1,976 matches
-
Pretenția pedagogică a difuzării constituie semnul cel mai sigur al acestei uniformizări proiectate." Rouquette, 1998, p. 93 Toate acestea îi permit fiecărui cititor să-și "tragă pro-priile foloase", plecînd de la propoziții a căror slabă înlănțuire logică autorizează o apropriere personală. "Psihanaliza, de exemplu, este și un limbaj, și o materie de studiu plăcută, și un pretext și, în același timp, o orientare, o terapie la care se poate recurge. Și chiar cînd este prezentată ca o posibilitate terapeutică, se adaugă faptul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
2. Propagare și atitudine În acest caz, există o relație mai puternică între un aparat ideologic instituționalizat, raționant și structurat, animat de personal și de lideri spirituali. Biserica Catolică și presa ei sau alte instituții de acest tip adoptă, în fața psihanalizei, o poziție selectivă și atentă. Noțiunea de atitudine, mai marcată afectiv decît cea de opinie, se potrivește mai bine pentru definirea RS într-un asemenea mod. Presupune, în plus, existența unei ierarhii între cognițiile unui subiect și pregătirea vagă a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
bine pentru definirea RS într-un asemenea mod. Presupune, în plus, existența unei ierarhii între cognițiile unui subiect și pregătirea vagă a unei acțiuni. Propagarea explică necesitatea de a comunica într-o manieră adaptată, luîndu-se în considerare particularitățile noului obiect (psihanaliza) și "primirea sa rațională" în gîndirea grupului. Finalitate este atunci de a face această teorie compatibilă, transformînd-o și integrînd-o în sistemul de valori care structurează apartenența la instituția de referință, care se expune, de altfel, prin deschiderea sa, mai mult
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ea furnizează mijloace de reflecție și de acțiune deoarece integrează noutatea într-un fel de cucerire permanentă care se transformă, în cele din urmă, în argumente." Rouquette, 1998, p. 92 Normele și valorile sursei conduc deci la reformularea opiniilor în privința psihanalizei. Cînd vorbim despre psihanaliză, să ne ferim fie de a condamna totul, în bloc, fie de a admite totul, fără simț critic", se spune într-unul din extrasele, de proveniență catolică, citate de Moscovici (1976, p. 397). Re-valorizarea dimensiunii spirituale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
reflecție și de acțiune deoarece integrează noutatea într-un fel de cucerire permanentă care se transformă, în cele din urmă, în argumente." Rouquette, 1998, p. 92 Normele și valorile sursei conduc deci la reformularea opiniilor în privința psihanalizei. Cînd vorbim despre psihanaliză, să ne ferim fie de a condamna totul, în bloc, fie de a admite totul, fără simț critic", se spune într-unul din extrasele, de proveniență catolică, citate de Moscovici (1976, p. 397). Re-valorizarea dimensiunii spirituale a omului sau a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
grup [...]. Spre deosebire de difuzare, unde este vorba întotdeauna de o incitare la luări de poziție parțiale sau "atomizante", aici remarcăm apariția unei construcții de ansamblu care își propune să acționeze în mod eficace în vederea reglementării proceselor cognitive, afective și comportamentale în privința psihanalizei [...]. Elaborată, mai complexă și abstractă, propagarea se adresează unui grup care are deja o anumită unitate, un limbaj definit și un sistem de valori proprii, dar și unei părți din acest grup, a cărei pregătire intelectuală atinge un nivel mai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o cultură tradițională, cîteodată mistificată, și o memorie comună, vie și vivificată în toate felurile. Contrar raționamentului integrator al propagării, propaganda implică o schematizare voluntară, menită să declanșeze reacții pasionale, și o înțelegere dihotomică, finalizată intelectual. "Astfel, a vorbi despre psihanaliză nazistă, mistificatoare, a apropia teoria instinctelor și rasismul hitlerist sau anti-negru, fără a parcurge toate lanțurile necesare de raționament, nu înseamnă a dezvolta un sistem conceptual, ci a indica faptul că există unul și a construi o reprezentare a acestei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
anti-negru, fără a parcurge toate lanțurile necesare de raționament, nu înseamnă a dezvolta un sistem conceptual, ci a indica faptul că există unul și a construi o reprezentare a acestei doctrine. Argumentul poate fi repetat de toate relațiile stabilite între psihanaliză și Statele Unite, clasele burgheze, poliție, etc. Afirmațiile și discuțiile mai conceptuale, deși rare, există, dar finalitatea lor este construirea unui ansamblu ordonat de imagini și simboluri cu virtualitate reprezentativă." Moscovici, 1976, p. 444 Veritabila știință pavloviană, dezvoltată în Uniunea Sovietică
