1,654 matches
-
Apodemus tauricus). Musticidele sunt reprezentate prin dihorul de stepă (Mustela everamani) și dihorul pătat (Vormela peregusna). Dintre păsări se remarcă ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendracopos minor), mierla (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia), presura (Emberisa calandra), pițigoiul (Brus lungrubis), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa epops), vrabia (Paseres domesticos), fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
urile. Cu toate acestea, nota dominantă a spiritului său e... elegia. Nu-i rămâne, desigur, decât să se accepte tel-quel și să lucreze În spiritul harurilor sale Înnăscute. Să lucreze scriind și transferând aceste contradicții unor personaje fictive. Colac peste pupăză, Își descoperă și o manie a persecuției, care complică și mai mult supraîncărcatul peisaj mental. În fapt, ce e real și ce excrescență resentimentară În acest du-te-vino bezmetic? Până În ce punct furiile, furiile verbioase ale lui Drieu corespund unei realități
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
s-a terminat în 1438. - După ce luptă mult timp, soldatului îi căzură creierii într-o gamelă. - Contemporanii lui Eminescu l-au urmărit ca să-i ghicească filozofia și ca să-i caute nod în papură. - Din lumea satului țâșnesc figuri memorabile ca: pupăza, cireșul și altele care au completat acțiunea operei. - Versul "de la străbunii mei până la tine” explica distanța în km, care exista între poet și rudele sale ce trăiau undeva la țară. - La începutul fiecărei poezii eminesciene stă plantat câte un tei
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
parohie. Vechiul vis grecesc, de a însămânța și de a ține vie flacăra credinței ortodoxe prin țări precum Italia, Spania și Portugalia este îndeplinit de biserica ortodoxă română, cu părăluțele milioanelor de români simpli, plecați la lucru. Ba colac peste pupăză, italienii au început să le dea, prin Calabria, biserici catolice părăsite. Grecii țipă ca din gură de șarpe, că pe vremea Bizanțului conduceau Biserica din Calabria și Sicilia, dar cine mai stă ca să-i asculte? Și ca treaba să se
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cucurigu pe românește și nu cocoreco, ca dincolo de London Bridge, un loc în care urzicile, fragii și căpșunile sălbatice cresc în voia chiar pe marginea ulițelor din sat și unde dacă te scoli târziu, în mod sigur te spurcă pupezele din bociungile bătrânilor nuci ce se găsesc mai peste tot. Totuși un lucru al civilizației moderne a ajuns și acolo, dar parcă speriat s-a oprit la marginea satului și nu a mai înaintat nici un pas. Este vorba de asfalt
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
adresa Universității și pe adresa de la Nea Laie, o sumedenie de scrisori, la care, biata fată, nu a primit nici un răspuns, deoarece nici o scrisorică nu a ajuns în mâinile destinatarului, iar ea se topea văzând cu ochii și, colac peste pupăză, s-a întâmplat, ceea ce s-a întâmplat... Acum Bidaru avea douăzeci și șapte de ani. Se afla în tren în drum spre casa părintească, împăcat chipurile cu soarta, cu o hârtie în buzunar pe care și-a dorit-o atât
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ei. Mai era și o problemă de bună dispoziție. În ultimul timp a fost foarte solicitat: emoții în fața ultimelor examene, altele în legătură cu repartiția, plimbări prin diferite birouri pentru a se despărți de capitală cu actele în regulă și, colac peste pupăză, moartea celui mai bun prieten. Duminică, deci a doua zi, trebuia să-și conducă pe ultimul drum pe cel, alături de care a petrecut cei mai frumoși ani din viața lui de până acum, anii copilăriei și ai adolescenței. Murise joi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
