1,384 matches
-
atunci când An-te-hai deschide fereastra dimineața. Ele mă „invită la plimbare“ în grădină și nu mă pot abține să nu le admir frumusețea, cât rămân încă în pijamale. Ca să mă ferească de răceală în zilele geroase, An-te-hai taie o creangă de prun înainte de a mă trezi sau pune doar o floare într-o vază, lângă gustarea mea de dimineață. Preferințele mele în materie de flori sunt vaste. Îmi plac cele elegante la fel de mult ca și cele pe care îmi place să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
umeri. Când se așază și zâmbește, i se văd gropițele din obraji: — Bebelușul doarme toată noaptea? întreabă ea. Nu încă? Nuharoo mă privește neliniștită. — Aș fi recunoscătoare pentru niște cuvinte de noroc, îi spune ea doamnei Yun. — Ați observat că prunii au înflorit? De parcă nici nu ar fi auzit-o pe Nuharoo, doamna Yun continuă: Azi-dimineață s-a întâmplat un lucru foarte ciudat la mine la palat. — Ce anume? întreabă celelalte doamne, întinzându-și gâturile spre doamna Yun ca niște gâște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
el îmi rostește liniștitor la ureche versuri dintr-un cântec: El a venit prin pădurea luxuriantă. Crânguri de bambus apun printre dealuri Un templu pe jumătate ascuns Intrarea sa - o ruină. Golul din mintea mea se dilată, și flori de prun dansează în aer ca niște pene albe. An-te-hai devine mai viguros în clipa în care îmi descoperă excitarea. Respiră adânc, de parcă ar mirosi parfumul meu. — Vă iubesc atât de mult, doamnă, șoptește eunucul iar și iar. Ochii mei îl văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
litura F. 19. Quadraspidiotus perniciosus Comst. 20. Rhagoletis pomonella Walsh. 21. Tragoderma granarium Everts. 22. Zabrotes subfasciatus Boh. 23. Xylosandrus germanus Bland. Agenți fitopatogeni 1. Agrobacterium rhizogenes (Riker et al.) Conn. 2. Agrobacterium tumefaciens (Smith et Towns.) Conn. 3. Annulus pruni Christoff 4. Chalara quercina Henry 5. Corynebacterium michiganense (Erw. Smith) Jensen 6. Corynebacterium spedonicum (Spiekermann et Kotthoff) Skapatason et Brukholder 7. Cronartium ribicola (Lasch.) Fischer de Waldh. 8. Dilopia zeae (Schw.) Lev. 9. Endothia parasitica (Murr.) P. J. et H.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
din cauza unei ciuperci (Clomerella cingulata) La cireș: Cancerul și pierderea culorii (Pseudomonos syringe) La piersici: Pete bacteriene pe prune și piersici (Glaeodes pomigena) Rîia coletului (Agrobacterium tumefaciens) Pierderea culorii și protuberante (Pseudomonas morsprumorum) Răsucirea prunelor provocată de o ciupercă (Taphrina pruni). Noduri negre pe ramurile prunilor provocate de o ciupercă (Dibotryon-morbosum). La banane: Boala lui Moke - Arsura bacteriană (Pseudomonas solanacearum) La măsline: Noduri pe măslin (Pseudomonas savastanoia) Antracnoza măslinilor (Gloeporium olivarum) La vită: Antracnoza vitei (Elsinoe ampelinashear) Putregaiul negru al vitei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
La cireș: Cancerul și pierderea culorii (Pseudomonos syringe) La piersici: Pete bacteriene pe prune și piersici (Glaeodes pomigena) Rîia coletului (Agrobacterium tumefaciens) Pierderea culorii și protuberante (Pseudomonas morsprumorum) Răsucirea prunelor provocată de o ciupercă (Taphrina pruni). Noduri negre pe ramurile prunilor provocate de o ciupercă (Dibotryon-morbosum). La banane: Boala lui Moke - Arsura bacteriană (Pseudomonas solanacearum) La măsline: Noduri pe măslin (Pseudomonas savastanoia) Antracnoza măslinilor (Gloeporium olivarum) La vită: Antracnoza vitei (Elsinoe ampelinashear) Putregaiul negru al vitei (Guignardia bidwollu) Brațul mort al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
m 20. Strada Bisericii, L = 212 m 21. Strada Narciselor, L = 108 m 22. Strada Panseluței, L = 188 m 23. Strada Parul Viilor, L = 230 m 24. Strada Iepurelui, L = 420 m 25. Strada Poștei, L = 346 m 26. Strada Prunului, L = 204 m 27. Strada Salcâmului, L = 200 m 28. Strada Sbeganilor, L = 516 m 29. Strada Sergentului, L = 148 m 30. Strada Sargului, L = 342 m 31. Strada Teiului, L = 1746 m 32. Strada Trifoiului, L = 336 m 33