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cîmp (american, capitalist, al managementului participativ, al științelor sociale aplicate). O analiză a conținutului din presă din anii șaizeci arată că organele comuniste de informare aveau să treacă spre modul "propagare" în descrierea lor mai fină și mai prudentă a psihanalizei (ibid., pp. 479-493). 3. Raportări la contexte 3.1. Modulații și poziție socială Nu ne putem mulțumi cu o abordare care stabilește existența hărților de idei comune unui ansamblu social. Această viziune consensuală a RS nu corespunde cu spiritul analizei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
analize ale datelor din chestionar. În această perspectivă, construcția realității reprezentate este strîns dependentă de tipurile de tehnici statistice reținute ca fiind cele mai pertinente pentru a determina apariția acestor diferențe. Moscovici procedează în același fel în acheta sa despre psihanaliză, descrisă în diferite medii (clase sociale de mijloc, muncitori, studenți, elevi ai unor școli tehnice, profesii liberale). 17. Folosirea chestionarului Spre deosebire de interviu, mai inductiv, această tehnică nu are ca scop "surfarea" mișcărilor conversaționale. Se sprijină pe o logică ipotetico-deductivă, chiar dacă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a le modifica în funcție de schema globală la care aderă." Ibid., pp. 273-274 Apropiate de schemele negației și schemele stranii, două tipuri de operațiuni sînt posibile: justificarea și conversia. Prima formă este, de exemplu, produsă atunci cînd un subiect care respinge psihanaliza încearcă, prin emiterea unui discurs care acumulează argumente ideologice și atributele negative ale acestei științe, să mențină sau să schimbe relația cu obiectul RS, excluzîndu-l, încetul cu încetul, din universul său mental. Prin cea de-a doua, un individ va
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să mențină sau să schimbe relația cu obiectul RS, excluzîndu-l, încetul cu încetul, din universul său mental. Prin cea de-a doua, un individ va încerca să conserve sau să schimbe obiectul. Va transforma, de exemplu, eticheta aplicată de obicei psihanalizei în mediul său, recurgînd la atributul "progresist" sau la un alt substantiv pentru a o clarifica. Iată tot atîtea mijloace de a percepe diferit această terapie în efectele sale, de exemplu prin integrarea sa în ideologia de stînga a interlocutorilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se dea un răspuns și problemele care trebuie rezolvate. Atitudinea față de obiectul RS va predetermina modurile de raționament și analogiile pe care un subiect le folosește pentru a vorbi despre acest lucru. Dacă un intelectual sau un savant consideră că psihanaliza nu este o știință, poate discuta despre aceasta relaxîndu-și exigențele de rigoare, din cauza lipsurilor pe care i le atribuie. Acest lucru explică aproximările din discursul său (dualism cauzal, redundanță, stereotipie) pe această temă, deși pentru a vorbi despre alte domenii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În seria Psihologie au mai apărut (selectiv) • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
megalopolis/index.html, accesat la 15.12.2007). Vattimo Gianni [1985] (1993). Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura post-modernă. (trad.: Ștefania Mincu; postfață: Marin Mincu). Constanța: Editura Pontica. Vaysse Jean-Marie [1999] (2004). Inconștientul modernilor. Eseu asupra originii metafizice a psihanalizei. (trad.: Vasile Dem. Zamfirescu). București: Editura TREI. Vlăsceanu Lazăr (2007). Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă. Iași: Editura Polirom. Wage Benjamin M. Jr. (f.a.). "The Web of Life in the Life of Web: The Phillippine Experience". (http://www.cybersociology
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ale nenumăratelor trăiri de același tip. Ele descriu milioane de experiențe individuale în medie și astfel oferă o imagine a vieții psihice, descompusă și proiectată în multiple figuri ale pandemoniului mitologic"88. În conformitate cu însemnătatea care i se acordă în domeniul psihanalizei, arhetipul face referire la o serie de imagini arhaice, care persistă în conștiința întregii umanități, încă din cele mai vechi timpuri. El poate fi înțeles deci, ca o expresie a subconștientului colectiv, ca o predispoziție a conștiinței sociale, și ca
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
la caz, pot fi identificate etape de pregătire, orientare, preparație, analiză, inspirație, iluminare, elaborare, execuție, verificare și evaluare, fiecare dintre acestea prezentând un rol și o importanță aparte în desfășurarea succesiunii de operații ale procesului de creație 163. Psihologia și psihanaliza, în particular, au investigat aceste mecanisme prin propriile mijloace de cercetare, sondând acele trăiri resimțite în momentul creației. Travaliul artistic se manifestă în mod complex și diferit de la un creator la altul, interpretarea psihanalitică sesizând analogii probate științific, ce elucidează