frumoase, din licoarea lui Bahus gustam cam des și mai mult decât era necesar, cafele peste cafele preparate în nisip sau direct pe jar, fumam ca turcii, nopți nedormite, sacrificate în numele celui mai nestatornic și adorat zeu "Amor". Colac peste pupăză, pentru a scoate în evidență perseverența și tăria noastră de caracter, petrecerile erau consolidate cu jurăminte absurde dar solemne, unanim recunoscute și repetate destul de des, de tipul: "Jurăm, jurăm să nu ne însurăm!, Jurăm, jurăm... ș.a.m.d.". Odată, o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I. Creangă). 2.9.2. Figuri de construcție/de nivel sintactic (metataxe) Repetiția este o figură de stil de nivel sintactic ce constă în reiterarea unui termen sau a unei sintagme în scop expresiv. Această metataxă se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui Ceaușescu de a obține Clauza din partea Washingtonului, în viitorul apropiat. Wilbur Mills a refuzat cererile Casei Albe de a autoriza acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" Uniunii Sovietice. El nu voia ca această clauză să se adauge "colac peste pupăză" la măsurile protecționiste aflate în atenția Congresului 1505. Dacă Mills era insensibil la presiunile Casei Albe pentru Moscova, congresmenii aveau să fie și mai puțin receptivi la presiunile pentru Clauza României. Conștient de faptul că Ceaușescu era, probabil, dezamăgit de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de urmărit, erotisme abătute din drum, trimiteri de gen labirintic, asocieri paradoxale de tip suprarealist comportă răsuciri de dicteu automat: Nu gândim îndeajuns: dărăpănați, cu mâinile la spate, cu buzele făcute o rană de țigările care nu se mai termină, pupeze cu un ochi în frunte privind la iapă cum paște... acum își schimbă rochia... din scaunul dentistului, fără guri, omorând cu o paletă musca țețe așezată bâzâind pe o rădăcină: însângerați, ne semețim... iar și iar... că de după perdeaua de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
stat; stînă; straie; din strămoși; subțire; suman; șapcă; tradiții; trib; trist; urît; vestă din piele; vișiniu; vremuri trecute (1); 793/133/54/79/0 colac: salvare (136); pîine (100); apă (51); mare (49); pomană (29); rotund (27); de salvare (24); pupăză (21); mîncare (20); covrig (16); plajă (16); cerc (14); biserică (9); înmormîntare (9); înot (9); mort (9); cozonac (8); gustos (8); împletit (8); ajutor (7); lumînare (6); proaspăt (6); mormîntare (5); nuntă (5); parastas (5); praznic (5); salvamar (5); cald
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
14); biserică (9); înmormîntare (9); înot (9); mort (9); cozonac (8); gustos (8); împletit (8); ajutor (7); lumînare (6); proaspăt (6); mormîntare (5); nuntă (5); parastas (5); praznic (5); salvamar (5); cald (4); dulce (4); fîntînă (4); plastic (4); peste pupăză (4); rumen (4); susan (4); WC (4); barcă (3); bun (3); Crăciun (3); cumetrie (3); făină (3); foame (3); moale (3); moarte (3); roată (3); baie (2); bunica (2); capac (2); casă (2); grîu (2); pască (2); poftă (2); polonez
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fluture; frumusețe; galiță; găinaț; gălăgioasă; geam; grație; grătar; ideal; început; încîntătoare; kiwi; lebădă; lemn; liliac; mazăre; minunată; minusculă; mîncare zburătoare; moaie; necuvîntătoare; noapte; nori; oarbă; papagalul meu; paradis; pasăre; pădure; penaj; pernă; peste; pinguin; pisică; Ponta; pradă; prăpastie; primăvară; puișor; pupăză; puritate; rahat; rapiditate; răsfăț; rece; rînduială; rîndunica; săritoare; sensibil; sfîrșit; silitoare; struț; suflet; supă; sus; toamna; tril; urmași; ușoară; vară; veselie; veste; zare; zburînd; o zeamă; zîmbesc (1); 796/169/68/101/0 pat: somn (299); odihnă (120); moale (45
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și viața pruncului să fie rotundă și deplină" 324. Dacă nou-născutul a murit înainte de a se face "colăcimea", atunci se duce un număr impar de colaci (de obicei trei), un "pomișor" împodobit cu lumini, nuci, mere, pere, perje, turte dulci, pupeze și o cană cu apă, "ca să-și ude și răcorească sufletul în cealaltă lume". Pomul simbolizează "pomul raiului" pe care se crede că stă sufletul pe cealaltă lume, suflet închipuit ca o pasăre sau ca un om care stă la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
