3,405 matches
-
utilizate metode de instruire la nivel de organizație, amintim: 1. Mentoring-ul și coaching-ul sunt metode de training individualizat, ce favorizează dezvoltarea unor relații prin intermediul cărora sunt oferite persoanei asistență și suport, atât la nivel de carieră, cât și la nivel psihosocial. În timp ce mentoring-ul este considerat ca implicând două dimensiuni - ocupațională și psihosocială -, coaching-ul este centrat în special pe formarea de deprinderi și competențe necesare desfășurării activității, cu furnizarea de feedback permanent asupra performanțelor (Paloș, 2007). 2. Demonstrația este considerată o metodă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și coaching-ul sunt metode de training individualizat, ce favorizează dezvoltarea unor relații prin intermediul cărora sunt oferite persoanei asistență și suport, atât la nivel de carieră, cât și la nivel psihosocial. În timp ce mentoring-ul este considerat ca implicând două dimensiuni - ocupațională și psihosocială -, coaching-ul este centrat în special pe formarea de deprinderi și competențe necesare desfășurării activității, cu furnizarea de feedback permanent asupra performanțelor (Paloș, 2007). 2. Demonstrația este considerată o metodă care constă în executarea sau producerea unor acțiuni în fața angajaților, pentru ca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educațională este determinată de o varietate de condiții și factori. Unii sunt de natură psihologică și țin de individ, de structurile personalității sale (factori psihoindividuali), alții se referă la relațiile interpersonale și la dinamica grupului căruia persoana îi aparține (factori psihosociali); în fine, alți factori sunt de natură pedagogică și se referă la tipul și calitatea influențelor, intervențiilor și acțiunilor educaționale la care este supusă persoana, individual și/sau în cadrul grupului, în procesul formării și dezvoltării personalității sale. Factorii psihologici (psihoindividuali
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fine, alți factori sunt de natură pedagogică și se referă la tipul și calitatea influențelor, intervențiilor și acțiunilor educaționale la care este supusă persoana, individual și/sau în cadrul grupului, în procesul formării și dezvoltării personalității sale. Factorii psihologici (psihoindividuali și psihosociali) și cei pedagogici sunt implicați deopotrivă în educația omului, în formarea și dezvoltarea personalității sale, așa încât este oportun să vorbim despre o asistență psihopedagogică. Aceasta are un caracter interdisciplinar, vizând realizarea unei educații eficiente, adaptată particularităților psihoindividuale ale persoanei. Ea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
În studiul reprezentărilor sociale, al atitudinilor și al cogniției sociale, În orientarea interacționistă, În teoria grupului de referință, În cercetările consacrate relației minoritate - grup dominant, prejudecăților etnice sau discriminării etc.); a doua cauză ține de un anumit specific al teoriilor psihosociale: sunt capabile acestea să ofere cercetătorului o viziune explicativă globală? 4.1. În ceea ce privește a doua dificultate, este important de reținut, pentru tentativa de racordare transdisciplinară a psihologiei sociale la studiul imagologiei comparate, faptul că psihosociologia contemporană nu dispune de o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fenomene reale de masă, au formulat o serie de legi cu aplicabilitate universală, privitoare la comportamentul mulțimilor (imitația, contagiunea, sugestia), dar cu un caracter prea general și oferind o aproximare foarte slabă a proceselor multiple și nuanțate din sfera realității psihosociale. Din acest motiv, psihologia socială contemporană le consideră inoperante, deși, În fond, ele Își au gradul lor de adevăr, valabil la un anumit nivel de generalitate. Istoria mentalităților, În schimb, care a preluat aceste concepte, le-a utilizat din plin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
psihologia socială. Deși au fost socotite mult timp potrivite pentru gradul de cuprindere al viziunii istoricului, care se Îndreaptă mai ales asupra comportamentelor colective ale unor grupuri mari, și deși prezentau seducția unei interpretări globale, general-valabilă, a fenomenelor sociale, teoriile psihosociale de rang mare nu pot constitui un suport teoretic suficient nici pentru istoria mentalităților. Subiectele din sfera alterității dovedesc ușor acest lucru. De pildă, descrierea comportamentelor colective manifestate În timpul unui pogrom sau al unui conflict interetnic, pe baza fenomenului contagiunii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dacă abandonăm Însă cele două niveluri ale psihologiei sociale evocate până acum, putem delimita, În fine, acea zonă optimă care permite colaborarea interdisciplinară Între psihosociologie, istorie, comparatistică și alte discipline, În folosul imagologiei comparate. Este vorba de așa-numitele teorii psihosociale „de rang mediu”, care vizează o generalizare moderată, un stadiu intermediar Între ipotezele de lucru restrânse și construcțiile speculative ordonate În jurul unei scheme conceptuale centrale, propunându-și să descrie nu conduita socială globală, ci laturi și domenii particulare ale ei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aduce un plus de rigoare și de claritate În Înțelegerea unor fapte pe care istoricul sau imagologul se mulțumeau adeseori să le consemneze, fără a le pătrunde cauzele și semnificația. Aceasta chiar dacă sursele respective sunt mai „subțiri”, În comparație cu rezultatele anchetelor psihosociale. Probleme cum ar fi relația prejudecată - discriminare, sesizabilă istoric În raporturile interetnice (situație În care istoricul poate confrunta atitudini și reprezentări consemnate În texte cu acțiuni și comportamente efective), apoi rolul stereotipurilor În comunicarea culturală, În receptarea și aprecierea valorilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
