1,943 matches
-
și sistematică, care se exercită nu marginal și în reflecții izolate, ci în dăruire exclusivă problemelor foarte numeroase și destul de încâlcite de nici un fel de prejudecată naturalistă numai o astfel de fenomenologie poate să ne dea o veritabilă comprehensiune despre psihic, atât în sfera conștiinței individuale cât și în cea a conștiinței colective". (Ibidem, p. 47). 93 Alexandru Boboc subliniează rolul pe care Husserl îl acordă conștiinței intenționale, în detrimentul conștiinței-copie: "Critica fenomenologică a conștiinței copie și proiecția conștiinței intenționale permit să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
existând relații de interdependență: pe de o parte toate procesele și funcțiile psihice sunt antrenate În cadrul Învățării, iar pe de altă parte ele Însele sînt constituite și structurate prin actul de Învățare. Deci, se poate spune că Învățarea antrenează Întreg psihicul și are un rol generativ, formativ și constructiv față de acesta. II.1.Teorii ale Învățării O scurtă incursiune În istoria teoriilor despre Învățare arată complexitatea acestui proces, care a fost abordat În mod diferit de-a lungul timpului de către oamenii
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
viața oamenilor. În credința populară spiritele malefice au denu mir ea de draci. Când un om se enervează, se spune despre el că ,,are draci“ Oare de ce această formulare? În această direcție, filosofia orientală susține că în momentele de enervare, psihicul omului emite vi bra ții negative care atrag spiritele malefice. Toți am observat că avem de multe ori momente de iritare care dacă nu sunt controlate, pot degenera în manifestări iresponsabile. Uneori avem o stare de enervare, fără nici un motiv
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
matură, normal dezvoltată, este purtătoare a unui nucleu al individualității sale și se realizează ca personalitate. Este o noțiune aplicabilă doar omului, dar nu în întregime: copilul mic este doar un candidat la dobândirea persoanei, iar în cazurile patologice, când psihicul adultului se destructurează, rămâne doar atributul de individ; de asemenea, semnificația peiorativă de individ exprimă intenția de a sublinia degradarea socială și morală a persoanei devenită simplă ființă biologică. Psihologia contemporană vizează prin conceptul de persoană nu atât individul uman
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
oricărei acțiuni umane, dar are o rezonanță particulară în activitatea creativă. G. Dobbelare (apud Percek, 1992) propune o sistematizare a metodelor de relaxare în trei mari categorii: a. psihologice; b. psiho-fiziologice; c. preponderent fiziologice. Relaxarea, fiind o stare crepusculară a psihicului între starea de veghe și somn, stimulează accesul la nivelul inconștientului, administrând mai adecvat funcțiile emisferei cerebrale drepte. Metodele de relaxare sunt utile creativității pentru că: 1. ajută la igienizarea psihicului de trăirile indezirabile cauzate de impasuri existențiale diverse, dar, mai
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
psiho-fiziologice; c. preponderent fiziologice. Relaxarea, fiind o stare crepusculară a psihicului între starea de veghe și somn, stimulează accesul la nivelul inconștientului, administrând mai adecvat funcțiile emisferei cerebrale drepte. Metodele de relaxare sunt utile creativității pentru că: 1. ajută la igienizarea psihicului de trăirile indezirabile cauzate de impasuri existențiale diverse, dar, mai ales, ajută la mobilizarea unor energii latente care se pot exprima numai în această stare; 2. funcțiile emisferei drepte sunt mai performante în stare de relaxare, completând activitatea emisferei stângi
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pentru a-ți transforma dorințele în realități. ¾ Hipnoterapia Hipnoza este o stare modificată de conștiință obținută pe cale artificială ce poate fi vizualizată prin traseul alpha al undelor cerebrale. (I. Holdevici, I.P. Vasilescu, 1991). Hipnoza poate fi utilizată atât în igienizarea psihicului de gândurile limitative, inhibante, cât și în substituirea lor cu o serie de inducții pozitive. Dintre efectele hipnozei, cel puțin două, hipermnezia și sugestia posthipnotică, pot fi utile pentru stimularea creativității. Consecințele posthipnotice ale sugestiei pot contribui la eradicarea unor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
unei arte mai pure, elementare, din perspectiva căreia supralicitarea formei exterioare (teatralitatea, gesticulația emfatică, excesul de lacrimi și sânge) ar putea juca rolul surpinzător de a metamorfoza ființa umană într-o entitate trans-personală, oglindind astfel niște straturi mai adânci ale psihicului, la care conștiința (eul individual) nu are acces. "Realitatea" vizată de melodramă ar întoarce așadar arta dinspre amăgitoarea contingență înspre izvorul ideilor platoniciene, spre lumea arhetipurilor, unde nu e loc pentru individ și trăirile lui mărunte (vezi latura sa "expresionistă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
