28,736 matches
-
dintr-un univers lipsit de tandrețe? Oricît de straniu ar părea răspunsul (și poate chiar e, e posibil ca raționamentul meu să fie abuziv), conform teoriei lui Georges Bataille ne rămîne erotismul. Înțeles nu că dragoste fizică, și nici iubire pur și simplu, ci mai degrabă ca energie supremă prin care noi, ca ființe eminamente singure și distincte, individuate pînă la limitele unei autonomii copleșitor de insolitante, ne aruncăm, la propriu și la figurat, în brațele Celuilalt. Erotismul este o carte
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
reacțiunea de Caragiale, spectacol pentru care a primit, la Galele Uniter din acest an, Premiul de debut, cea mai importantă distincție la început de drum, distincție care confirmă și obligă, în același timp. Ca să dovedească că nu a fost o pură întîmplare, Claudiu Goga a montat și Șantaj, spectacol prezentat și la Gala Absolvenților 1999 din București, îndelung comentat și aplaudat de public și de specialiști. Fără sprijinul conducerii și al trupei din Brașov nu știm cînd și cum ar fi
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
aproape o voluptate. Iar aceasta retorica recriminatoare adeseori nu vizează persoane (personaje) sau împrejurări concrete, ci starea de lucruri generală, "situația": "Cum să fiu fericită când văd ce se întâmplă cu noi? O degradare treptată, frica, lipsa de orizont, lene...Pur și simplu nu mai pot suporta: întreaga mizerie din jur se insinuează în mine, clipă de clipă, mă umilește...." "", acestea sunt cuvintele cu care românul începe, dar ar fi putut să se și încheie cu ele, simetric, pentru că rezumă, anticipator
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
expresia artistică și care încercau, apropiindu-se de ea, să se înalte, ci niște categorii propagandistice, niște construcții doctrinare sever instituționalizate în marele Festival Cîntarea României, si acesta o adevarată proiecție simbolică a veseliei naționale. Amatorismul nu mai era plăcere pură, așa cum ar fi tentat inocentul să creadă, ci obligație de serviciu, sarcina de partid și chiar predeterminare metafizica. Dacă într-un moment imemorial de narcisism, de ineficientă și de lene cineva a spus că românul s-a nascut poet, propagandă
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
la valoarea unei activități, ci la circumstanțele în care ea are loc. Spre deosebire de profesionist, care lucrează obligat de propriul lui statut și de alte nevoi, uneori total lipsite de romantism, amatorul face același lucru fără consecințe și dintr-o plăcere pură. Sau, mai exact, dintr-o iubire la fel de neîntinata. Nici macar formația academică nu are aici vreo importanță, pentru că nenumărați autodidacți (asimilați amatorilor) sînt profesioniști de primă mînă, după cum, în nenumărate cazuri, oameni formați după toate rigorile academice nu au ajuns, nici
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
buzunar, în capacana căruia scriitorul - atît că privitor, cît și ca actor - poate cădea cu multă ușurință, nu l-au interesat defel pe Opreanu. Pictură lui nu are nimic denotativ, nimic datat și nimic ostentativ. Ea este o eliberare energetică pură, o exteriorizare a tensiunilor lăuntrice în explozii cromatice care nu exprimă nimic altceva în afara proprie-i lor dinamici. Într-un mod surprinzător și bizar, poetul-pictor reface traseele simbolice ale primitivului și ale copilului, itinerariile formării conștiinței, atît la nivelul speciei
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
era audiență vizitelor sale în țară. Iată că fostul suveran și-a revendicat cîteva proprietăți de familie în țară în care s-a născut. Nu proprietăți din domeniul coroanei care acum fac parte din domeniul statului, ci, exclusiv, proprietăți aparținînd pur și simplu familiei regale. Mai pe înțeles, dacă în România acestor ani reprezentanții statului ar lua hotărîrea că tot ceea ce ține de președinție să fie naționalizat, ăsta n-ar trebui să aibă nici o legătură cu imobilele cumpărate în nume propriu