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
avea următorul cuprins: "Strada Victoriei"; - la poziția nr. 85, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Aleea Digului"; - la poziția nr. 88, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Aleea Florilor"; - la poziția nr. 106, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Aleea Prunului"; - la poziția nr. 107, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Aleea Câmpului"; - la poziția nr. 108, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Castanilor"; c) la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 114 se introduc opt noi poziții, pozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
m 4. Strada Sucălăști, L = 320 m 5. Strada Stoenoiu, L = 410 m 6. Strada Progresului, L = 700 m 7. Strada Vîlcu, L = 600 m 8. Strada Fântâna Mireselor, L = 250 m 9. Strada Gabru, L = 350 m 10. Strada Prunului, L = 425 m 11. Strada Berneni, L = 480 m 12. Strada Bisericii, L = 270 m 13. Strada Fermei, L = 490 m 14. Strada Cocioboiu Alexandru, L = 544 m 15. Strada Genoiești, L = 475 m 16. Strada Școlii, L = 390 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
12330 mp 15. Strada Blănăriei, L = 317 m, l = 9 m, S = 2853 mp 16. Strada Teiului, L = 253 m, l = 9 m, S = 2277 mp 17. Strada Mărului, L = 551 m, l = 9 m, S = 4959 mp 18. Strada Prunului, L = 577 m, l = 9 m, S = 5193 mp 19. Strada Caisului, L = 591 m, l = 9 m, S = 5319 mp 20. Strada Arinului, L = 571 m, l = 9 m, S = 5139 mp 21. Strada Fabricii, L = 577 m, l
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
avînd să stabilească: 1. Întinderea proprietăților în parte pe proprietari și distribuirea lor pe categorii și clase. Vor fi 12 categorii și anume: 1) pamanturi arabile; 2) fanete; 3) izlazuri; 4) grădini de legume cu caracter permanent; 5) livezi de pruni și alți arbori fructiferi; 6) vii; 7) mlaștini, terenuri necultivabile; 8) păduri; 9) bălti; 10) pepiniere și grădini de flori ornamentale; 11) terenuri de agrement rurale; 12) orice altă categorie neprevăzuta aci. Clasificarea se va face după calități și numai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141245_a_142574]
-
bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza (virida) sau curechiul (caulicus), ridichea (radicula), napul (napus), pepene (pepo), lăptuca (lactuca), lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de plantă la 250 ml apă (la temperatura camerei). Se lasă opt ore la macerat și se bea în două reprize din care jumătate seara la culcare într-o cură, ce durează 20-30 zile. Se utilizează vâscul de măr, păr, prun, brad și stejar. Atenție! Cel de salcie este contraindicat fiind toxic. Allium sativum (usturoi). Datorită substanțelor antibiotice (!) are acțiune antimicrobiană. Se folosește astfel: 80 g bulbi (căței) pisați se pun în 250 ml apa în clocot dintr-un vas curat
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
lingură la cană, din care se bea de trei ori pe zi. Radix gei (rădăcină de cerențel). Decoct din două lingurițe la cană, ce se bea pe stomacul gol. Efectul ceaiului crește în amestec cu mentă, mușețel și sunătoare. Fructus pruni spinosi (fructe de porumbar). Se bea 2-3 căni pe zi din decoctul cu o linguriță la cană. Folium fragariae, Rubi fruticosi și Rubi idae (frunze de frag, mur și zmeur). Este mult mai ușor de suportat având gust aromat, plăcut
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
știu dacă tu mai semeni cu tine." În "Cartea de nisip", N. Ioana încearcă un alt portret, după ce în volumul "Monologul alb" nu reușise să spună nimic în plus, portret care amintește vag de Lucian Blaga: Acolo s-a zămislit prunul care va da calului apă și vitele le va duce la păscut/ și-ndărătul fântânii va sta cu buzele închise." Un tremur senzual cuprinde unele versuri, singurele care rămân notabile: Cine te va mai înfrigura când luceafărul va cădea în fântână
