2,732 matches
-
de unde îl ridică tatăl, ca semn că-l recunoaște. (Gh.F.C.) Căița sau chitia este bucata de piele cu care se nasc unii copii pe cap. Se zice că se vor face strigoi, însă în timpul vieții vor avea noroc. (Gh.F.C.) Dacă pui căița sub un pod peste care trec un pașă și un mitropolit, ai noroc la judecată. (Gh.F.C.) Să nu treci peste copilul mic, că nu mai crește. Dacă ai trecut, treci înapoi. (Gh.F.C.) Nu e bine să măsori și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-ți crapă degetele. Se crede că dacă-i îngălbenesc cuiva degetele, în familia aceluia se va întîmpla un caz de moarte. Se crede că dacă cineva își întinde așa degetele că pocnesc, ele la bătrînețe vor tremura. Să nu pui fluier, fus și lingură în foc, că-ți coc degetele toate. Se crede că dacă buricele degetelor la o fată sînt astfel că pielea formează puncte, aceasta, măritîndu-se, va avea băieți; dacă însă pielea degetelor ei formează o dungă, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate îți dau tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta, că te pasc nenorociri mari. (Gh.F.C.) Măceșul te apără de duhurile necurate, mai ales de iele. (Gh.F.C.) Duhurile necurate schimbă copilul care rămîne singur în odaie. Cînd suge, copilul schimbat rupe țîța. Oamenii iau trei vergele de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu fluieri sara în casă, că-i rău de foc. Ziua de Sf. Foca [23 iulie] se ține spre a fi scutit prin întreg anul de vreo daună de foc sau ca să nu roadă șoarecii lucrurile din ladă. Cînd pui lemne de soc pe foc, te dor măselele. Nu e bine să lași sara focul neînvelit, ușa și ferestrele deschise, că diavolul vine, intră în casă și strînge copilul de-l îmbolnăvește. Cînd dai cuiva foc lunea, vine uliul la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vară. La Lăsatul Secului de brînză, sara, să te duci în obor, să dai chicot și să zici: „Găinile tele (ale vecinului) sînt necîrcîitoare, neouătoare și neclocitoare, iar ale mele sînt și cîrcîitoare, și ouătoare, și clocitoare“, că vei scoate pui mulți pe vară. Oul cel dintîi al vreunei găini se ia pe mînă, se scuipă de trei ori și, încingîndu-l în cenușă, se zice: „Așa să fie găina mea de ouătoare ca cenușa în spor de sporitoare.“ Cînd se ouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fiecare animal poate grăi ca și oamenii. Cel care ascultă ce grăiesc animalele moare, căci Dumnezeu nu vrea ca oamenii să știe treburile dumnezeiești. Graur La patruzeci de sînți se face fumegar*, și încotro se abate fumul, într-acolo sînt pui de graur. Greață Cînd ți-a fi greață, linge peretele de var. Cînd vezi un cîne scîrnăvindu-se și-ți este greață, și mai ești cu altcineva, spune-i și aceluia, ca să nu-ți mai fie. Greier Cînd ai grieri în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai ești cu altcineva, spune-i și aceluia, ca să nu-ți mai fie. Greier Cînd ai grieri în casă, pe unde intră ei pune o piele de ie pure, că fug. Dacă în casă ai grieri, ca să scapi de dînșii pui o roată de car în casă. Ca să depărtezi grierii din casă, să pui o copită de cal mort pe unde intră, că ei fug și mor. Pentru a alunga grierii din casă, prinde un grier, leagă-l cu o ață
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i se pune sub cap un jug. Țandură din jurul boilor să nu puie nimeni pe foc, că la moarte se va căzni mult pînă să-și dea sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nouă și să bea apă de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și măcar două mere de sînt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană. Mărgele Cînd pui mărgele la gît, plîngi beat. Dacă un băiat poartă de mic mărgele, apoi se crede că, crescînd el mare și îmbătîndu-se, va plînge ca muierile, va fi muieros. Dacă pui copilului mărgele la gît, petrece zile cu necaz: „Mi-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în grădină și să le dai de pomană. Mărgele Cînd pui mărgele la gît, plîngi beat. Dacă un băiat poartă de mic mărgele, apoi se crede că, crescînd el mare și îmbătîndu-se, va plînge ca muierile, va fi muieros. Dacă pui copilului mărgele la gît, petrece zile cu necaz: „Mi-a pus la grumaz mărgele, să petrec zilele mele tot cu necaz și cu jele.“ Dacă cineva visează că are, înșiră sau capătă mărgele e semn că va plînge. Băiatul care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
