nucleu. Deoarece electronii sunt fermioni, principiul de excluziune le interzice să ocupe aceeași stare cuantică, astfel electroni trebuie să "se adune unii peste alții" în cadrul unui atom).
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
sarcină, respectiv masă. Totuși, particule elementare încărcate au masa mult mai mică decât masa Planck, pe când sarcina lor este de ordinul sarcinii Planck, și, din nou forțele gravitaționale se pot ignora. De exemplu, forța electrostatică dintre un electron și un proton, care constituie un atom de hidrogen, este de aproape 40 ordine de mărime mai mare decât forța gravitațională dintre ele. poate fi interpretată și în termeni de unități atomice cu forța exprimată în Hartree pe rază Bohr, sarcina în termeni
Legea lui Coulomb () [Corola-website/Science/311431_a_312760]
-
formă de cristale prismatice hexagonale incolore, inodore cu gust amar. Raportul de solubilitate a cofeinei în: Derivații xantinei, clasificați ca alcaloizi de natură vegetală (din care face parte și cafeina), sunt considerați baze slabe, deoarece atomii de azot pot accepta protoni. Cu toate acestea, derivații xantinei sub formă de soluție nu sunt alcalini. Cafeina este larg utilizată în alimentație, prin consumul de cafea. Cofeina acționează ca: Efectul cafeinei depinde de o serie de factori cum ar fi: vârsta, obiceiul de a
Cafeină () [Corola-website/Science/310872_a_312201]
-
Dezintegrarea alfa este un tip de dezintegrare radioactivă în care un nucleu atomic emite o particulă alfa (doi protoni și doi neutroni legați între ei într-o particulă identică cu un nucleu de heliu) și se trasformă (se dezintegrează) într-un atom cu un număr de masă cu 4 mai mic și cu un număr atomic cu 2 mai
Dezintegrare alfa () [Corola-website/Science/310877_a_312206]