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Imnul lui Ioan Alexandru este o specie aparte, o împletire de imn și elegie, de psalm și cântec popular. Este o "voce care vine din pământ", desprinsă din lumea albastră a cimitirelor în care morții dorm cu vișinii și cu prunii la căpătâi, unde iarba crește luxuriantă ca-n paradis, unde turmele pășeau înfricoșate de glasul poruncii în altă limbă. Un trecut de dureri ancestrale, ce făceau și "hora mai domoală", în cântecul lui Goga, concentrează această ritmică parcă stinsă în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pământului/ după turma lui necunoscută;/ ieri l-a însoțit spaima,/ azi turma și singurătatea." În alt poem, ținutul prin care trece este sălbatic, contorsionat, el amintește de natura din Infernul lui Dante: apa se transformă în mătreață, frunzele se chircesc, prunii sunt vineți din cauza alcoolului, noaptea este sufocantă, mor copiii de zăpușeală, părul femeilor este de fum, păsările se umflă noaptea în cuiburi ("Ținut"). Poetul cântă nașterea, zbaterea între viață și moarte. Nașterea semnifică permanența vieții, aceasta este minunea: "Nașterea a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în mișcare, cum ar fi cel al tăierii pâinii, sau ritualul de nuntă. Paradisul satului este cimitirul, cu o vegetație bogată, el amintește de Ion Brad, care avea să evoce și el, ca toți poeții ardeleni, satul: "La margine cresc pruni și meri/ și se văd flori mirositoare/ aburul lor pătrunde-n lucruri/ Până departe" ("Ca în paradis"). Există la Ioan Alexandru o anumită gestică, în care intuim psihologia de grup, de colectiv: "Dar nunțile la noi pline de coamele cailor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sau piper, delicat, oregano, tarhon, sare ). Punem peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei - patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. PLACHIE DE CRAP 2 crapi a 600-700g.bucata, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 2 cepe, 2-3 cartofi, 3 roșii, 1 ardei, 1 măr, 300ml. vin alb, 100ml. ulei, ½ rădăcină țelină.Punem uleiul în tavă la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele genealogic ș. a. , care fac dovada rostului cu care a fost învestit arborele de cult."332 Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel, la împodobirea pomului de nuntă, druștile cântă: Se mlădiau ramurile de brebenoc, / Ei, copacul răsucit, / Copacul de pin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Că are cine-o juca./ Cununiță cu fluturi / Eu te joc, tu te scuturi. Iaca nu te scutura, / Doamna ta s-a supăra / Și mai mult nu te-a purta" 336. După "îmbrobodire", mireasa leagă năframa de bețele verzi de prun, cu care s-a luat "hobotul" 337, iar, în alte părți, rămurelele de prun se rup în două și se aruncă peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Iaca nu te scutura, / Doamna ta s-a supăra / Și mai mult nu te-a purta" 336. După "îmbrobodire", mireasa leagă năframa de bețele verzi de prun, cu care s-a luat "hobotul" 337, iar, în alte părți, rămurelele de prun se rup în două și se aruncă peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul "pomului (mărului) de cununie" care se sărbătorește, în prezența preotului, nașilor și a rudelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
denumit "dereviște" sau "demovina" are sensul de "căsulie".343 În tradiția românească, în ritualul înmormântării, "bradul" se așeza în pragul casei și era înfipt în pământ, la căpătâiul mortului. La slavii din sud, bradul era înlocuit cu un pom fructifer, prun, cireș sau măr. Prin intermediul pomului de înmormântare, sufletul celui răposat își continuă viața în trupul naturii.344 În trecut, mortul era așezat într-un sicriu scobit dintr-un trunchi de copac, tocmai pentru a reliefa această legătură " de sânge" dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
format din 2 lingurițe cu vâsc la 250 ml apă. Se lasă la macerat 8 ore și se bea În 2 reprize: jumătate dimineața și jumătate seara. O cură durează 20-30 de zile. Se folosește numai vâscul de măr, păr, prun, brad și stejar. Infuzie cu usturoi, 80 g bulbi pisați, În 250 ml apă În clocot. Se bea În cursul unei zile. Se face o cură de 20-30 de zile. Suc de ceapă, 100-200 g pe zi sau sub formă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]