emblemă a "fidelității conjugale", privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al solitudinii creatore", ciocârlanul călăuzește, ciocănitoarea vestește vremea și știe secretul ierbii fiarelor, țarca este o pasăre vestitoare, iar gaița, cameleonică, gaia "se individualizează prin negarea apei", pupăza anulează opozițiile fundamentale, corbul, ca pasăre infernală, este un mesager funerar, iar "împăratul păsărilor" este vulturul.241 În tradiția populară, păsările au semnificații diferite și în funcție de anotimp. Astfel, se spune că, de Buna-Vestire sau Blagoviștenie la început de primăvară se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un covrig / Dintr-un miertic. Hai la socri / Peste codru`, / În mijlocul codrului, / Veler, Velerița mea, / Cântă-mi tu / Cântecuțu, / Veler, Velerița mea. Eu cântecul ț-oi cânta, / Dar munții s-or tremura, / Văile s-or tulbura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mitic al inițierii într-o altă etapă existențială: Foaie verde, foi de nuc, / Veni vremea să mă duc, / Să mă duc, să-mi las satu, / C-așa mi-o cântat cucu / Și-așa mi-o cântat mierla, / Cucu și cu pupăza; Să mă duc din satul meu / Și ziua bună să-mi ieu / De la frați, de la părinți, / De la sat cu oameni mulți, / De la flori de busuioc, / De la flăcăi, de la joc, / De la flori din poieniță, / De la mândre din portiță, / Să mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în ipostaza sa ritualică: "M-aș duci, m-aș duci / Unde arî cucii, / Să văd cucul cornărind, / Boii brazda răsturnând. / Ciocârlia fată mare / Li cara la cuci mâncare, / Ciocârlia li făce, / Rândunica li pune, / Perpelița li-așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a propit plugu / Și din guriță grăia / Și polița curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine / Că eu nu-nșir sfat cu tine. / Eu când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
li făce, / Rândunica li pune, / Perpelița li-așterne. / Dar haita de pupăză / S-a suit sus pe răsteie / Ș-a strigat la boi să steie. Da cucu / Mi-a propit plugu / Și din guriță grăia / Și polița curăția. / Ce ai, pupăză, cu mine / Că eu nu-nșir sfat cu tine. / Eu când s-a disprimavara / Și când oi prinde a cânta / Toată lumea m-asculta. / Da tu când îi pupăi, / Toată lumea te-a urî / Și cu bulgări or zvârli."327 "Semnele" prevestitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
urî / Și cu bulgări or zvârli."327 "Semnele" prevestitoare ale păsării însoțesc destinul omului de la țară: "La toți le-o cântat cucu, / Numai mie granguru: / Să mă duc, să-mi las satu. La toți le-o cântat mierla, / Numai mie pupăza: / Să mă duc, să-mi las țara. Când ieșeam din sat afară, / Mă aștepta trenu-n gară. Eu am pus palma pe masă / Și v-am făcut larg prin casă; / Eu am pus picioru-n prag / Și v-am făcut larg în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I. Creangă). 2.9.2. Figuri de construcție/de nivel sintactic (metataxe) Repetiția este o figură de stil de nivel sintactic ce constă în reiterarea unui termen sau a unei sintagme în scop expresiv. Această metataxă se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
casă lîngă care se află un cucoș, cîne și mîță neagră trebuie să fie bîntuită adesea de nenorociri. Primăvara, cel care vede pe nemîncate un animal întîi născut, precum un vițel, un mînz etc., sau aude cîntul cucului sau al pupezei se spurcă. Mîța și cînele, cînd au durere de cap, mănîncă iarbă. Antihrist Antihristul are să se nască în Vremea de Apoi dintr-o femeie roșie. Anul Nou în ziua de Anul Nou nimeni nu doarme, că tot anul va fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foamete sau vreo bătălie. Cînd cucul cîntă și noaptea, va fi an bun. Primăvara, cînd ieși dimineața afară fără să fi gustat ceva și auzi cucul pentru prima dată, te-a spurcat și-ți miroase gura. Asemenea, cînd te spurcă pupăza, îți miros dinții toată vara. De aceea e bine să iei măcar o firimitură pe limbă. Dacă te spurcă cucul e rău de pagubă. Cînd vei auzi cucu-ntîi și nu-i fi mîncat, te spurcă și cucăi* toată vara. Ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]