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
semnificția procesului creator de un cumul complex de factori conștineți, preconștienți și inconștienți 164, etapizând travaliul creației artistice într-o serie de momente cu însemnătăți aparte, generatoare de emoții și acțiuni specifice. Astfel prezentat, actul creației este determinat în concepția psihanalizei de o criză interioară, de un impuls spiritual a cărui manifestare fie apare spontan, fie se lasă așteptată îndelung de către artist, trecând ulterior printr-o succesiune de etape ce culminează cu desăvârșirea exterioară a lucrării. În tot acest timp, creatorul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
creatorului. Desăvârșită, opera este destinată să trezească în contemplatorul ei trăiri unice, emoții, gânduri și sentimente, astfel încât, chiar și atunci când nu se află în legătură directă cu el, să mai aibă încă puterea de a persista în memoria acestuia. Metoda psihanalizei oferă așadar o interesantă motivație a necesității omului de a se exprima artistic. Prin filtrul acestei viziuni, putem înțelege creația ca un act de detașare sau de privare temporară de condiția realității contingente a acestei lumi, recurgând la absentarea creatorului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
în dialog, Editura Trinitas, Iași, 2006. Agamben, Giorgio, Homo sacer. Puterea suverană și viața nudă, Editura Idea Design & print, Cluj, 2006. Alexandre, Jérôme, L'art contemporain: un via-à-vis essentiel pour la foi, Éditions Paeole et Silence, Paris, 2010. Anzieu, Didier, Psihanaliza travaliului creator, Editura Trei, București 2004. Arnheim, Rudolf, Arta și percepția vizuală, Editura Meridiane, București, 1979. Augustin, Ioan, Arhitectura sacră contemporană, Editura Noi Media Print, București, 2003. Bartos, M. J., Compoziția în pictură, Editura Polirom, Iași, 2009. Bartos, M. J.
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o teologie a frumuseții, Editura Meridiane, București, 1992. Fleming, William, Arte și idei, vol. I-II, Editura Meridiane, București, 1983. Florea, Vasile, Istoria artei românești, Editura "Litera Internațional", București, 2007. Freud, Sigmund, Opere I, Editura Stiințifică, București, 1991. Freud, Sigmund, Psihanaliză și artă, Editura TREI, București, 1996. Gablik, Suzi, A eșuat modernismul?, Editura Curtea Veche, București 2008. Gavriluță, Cristina, Sacrul și californizarea culturii / șapte interviuri despre religie și globalizare, Editura Paideia, București, 2008. Gherasim, Marin, A patra dimensiune, Ed. a II
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
78. 161 ***, Dicționar de Estetică Generală, Editura Politică, București, 1972, p. 78. 162 Onisim Colta, Exerciții de reflecție: aspecte ale unui demers plastic, Editura Fundației Interart TRIADE, Timișoara, 2008, pp. 10-11. 163 Gheorghe Neacșu, op. cit., p. 169. 164 Didier Anzieu, Psihanaliza travaliului creator, Editura Trei, București, 2004, p. 53. 165 Ibidem, p. 151. 166 Ibidem, p. 113. 167 G.W. F. Hegel, op. cit., p. 31. 168 Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, Editura Moldova, Iași, 1994, p. 140. 169 Ibidem. 170 Mircea Eliade
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mențiune a unui personaj istoric sau mitic sînt totodată capcane pentru cititori. Tindem să observăm doar ceea ce știm deja, doar dacă devierea de la așteptări nu este puternic întărită. Un caz amuzant este Oedip Rege de Sofocle. Datorită audienței formidabile a psihanalizei freudiene, îl "știm" cu toții pe Oedip. Este persoana cu complexul lui Oedip, desigur. Și-a ucis tatăl și a poftit-o pe mama lui. Dar nu este deloc așa. Personajul Oedip nu are un complex Oedip, din două motive opuse
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
scrierilor sale ( 1980). Barbara Herrnstein Smith a lansat demult un mesaj de avertizare în legătură cu presupoziția că fabula este preexistentă povestirii (1980). Paradoxul acestei delimitări a fost investigat în detaliu de Chase (1986) și teoretizat mai departe de Culler (1981), în psihanaliză și în romanul de mistere. Deși eu mențin în continuare distincția, sînt cu totul de acord cu aceste analize ale problemei conținute aici. Articolul lui Hamon (1977) din care am preluat mult în acest capitol se ocupă de personaje. În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la pozitivism sau la marxism), caracterizate de ideea comună, conform căreia «homo homini deus est», având ca și consecință scoaterea „sacrului” din orice spațiu: Dumnezeu este o invenție a omului care, atunci când nu este inutilă, este periculoasă. Pe lângă aceasta, pentru psihanaliză - cel puțin pentru o mare parte a ei - credința într-un Dumnezeu transcendent nu este altceva decât «o nevroză obsesivă universală». Și asta în timp ce neopozitiviștii decretau, în virtutea principiului verificării, lipsa de sens nu doar a teoriilor metafizice, dar și a
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]