erau chiar mărunte, va fi citit piesa cu creionul în mână, adnotând-o entuziast. De altfel, nu-ți trebuie cine știe ce ascuțime de minte să observi relevanța simbolică a metaforei "pragului", element identificabil cu hotarul dintre cele două mari teritorii ale psihicului uman. În consecință, și "personajele" ar putea ilustra, fiecare, câte o anumită funcție psihică, cu condiția ca piesa să fie percepută, dincolo de lectura "estetică", drept psihodramă (sau ceea ce înțelege Peter Brooks 123 prin "drama of morality", drama vieții morale în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
propria viață. Ținând cont de faptul că femeia ar personifica principiul plăcerii, al vieții, în vreme ce bărbatul-intelectual (Iorgu și Luca), pulsiunea morții, a repetiției, atunci condamnarea plăcerii pare a indica mai mult opțiunea morală a dramaturgului decât adevăratele resorturi ale funcționării psihicului, înclinat instinctiv spre profilaxie (de aici și impactul extraordinar al melodramei în rândul publicului larg, cu instinctele nepervertite). Pe de altă parte, legătura strânsă a termenilor din interiorul "triunghiului" soț-soție-amant e menită a sugera un raport similar în interiorul unității organice
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
instinctiv spre profilaxie (de aici și impactul extraordinar al melodramei în rândul publicului larg, cu instinctele nepervertite). Pe de altă parte, legătura strânsă a termenilor din interiorul "triunghiului" soț-soție-amant e menită a sugera un raport similar în interiorul unității organice a psihicului, având la bază pulsiunea libidinală, cu cele trei instanțe descrise de Freud (acest "Paganini al inconștientului", cum l-a gratulat Călinescu al nostru) în lucrările sale târzii: ego-ul super ego-ul id-ul /eul-supraeul-sinele (psihanaliza s-a folosit din plin de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
al inconștientului", cum l-a gratulat Călinescu al nostru) în lucrările sale târzii: ego-ul super ego-ul id-ul /eul-supraeul-sinele (psihanaliza s-a folosit din plin de scenariul "realist" al interpretării primejdioaselor legături amoroase). După cum se știe, Eul urmărește atât adecvarea psihicului la realitate, cât și satisfacerea nevoilor Sinelui, fără a încălca limitele impuse de Supraeu (ca o cenzură), jucând deci rolul unui mediator între Sine și Supraeu, cum și între aceste două instanțe și realitatea exterioară. Echilibrul e menținut de termenul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
persoana", pentru a-și afirma în schimb supraeul, adică masca apoloniană, "persona", pe când celelalte "personaje", pur decorative, gravitează în jurul triunghiului, reactivând una sau alta dintre cele trei funcții principale ale aparatului psihic. Ca atare: cuplul Maria- Gică întrupează sănătatea unui psihic fără fisuri; Luca e copia perfectă a tatălui (un neurastenic al cărui "supraeu" hipertrofiat ignoră rolul funcției regulative și sfârșește prin a nega viața); pentru ca "pubera" Lolota să marcheze un moment de cumpănă în dezvoltarea psihică a personalității umane, când
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
al piesei, care face imposibilă identificarea cu vreun "erou" anume cine s-ar recunoaște cu bucurie în bietul amant, în soțul încornorat sau în nefericita femeie sinucisă fără de voie? "Triunghiul" rămâne de fapt o entitate compactă, desemnând un singur "personaj" (psihicul uman) în trei "ipostaze" (eul, supraeul, sinele). Din cele prezentate până acum rezultă că, deși a recurs la recuzita lesne recognoscibilă a teatrului naturalist (motivul bolii psihice, determinismul biologic, instinctualitatea), autorul a vrut să scoată în relief mai curând drama
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
personajelor (inexistente în afara "rolului" prescris), în schimb consemnează o serie de topoi meniți a scoate în relief nuclee narative cu potențial melodramatic. Iar melodrama, nu trebuie uitat, are la bază un model actanțial care ilustrează însuși procesul de funcționare a psihicului uman, reclamând identificarea cathartică și receptarea textului ca structură nedecompozabilă 146. Rămâne de văzut dacă și în ce măsură va izbuti Lovinescu să găsească în roman, după cum și-a dorit, o formă deschisă, mobilă, accesibilă și complicată deopotrivă, capabilă a răspunde atât
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
moduri: 1. pe de o parte, prin conservarea unui anumit tip de construcție epică (intriga stereotipă, "triunghiul" ca situație dramatică sui generis); 2. pe de altă parte, prin faptul că amplifică, pe baza unui proces de transfer dinspre planul "conținutului" psihic spre forma exterioară (estetică), acea "fantasmă deja romanțată" desemnată drept "formă a conținutului" romanesc în genere. În mod natural, la originea primului roman lovinescian pare să fi stat, ca și în celelalte cazuri, mai puțin fantezia descătușată și mai mult
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
postura de a-și afirma insistent identitatea și calitățile 203. Brooks identifică, apoi, două registre fundamentale ale semnului, specifice "modului" (termenul acoperă sensul conferit de Genette) melodramatic în genere: registrul retoric (cuvântul se focalizează asupra definirii identității, autoprezentării) și cel psihic (plan în care sunt reperabile alte "semne" devenite credibile prin convenție: cine roșește minte; cine e palid se simte vinovat etc.), sugerând astfel legătura profundă dintre cuvânt și imagine, de vreme ce "chiar și scenele construite pe semnificația cuvintelor tind spre încremenirea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