meargă spre Înțelegerea motivațiilor specific umane ale atitudinilor și comportamentelor sociale, mai adânc decât i-a permis-o ideea unui suflet colectiv al mulțimilor. În sens multidisciplinar. Pantelimon Golu, op. cit., pp. 21-22; Dicționar..., ed. cit. pp. 237-241, sub voce „teorie psihosocială”. Un exemplu de teorie de nivel mediu, citat aici, este cel al teoriei asupra prejudecăților asumate față de alte grupuri etnice, a lui T.M. Newcomb, potrivit căreia: a) Fenomenul prejudecății individului Împotriva altui grup etnic este Învățare; b) Este un fenomen
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că formele comportamentului negativ față de grupul străin sunt permise și aprobate de grupul de apartenență al subiectului; e) Contactele personale ale subiectului cu cei din alt grup etnic nu generează astfel de prejudecăți; determinante sunt prejudecățile grupului de apartenență, climatul psihosocial cultivat Împotriva altui grup etnic (după T.M. Newcomb, Social Psychology, Methuen, Londra, 1965). Vezi infra, lucrările citate În următoarele două note. Pentru psihologia socială românească, vezi Mihai Ralea, Traian XE "Traian" Herseni, Introducere În psihologia socială, Editura Științifică, București, 1966
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Introducere Lucrarea se Înscrie În perimetrul psihologiei sociale manageriale deoarece aduce În atenție o perspectivă psihosocială complexă de analiză a comportamentului consumatorului. Într-o societate În continuă schimbare și adaptare la provocările globalizării comportamentul individului uman capătă noi accente, iar schimbarea atitudinală este din ce În ce mai frecventă și cu un determinism din ce În ce mai greu de descifrat. Comportamentul consumatorului acoperă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
marile companii, producători, individul uman nepregătit și neavertizat poate aluneca În comportamente adictive, dependente și conduite deviante, mai ales Într o societate ce prin fenomenele și procesele caracteristice ne accelerează existența. Încercăm prin această lucrare să răspundem, dintr-o perspectivă psihosocială, nevoii de definire și Înțelegere a individului uman În contextul mediului turbulent macro și micro economic raportat la cerințele europene și mondiale. De asemenea, studiile și datele prezentate se situează la confluența mai multor domenii științifice și aplicative cum ar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
economic raportat la cerințele europene și mondiale. De asemenea, studiile și datele prezentate se situează la confluența mai multor domenii științifice și aplicative cum ar fi: psihologia, sociologia, economia, managementul, tehnica. Comportamentul consumatorului este creionat În funcție de o serie de fenomene psihosociale care i-au determinat devenirea cum ar fi mediul cultural și tradițiile popoarelor, identitatea de gen, prejudecățile și schimbarea mentalităților, dinamica de grup și manipularea. De la fenomenele ce definesc tradiții și obiceiuri În comportamentul consumatorului se face trecerea către explicitarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au determinat devenirea cum ar fi mediul cultural și tradițiile popoarelor, identitatea de gen, prejudecățile și schimbarea mentalităților, dinamica de grup și manipularea. De la fenomenele ce definesc tradiții și obiceiuri În comportamentul consumatorului se face trecerea către explicitarea unor efecte psihosociale noi cum ar fi shoppingul - aspecte terapeutice și patologice, antinomiile individului - Între a fi unic sau exemplar de serie, gestionarea crizelor În comportamentul consumatorului, strategii creative de adaptare pentru manageri, Între care fidelizarea clienților apelează puternic, direct sau persuasiv emoționalitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În cadrul unor proiecte În curs de desfășurare la Institutul Național de Inventică Iași, precum și colaborarea fructuoasă cu specialiști din domeniile vizate de noi: psihosociologie, economie, tehnică. Considerăm utilă lucrarea tuturor celor interesați de Înțelegerea mecanismelor factorilor și fenomenelor individuale și psihosociale ce influențează și impulsionează comportamentul de consumator Într-o societate a hiperconsumului. Integrarea În Uniunea Europeană ne oferă provocări și oportunități pentru toate domeniile de consum. Cum le vom accesa? Suntem pregătiți să le accesăm? Cum vom evolua În acest context
