1,374 matches
-
Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de grade Celsius,iar iernile sunt aspre cu temperaturi foarte scăzute și viscole. Aceasta vale
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
cu un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de stepă, care au reapărut masiv
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
este un oraș în județul Ilfov, Muntenia, România, format din localitățile componente Alunișu, Dumitrana, (reședința), Pruni și Vârteju. Localitatea se află în vecinătatea sud-vestică a municipiului București, fiind un oraș-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, Măgurele are o populație de de locuitori, fiind al optulea și cel mai mic centru urban al județului Ilfov
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
finanțat din moștenirea lăsată de boierul I. Otetelișanu, decedat în 1876 și în 1900 ajunsese să aibă 80 de eleve (câte 16 în fiecare an). Tot atunci, pe teritoriul actual al orașului exista și comuna Vârteju-Nefliu, formată din satele Vârteju, Pruni, Nefliu și Chirca, cu 1191 de locuitori. În comuna Vârteju-Nefliu funcționau două mori de apă, o școală mixtă la Vârteju și două biserici la Nefliu și Vârteju. În 1925, cele două comune figurau cu aceleași compoziții în plasa Domnești a
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
acțiunea pădurii Chevereș asupra norilor aducători ai ploilor de vară. Arborele nativ în Chevereș este frasinul. Alături de acesta proliferează un arbore de import, salcâmul. Dintre pomii fructiferi cel mai răspândit este, acum ca și în urmă cu 250 de ani, prunul. Râul Timiș constituie frontiera de nord a comunei. Satul Chevereșu Mare este străbătut de râulețul canalizat numit de localnici Șorcan, iar oficial Șurgani. Acesta izvorăște la nord - vest de Buziaș, în pădurea Dumbrava, vărsându-se în râul Timiș, pe partea
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
altul, dar, cu toate acestea, îndeletnicirile nu au lipsit. Principala preocupare a locuitorilor acestei zone a fost agricultura. S-au cultivat cereale: porumb, secară, orz, grâu, dar și viță de vie, in, cânepă, legume, livezi cu pomi fructiferi: măr, păr, prun, cireș etc. Majoritatea caselor erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
dependentă în proporție de 70-80 % de cereale, consumate sub formă de fierturi sau pâine. În Europa apuseană mai erau cultivate legume precum ceapă, usturoi, varză, napi, mazăre. Se cultivau puțini pomi fructiferi, cei mai frecvent menționați fiind merii, perii și prunii. În zona Mediteraneană erau cultivate citricele și măslinii. Cornutele mari erau utilizate la tracțiune pentru lucrarea terenului, dar și pentru alimentație. În zona mediteraneană erau crescute ovinele și caprinele. Germanicii creșteau porci, și foloseau grăsimile animale pentru gătit în proporții
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
dublă care se deschidea numai toamnă, pe unde intrau căruțele și necesarele pentru a încălzi camerele pe timp rece. În curte aveam mulți pomi. Un tei, peri care făceau pere bergamote, un corcoduș cu o coroană foarte stufoasa și patru pruni, din care culegeam prune gustoase în sezonul de vară spre toamnă. Mama făcea magiun de prune într-un cazan mare de rufe pe care-l spoia anual un specialist, un țigan. Îl umplea cu o pastă de prune dată </spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
Mică din Jepii Mici. Datorită poziției lor adăpostite și calcarelor titonice (gălbui), stâncile Sf. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat menținerea unor elemente rare ca liliacul, iedera albă prezente la o altitudine excepțională a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul, lemnul, alunul, frasinul. În lumea pâraielor și în cheile acestora se afla o vegetație foarte bogată. Dintre numeroasele specii, majoritatea de statură înaltă menționăm: lăptucul oii, lopațeana, șolandul, magul, piciorul cocoșului, iarba ciutei, ciulinul. Vegetația lichenologică saxicolă din etajul montan
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
erau studenți ai aceluiași profesor, metodele lor de antrenament și exprimarea tehnicilor palmelor era diferită. Stilurile Cheng și Liu se spune că sunt specializate în "împingerea" palmelor, stilul Yin este cunoscut pentru "înfășurarea" palmelor, urmașii lui Song practicau "Floarea de Prun" (?? "Mei Hua") că tehnică a palmei și stilul Mă practicau palmele cunoscute drep "ciocăne". Unii din studenții lui Dong Haichuan, inclusiv Cheng Tinghua, au participat la Rebeliuna BoxerilorBoxer Rebellion. În general, cei mai multi exponenți ai bagua în zilele noastre sunt stilurile