stadiu de dezvoltare mentală în care distincția dintre "vreau" și "pot" nu e clară. Nu trebuie să facem însă confuzie între dimensiunea psihologică a structurii melodramatice în sine și psihologia personajelor melodramei: melodrama exteriorizează de fapt însăși structura impersonală a psihicului (nu întâmplător, "personajele" sunt reductibile la un sistem de roluri stereotipe, în funcție de maniheismul moral și de caracterul simbolic al narațiunii). Așa se explică de ce retorica melodramei ilustrează, după cum s-a spus, refuzul cenzurii, victoria asupra tendințelor către refulare, înfrângerea "principiului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
se dovedește atât de răspândită și cu un conținut atât de constant, încât trebuie să i se acorde o valoare aproape universală". După cum îl descrie Freud, ar fi vorba despre "un fel de visare trează, care, căzând odată în adâncurile psihicului, ajunge doar un biet fragment uitat din arheologia noastră, una dintre acele rămășițe, pe care în mod conștient (sau mai degrabă inconștient) le putem considera inexistente, fără să le bănuim niciodată valoarea". Oricum, "pentru a compune intriga romanului său familial
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dintre argumentele cele mai solide ale fundamentării actului creator uman, explicând și potențând deopotrivă raporturile dintre sacru și arta vizuală. În susținerea acestei teorii, readucem în actualitate conceptul jungian de Dumnezeu arhetipal, conform căruia, la nivelul cel mai profund al psihicului fiecărui individ, rezidă o amprentă specifică a prototipului divin. Arhetipul constituie o imagine primordială și un "model ideal"87, "care se repetă în cursul istoriei acolo unde fantezia creatoare se manifestă liber. Dacă cercetăm aceste imagini mai îndeaproape, descoperim că
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o serie de imagini arhaice, care persistă în conștiința întregii umanități, încă din cele mai vechi timpuri. El poate fi înțeles deci, ca o expresie a subconștientului colectiv, ca o predispoziție a conștiinței sociale, și ca un dat aprioric al psihicului uman de a produce reprezentări. Ținând cont de aceste realități, dar și de celebra aserțiune eliadiană conform căreia "crearea Lumii devine arhetipul oricărui gest creator uman"89, recunoaștem o posibilă interacțiune a conceptului de arhetip (ca o imagine primordială, originară
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
prezenta simbolurile ca pe un produs "exterior" al unei conștiințe a imaginației, obținute în urma acțiunii unor influențe venite din afară, în timp ce a doua tipologie, opunându-se celei dintâi, punea accentul pe originea "interioară" a gândirii simbolice, ca acțiune intrinsecă a psihicului uman. Se poate astfel constata existența unei ample înlănțuiri între aceste noțiuni pe care le supunem discuției, atât simbolul, cât și sacrul făcând parte din aria conceptuală a spiritualității, iar interpretarea lor presupunând, în permanență, un dialog interactiv al propriilor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
multiplele sale funcții, simbolul mai prezintă și calitatea intermedierii între divinitate și om, îmbogățind, în același timp, posibilitățile comunicaționale ale limbajului (în fond, însuși limbajul reprezintă un ansamblu de simboluri). Totodată, simbolul uzitează capacitatea de intuiție și de sinteză a psihicului uman, permițând nesfârșite abordări conceptuale. Spre deosebire de acesta, așa cum remarca René Guénon, fiind complementar simbolului, limbajul necesită un nivel de înțelegere mai anevoios 118. Ca argument, Guénon oferea o verosimilă descriere a calității simbolurilor, evidențiind caracterul lor utilitar și recunoscând, totodată
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
faptului că majoritatea procedeelor tehnice sunt executate cu mâna, jocul de handbal poate fi învățat cu ușurință chiar de indivizi fără o pregătire specială îndelungată. Din acest motiv este considerat un joc cu influențe pozitive asupra motricității cât și asupra psihicului celor care-l practică. Prin reușita acțiunilor de atac dă satisfacția imediată începătorilor, care se simt atrași spre participarea practică a lui regulată. Are o tendință simplă, ușor de învățat, dar mai apar în joc și mișcări mai complicate cum
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
imitație, memorie: oameni de hîrtie, fără carne și sînge. Faptul că nu există nici o caracterologie satisfăcătoare și coerentă se datorează probabil acestui aspect uman. Personajul nu este o ființă umană, dar se aseamănă cu o ființă umană. Nu are un psihic real, personalitate, ideologie, competența de a acționa, dar posedă caracteristici care fac posibile descrierile psihologice și ideologice. Intuitiv, personajul este cea mai importantă categorie a narațiunii, și de asemenea cea mai supusă proiecției și erorii. Prima problemă care apare atunci
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]