Voturile si cititorii unei psihoze by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17597_a_18922]
-
replică, iar colajul nu-i doar o simplă tehnică, ci manifestarea voinței de autenticitate resimțită de autor, gustata de publicul cititor. În deceniul al treilea, al veacului prezent, Ion Vinea se întreba deloc retoric: Dar există oare o literatura de pură imaginație?" Răspunsul vine de la sine: NU. Iar adevărat-asemănătorul rămîne un deziderat în sine creator. Totuși, unii s-au încumetat a spune c-ar fi vorba de o antiliteratura care, în fond, ascunde lipsa de talent a autorilor care practică acest
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
capabilă să străvadă sistemul dincolo de exemplu, să descopere structuri îndărătul a ceea ce poate părea simplă, oricît de pasionanta, poveste. Am asistat, cu cîțiva ani în urmă, la un seminar de istorie medievală la Facultatea de Istorie din București. Mergeam din pură curiozitate, dornică să observ felul în care gîndesc oameni dintr-o altă profesiune decît a mea, si totusi conexa. Concluzia mea a fost ca, și îi cunosc bine limitele și coeficientul de arbitrar, pentru colegii de la Istorie, teoria Școlii de la
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
la Editură Polirom în 1997. Pornind de la comentariile lui Origen asupra akediei, Cristian Bădilită o definește drept "amestec de somnolență, sila, deznădejde și trîndăvie, care-l face pe călugăr să abandoneze lupta împotriva demonilor și să se lase în mînă purei și arbitrarei întîmplări (53). Nu mult diferit explică psihanaliza dezvrăjirea, ca o stare psihopatologica particulară, caracterizată prin deziluzia individului în fața unei lumi percepute ca fiind lipsită de farmec, de splendoare, de magie. Dezvrăjitul și-a pierdut capacitatea de a se
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
podeaua camerei, tatăl îi "arată" fiului un tramvai închipuit, un vînzător de înghețată, salută trecători. Acest episod din Kierkegaard e comentat pe larg de Adorno, care vede în el simbolul plictiselii melancolice, capabilă să perceapă doar o realitate inventată prin pură introspecție. Toposul acestei plictiseli este prin excelență interiorul. E drept că Oblomovii de astăzi nu-și mai dorm melancolicul somn de amiază în moliciunea unei sofale, ci mai degrabă într-un colț de stradă sau în parcuri, în vreme ce toți ceilalți
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
nu este un roman? Deprins de a lucra cu secatorul în materia onestă a planetei și a privi în germene misterul creației vieții, să nu crezi că mi-au scăpat elementele multiple ale acestei larme polemice: am izolat și spiritul pur al harței, prin care calamburgiul se indignează împotriva ăanecdoteiă și șmecherul se face că nu înțelege, si sticluța de otravă a tînărului de curînd plecat de pe scaunul domniei tale cu nemulțumiri eterne și nedumerirea începătorului în fața unei formule neclasate încă
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
face literatura, implicîndu-si declarațiile dur-expiatoare în structurile acesteia: "Ce odios îți voi fi părînd! Am însă o scuză, mica Georgetta. Era datoria mea să-ți arăt în toată monstruozitatea cine și ce am fost pînă acum că să înțelegi ce pură aspirație spre altceva mi-a dat acest sentiment covîrșitor pentru tine, o mică și fragilă copilă întîlnită în cale. Înțelegi bine ca daca te-aș fi iubit altfel și mai putin, aș fi înlocuit sentimentul cu puțină literatura". Existența agitată
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
le respecte pe amandoua. Se cuvine ansa să spun și că nu putem țipari tot ce primim la redacție. Din motive de spațiu sau din motive care țin de calitatea textelor. Nu dorim să intrăm an dispute care pornesc de la pure răfuieli personale. Nici să ne risipim puținele pagini de care dispunem an confruntări pe teme minore. Facem, așadar, o selecție. Uneori ne deranjează tonul pe care se duce disputa. Nu considerăm ănjurătura o figură de stil acceptabilă. S-a ăntămplat
Controverse si ecouri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944]
-