curate și rumene la față toată vara. De 1 martie, copiii poartă la gît sau la mînă un ban de argint, iar fetele își pun la mînă strună de vioară de la lăutari, ca să fie vesele și sănătoase. (Gh.F.C.) Măsele Dacă pui obada* de la roată pe foc, te dor măselele. Lumînarea de la înviere e bună de durere de măsele. Dacă vrei să omori pe cineva, dă-i mătreață asudată de cal, care rămîne pe săceală*. Dușmanul tușește pînă ce-și scuipă bojogii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru ochi, nas pentru nas, gură pentru gură“, înșirînd toate ce se află la om. Se face apoi o groapă în chilia unde a căzut copilul cînd s-a născut și, cosîndu-se ciocul animalului cu ață tare, se îngroapă acolo, puindu-se în groapă o bucățică de tămîie albă și alta neagră. Dacă într-o casă moare capul familiei, în acea zi se înjugă boii de la acea casă cu jugul ră sturnat, spre semn că dacă a murit gospodarul toate vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i limba galbănă. Dacă cineva-i neputincios și se udă noaptea, să se afume cu frînghie de la limba clopotului. Nevăstuică Nevăstuica a fost fată de popă, și de leneșă ce-a fost, s-a făcut animal. Nevăstuica fuge numai cînd pui rășchitorul de-a curmezișul la gura coteneței. Cînd se ivește o nevăstuică, i se pun o furcă și un fus, ca să fugă [și] să nu muște vitele. Cînd prinzi nevăstuica, s-o omori și să-i iei pielea, că e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu vorbești, că de vei vorbi vor plesni. Dacă cumpără sau vinde cineva ouă și le ia într-o basma, apoi nu e bine a lega basmaua, căci la din contra, din acele ouă nu vor ieși pui. Cînd pui ouă de rață noaptea, rațele cînd vor fi mari se ouă în poiată*; de le pui ziua, se ouă pe-afară. Cînd găinile fac ouă mici, părăsite, e semn de sărăcie și se zice că diavolul a călcat găinile. Ouăle
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănîncă uliul. Cuibarul în care a scos gîsca sau găina pui nu se dă afară, ci se duce în pod, unde se ascunde, ca precum nu-l vede pe el nimenea acolo, așa să nu vadă cioarele, țărcile și ulii puii. Puiul cu cinci degete nu se taie, că acela e norocul paserilor. Cînd se adună paserile și vrăbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare și geroasă. în ziua de Crăciun, să mănînci întîi carne de pasere, ca să fii ușor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun. Aducîndu-se pasca de la biserică acasă la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cauzează moartea. Părăsitură Cînd ai o părăsitură, s-o zvîrli peste casă, să tragi sama unde a picat și să cauți ce va ieși din părăsitură cînd a căzut; de-a fi șerpe, atunci mori, iar de-a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere - după felul oului -, atunci te îmbogățești. Pecingine Miercurea și vinerea să nu iei ouăle din cuibar, că faci picingine pe obraz. Să nu mănînci din ceea ce au ciugulit găinile, căci faci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și aruncă-le pe toate în fîntînă. (Gh.F.C.) Cine fură de la trei femei însărcinate cîte-o lingură, apoi cîte-o cărămidă și le aruncă pe toate noaptea într-o fîntînă aduce ploaie. (Gh.F.C.) Vine ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș* și apoi a vărui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lîngă tot atîtea așchii. îi cerne peste focul din vatră, peste pragul 297 casei și zice: „Puii mei să aibă parte de cuțit, de oală și de foc!“ Apoi, cu un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu văd eu pui, așa să nu-i vază nici uliul!“ (Gh.F.C.) Să nu mănînci picior de pui, că sărăcești. (Gh.F.C.) Pupăză Dacă auzi cîntînd pupăza dimineața și ești pe nemîncate, atunci te spurcă și-ți pute gura toată vara. Cînd auzi din prima
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei tăvăli prin rouă, vei scăpa. Rudă Rudele nu e bine să se ia, căci mor de „rudă rea“*. Dacă rudele se iau în căsătorie, atunci nu le merge bine, nu se alege nici praful de ei. Rug Să nu pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căsătorie, atunci nu le merge bine, nu se alege nici praful de ei. Rug Să nu pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de rusalii. Sara, înspre Rusalii, nu se lasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pomană. Cei care nu primesc iau de la cei care au - dar numai o dată, c-apoi sufletele care le-au dat le urmăresc și le blestemă. (Gh.F.C.) Stomacul e sălașul sufletului. (Gh.F.C.) Sugel Cînd cîrpești cămeși murdare, faci sugel. Să nu pui fus pe foc, căci faci sugiuri la degete. Cînd iei ceva cu mîna din vîrful măturii, ai să faci sugel. Sughiț Cînd sughiți, te pomenește cineva. Se crede că, dacă cugetă cel ce sughiță la persoana care vorbește, înceată sughițul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că, dacă se arde o șopîrlă în foc, din cenușa ei se fac o mulțime de șopîrle. Șulumîndrița* este un fel de șopîrlă foarte frumos împestrițată: neagră cu picături galbene, albe, verzi, roșii. De aceea o caută multe fete mici, puindu-și mînile în calea ei, ca să treacă peste dînsele, căci cred că apoi se învață ușor la flori sau rîuri de cămeși și fote. Șuierat Se crede că nu e bine ca o fată să șuiere, căci atunci ar plînge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu cumperi nimic cînd cei care-ți vînd îi vezi că-ți vînd de nevoie și rămîn cu pă rere de rău, că nu-ți merge bine. Cînd vrei să vinzi un dobitoc, să speli nouă linguri, apa s-o pui pe ușă să cadă-n ciur și apoi în strachină, și cu ea speli boul; apoi cu boul de funie și cu pielea goală dai ocol de trei ori casei. Vîrcolac Vîrcolacii se zice că sînt cînii lui Dumnezeu care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]