Baguazhang () [Corola-website/Science/302257_a_303586]
-
Sfântul Ilie, ziua comunei. Mă simt foarte atașat de amărăștenii mei și am încercat ca aproape în fiecare an să ajung la Amărăști, în această zi mare. Casa mea este încă neterminată, multe bălării în curte și... secetă mare. Totuși, prunii sunt plini cu prune, viile cu struguri, merii cu mere. Pe acea vale binecuvântată de Dumnezeu, așa cum spunea mama mea, niciodată seceta nu distrugea totul. Tot se mai făcea câte ceva în anii secetoși, așa cum a fost cazul în tristul an
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
de 37 ha, alte 67 ha fiind disponibile pentru cultura vitei de vie, în condițiile dotării cu tehnologii moderne de cultivare, întreținere, recoltare, prelucrare și valorificare a fructelor; Se pretează reliefului, solului și climei din comuna culturile de meri, peri, pruni și caiși; - Creșterea competitivității în sectorul zootehnic urmărește alinierea domeniului la standardele europene, ameliorarea raselor, creșterea productivității muncii și introducerea de tehnologii noi care îmbunătățesc calitatea produselor și stimularea competitivității pe piața locală și pe piețe externe. În acest sens
Comuna Făurești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302021_a_303350]
-
au primit o gospodărie proprie, însă erau obligați să plătească datoriile proprietarului. Cerealele erau în continuare baza alimentației. Erau cultivate legume precum ceapă, usturoi, varză, napi, mazăre. Se cultivau puțini pomi fructiferi, cei mai frecvent menționați fiind merii, perii și prunii. În zona Mediteraneană erau cultivate citriciele și măslinii. Cornutele mari erau utilizate la tracțiune pentru lucrarea terenului, dar și pentru alimentație. În zona mediteraneană erau crescute ovinele și caprinele. Germanicii creșteau porci, și foloseau grăsimile animale pentru gătit în proporții
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Modei de la New York”. Pe parcursul anului 2009 Avril Lavigne s-a implicat în producerea primului său parfum. Intitulat „Black Star”, produsul a început să fie comercializat în cea de-a doua jumătate a anului, conținând aromă de trandafir chinezesc, flori de prun și ciocolată neagră. Lavigne a anunțat lansarea unui nou parfum, intitulat „Forbidden Rose”, în martie 2010 prin intermediul unei serii de reclame televizate. Pe parcursul anului 2003 Avril Lavigne s-a implicat în producerea albumului de compilație "Peace Songs", preluând șlagărul cântărețului
Avril Lavigne () [Corola-website/Science/303858_a_305187]
-
miez) foarte dur, rezistent la apă, de culoare roșu-maroniu, învelit de un alburn de culoare deschisă prin care circulă seva. Arderea sa degajă o putere calorică superioară celei a fagului, cărbunele său fiind folosit în fierării. Printre zonele bogate în pruni se numără zona județului Caraș-Severin, mai exact în zona de nord a județului, în satul Duleu, unde există o cultură bogată în pruni veche de zeci de ani. În anul 2000 s-a realizat o producție de 345.000 tone
Prun () [Corola-website/Science/303930_a_305259]
-
o putere calorică superioară celei a fagului, cărbunele său fiind folosit în fierării. Printre zonele bogate în pruni se numără zona județului Caraș-Severin, mai exact în zona de nord a județului, în satul Duleu, unde există o cultură bogată în pruni veche de zeci de ani. În anul 2000 s-a realizat o producție de 345.000 tone de prune. Prunul continuă să aibă o pondere exagerată (cca. 50%) în livezile românești. România ocupă primul loc din Uniunea Europeană la suprafețele cultivate
Prun () [Corola-website/Science/303930_a_305259]
-
zona județului Caraș-Severin, mai exact în zona de nord a județului, în satul Duleu, unde există o cultură bogată în pruni veche de zeci de ani. În anul 2000 s-a realizat o producție de 345.000 tone de prune. Prunul continuă să aibă o pondere exagerată (cca. 50%) în livezile românești. România ocupă primul loc din Uniunea Europeană la suprafețele cultivate cu pruni. Din suprafață pomicolă de 77.883 ha, prunul ocupă 34.899 ha. În orașul Vălenii de Munte există
Prun () [Corola-website/Science/303930_a_305259]
-
de zeci de ani. În anul 2000 s-a realizat o producție de 345.000 tone de prune. Prunul continuă să aibă o pondere exagerată (cca. 50%) în livezile românești. România ocupă primul loc din Uniunea Europeană la suprafețele cultivate cu pruni. Din suprafață pomicolă de 77.883 ha, prunul ocupă 34.899 ha. În orașul Vălenii de Munte există Muzeul prunului.