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli secundari (factori generați de existența socială a subiectului). Acești stimuli sunt procesați prin operatori psihoindiviuali, psihosociali și socioculturali. Ca rezultat apar reprezentările sociale, ce prin operații de actualizare a informației, evaluare a situației sociale, selectarea schemelor optime, În funcție de condițiile concrete și anticipare a efectelor acțiunilor conduc la elaborarea comportamentelor și atitudinilor adecvate situațiilor sociale. A. Neculau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a reprezentărilor sociale: „Reprezentările sociale sunt sisteme de valori și noțiuni, o formă de gândire socială, o elaborare prescriptivă și mentală, o modalitate practică de a cunoaște lumea”. Această definiție evidențiază că reprezentarea socială este un fenomen ce aparține câmpului psihosocial, având două izvoare și structuri de fundamentare: structura psihoindividuală și cea socială, reprezentarea având totodată funcții și roluri esențiale În cunoașterea și construirea realității sociale. În privința structurii reprezentării sociale, J. C. Abric (1995, p. 135) aprecia că necesită o dublă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motive ale activității individuale, Îndeplinind funcții de adaptare, de apărare a sinelui, de expresivitate personală, cognitive. Totodată, atitudinile sunt implicate În relațiile și interacțiunile sociale ale individului, pe care le orientează. Deși studiul atitudinilor ocupă un loc central În cercetarea psihosocială, sensul conceptului este departe de a fi unitar, atribuindu-i-se multiple interpretări și definiții. In psihologie, teoria atitudinilor Își are preistoria sa. După unii autorii, termenul a fost folosit pentru prima data În relație cu viața psihică a omului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
socială a studiat atitudinile mai mult pe segmente disparate, specialiștii având puține puncte de vedere comune, ulterior s-a relevat influența majoră și integrantă exercitată de G. W. Allport, care a delimitat destul de precis conceptul de atitudine de alte formațiuni psihosociale apropiate. In lucrările de specialitate Întâlnim mai multe definiții ale atitudinilor, majoritatea evidențiind caracterul lor complex, fiecare definiție incluzând, Într-un anume fel, o teorie a conceptului de atitudine. Prima definiție riguroasă a conceptului de atitudine a fost propusă de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a aceleia ce se corelează cu o valoare socială și umanistă superioară. Atitudinile creative le considerăm o componentă necesară În structura atitudinilor caracteristică managerului eficient. Atitudinile creative permit sesizarea tendințelor ce apar În dinamica piețelor de Încălțăminte și a fenomenelor psihosociale cu implicații la nivel economic, ca urmare a afirmării și derulării lor. Sensibilitatea la probleme și promovarea strategiilor primare ale creativității: provocarea, Învăluirea, depășirea granițelor, pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea și capturarea, trebuie să devină din abilități competențe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
behavioristă comportament egal stimul implică răspuns, a făcut ca În domeniul economic al producerii de bunuri și servicii să se studieze relația dintre imensa gamă de oferte stimulative pentru activarea comportamentului de consumator al individului. Fiind o abordare din perspectivă psihosocială, În această lucrare ne-am propus să evidențiem atât domeniile implicate de sfera conceptului de comportament al consumatorului, cât și modalitățile prin care, prin educațiem putem susține individul În manifestarea și afirmare unui comportament de consumator benefic pentru sine și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
individul În manifestarea și afirmare unui comportament de consumator benefic pentru sine și societate. Considerăm că, În formarea comportamentului consumatorului este necesar să Începem cu vârsta mică, când se interiorizează aproape inconștient valorile, atitudinile, preferințele și comportamentele mediului familial și psihosocial În care crește individul uman și se formează deprinderile, obișnuințele ca bază a atitudinilor ce vor structura comportamentul de consumator. Așa cum precizam În capitolul referitor la rolul atitudinilor În comporatamentul consumatorului, susținem și noi afirmația lui Jeff Keller că „atitudinea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Posibilitatea ocupării mai multor locuri de muncă, a Îndeplinirii mai multor joburi și funcții, diversificarea ofertelor În general la diferite niveluri de activitate, au constituit impulsuri necesare În schimbarea atitudinilor. Pași În formarea comportamentului de consum În concordanță cu fenomenele psihosociale complexe antrenate de perioada de tranziție de la socialism la capitalism, cu schimbarea atitudinilor privind consumul, o dată cu diversificarea ofertelor, cu procesul de integrare În Uniunea Europeană și adoptarea unor valori și mentalități noi, considerăm oportun să schițăm procesul structurării comportamentullui de consum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de dragoste dintre soți (vezi fig. 2. Reprezentarea socială a familiei). Deși apar și aspecte negative În elementele periferice, cum sunt divorțul, infidelitatea, acestea nu au frecvență și importanță pentru a intra În nucleul central, dar atenționează asupra Înmulțirii fenomenelor psihosociale negative ce au impact În dinamica vieții de familie În general și asupra copiilor În mod special. Ne-am propus să discutăm În această lucrare despre familie și problemele ei deoarece În familie se formează primele deprinderi și obiceiuri de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]