Prun () [Corola-website/Science/303930_a_305259]
-
a realizat o producție de 345.000 tone de prune. Prunul continuă să aibă o pondere exagerată (cca. 50%) în livezile românești. România ocupă primul loc din Uniunea Europeană la suprafețele cultivate cu pruni. Din suprafață pomicolă de 77.883 ha, prunul ocupă 34.899 ha. În orașul Vălenii de Munte există Muzeul prunului.
Prun () [Corola-website/Science/303930_a_305259]
-
să aibă o pondere exagerată (cca. 50%) în livezile românești. România ocupă primul loc din Uniunea Europeană la suprafețele cultivate cu pruni. Din suprafață pomicolă de 77.883 ha, prunul ocupă 34.899 ha. În orașul Vălenii de Munte există Muzeul prunului.
Prun () [Corola-website/Science/303930_a_305259]
-
carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, secară, ovăz. Dintre animale se cresc ovine, bovine, porcine, canine, iar dintre păsări: pui
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
la 399 și de la 600 la 699) ce deservesc destinații din Municipiul București, precum și rute preorășenești (cu numere între 400 și 499) care oferă legături cu localitățile județului Ilfov: Bragadiru, Chitila, Clinceni, Chiajna, Dumitrana, Domnești, Dudu, Măgurele, Mogoșoaia, Otopeni, Olteni, Pruni, Roșu, Țegheș, Vârteju.. O linie preoraseneasca 421 a existat intre 2014-2015 care circula de la Zurbaua la Complex Comercial Apusului. Există și linii express: Parcul de autobuze al RATB are mai mult de 1000 de vehicule. Autobuzele vechi DAC, construite în
Autobuze în București () [Corola-website/Science/312774_a_314103]
-
Stoica precum și [[Personalitățile comunei Racovița#Petru Florianu|Petru Florianu]] zis "Pătruț" care avea grădina din "capu satului", teren care a fost expropiat și pe care s-a construit Cooperativa Agricolă de Producție (C.A.P.). [[Fișier:Schlehen.jpg|150px|left|thumb|Prun]] În mod curent se întâlnesc [[măr]]ul, [[Păr (pom fructifer)|părul]] și [[prun]]ul și doar sporadic [[cireș]]ul, [[vișin]]ul, [[nuc]]ul, [[frăgar]]ul și [[zarzăr]]ul. Dintre arbuștii fructiferi prin grădini se întâlnesc doar [[agriș]]ul și [[rozânchin
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
grădina din "capu satului", teren care a fost expropiat și pe care s-a construit Cooperativa Agricolă de Producție (C.A.P.). [[Fișier:Schlehen.jpg|150px|left|thumb|Prun]] În mod curent se întâlnesc [[măr]]ul, [[Păr (pom fructifer)|părul]] și [[prun]]ul și doar sporadic [[cireș]]ul, [[vișin]]ul, [[nuc]]ul, [[frăgar]]ul și [[zarzăr]]ul. Dintre arbuștii fructiferi prin grădini se întâlnesc doar [[agriș]]ul și [[rozânchin]]ul. Localnicii fac semipreparate din fructe cum sunt "liurul"(mustul de mere) și
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
doar sporadic [[cireș]]ul, [[vișin]]ul, [[nuc]]ul, [[frăgar]]ul și [[zarzăr]]ul. Dintre arbuștii fructiferi prin grădini se întâlnesc doar [[agriș]]ul și [[rozânchin]]ul. Localnicii fac semipreparate din fructe cum sunt "liurul"(mustul de mere) și chisălița(din [[prun]]e), la loc de cinste se situează însă magiunurile de prune numite "miere" sau "lictar". Pentru iarnă fructele se uscau în "coșare" sau în cuptor, devenind cunoscutele "poame" consumate în zilele de post. Frecvent, fructele au fost folosite și pentru
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]