același "zgomot de fond", împrumutînd doar "vocea", doar "idiolectul" sau personajelor care apar și dispar odată cu fiecare an al veacului, aidoma păpușilor ce se rotesc la schimbarea orelor, în vechile turnuri medievale cu ceas. Spre deosebire de aceste păpuși mecanice care șunt pure alegorii, personajele lui Günter Grass șunt oameni de rînd implicați fiecare în felul lui într-un eveniment istoric memorabil: un soldat german care în 1900 participa la înnăbusirea asa-umitei "răscoale a boxerilor" din Chină, un vechi activist de stînga 68
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
sau guvernări desăvârșite, după cum nu sunt nici activități guvernamentale eminamente dezastruoase (în special în cazul celor de lungă durată, compuse din mai multe etape). Marile filosofii ne conving de faptul că binele și răul nu funcționează separate etanș, în stare pură, în viața colectivităților umane, în epocile istorice, în sistemele sociale, ca și în existența indivizilor. Pozitivul și negativul, favorabilul și contrariul acestuia, norocul și ghinionul se succed sau coexistă, într-o înlănțuire greu, dacă nu imposibil de evitat, în întreaga
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
a-și modifica înfățișarea și pentru a evita contactul verbal. Stephen, din contră, nu pare să aibă alt scop decât de a deschide o multitudine de subiecte de conversație. Aceasta se desfășoară pe tăcute, încâlcită și derutantă, în spațiul mentalului pur. Nimic din ce gândește Stephen nu se reflectă în gesturile ori în comportamentul său, ca și cum între gândire și acțiune s-ar fi rupt toate punțile de legătură. Centrată exclusiv pe reflecție și exprimarea concluziilor, lupta lui Stephen e cu „un
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
descrierea stării de fapt, dar nu îmi e clar cum anume oprimă aceasta libertatea cronicarului literar, care e dator, tocmai, să înfrunte (dintotdeauna și pentru totdeauna, s-ar zice) astfel de presiuni ideologice în virtutea credinței lui (naive, poate) în literatură pur și simplu. Ajung astfel la al doilea argument, de ordin, cum era de așteptat, strict estetic. Paul Cernat trasează, aici, harta literaturii de azi. Există, pe de o parte, cărțile „de critică și istorie literară, de teorie și analiză culturală
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
neprielnice, dar totuși Huidu avea o mașină de teren. Interesant este că mașina este lovită doar în față, în rest este bine. Nu arată asta oare că Huidu mergea drept și a lovit frontal Loganul? În cazul unui derapaj mașina pur și simplu dansa, deci cel mai probabil că ar fi fost prinsă pe o parte. România Liberă ne anunță că vremea spionajului rusesc nu a apus. Putin le-a ordonat să țină la respect țările din Europa de Est. Ce-i drept
Cine sunt victimele lui Huidu () [Corola-journal/Journalistic/24903_a_26228]
-
ultimul deceniu al secolului, drept niște vencidos da vida („cei învinși de viață”), Eça știe să evite prăbușirea spirituală a acestor „învinși” fără să cadă în disperarea ultimă, care i-a măcinat pe eroii din Os Maias. Estetismul și arta pură - iată o interesantă soluție personală de supraviețuire. Ultimele romane queirosiene (Corespondența lui Fradique Mendes, Ilustra casă Ramires, dar mai ales Orașul și muntele) duc la extrem inovațiile stilistice din Os Maias: absența aproape completă a acțiunii, descrierea somptuoasă, fraza arborescentă
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
general și apoi președinte al Uniunii Scriitorilor, academician, membru în Marea Adunare Națională, permanent membru în colegiul redacțional al „Gazetei literare”. Este permanent, din 1954 pînă în 1965, de partea „îndrumării artei și literaturii de către partid”, de partea realismului socialist pur, în 1962 spune că „avem nevoie de mai multe poezii militante”, atrage atenția asupra poeților de la „Steaua” ca „un grup potrivnic spiritului de partid”, face o ingenioasă echilibristică, ridicîndu-se deopotrivă împotriva „nostalgicilor perioadei de început a regimului” (după 1957, cînd
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
său de o extraordinară dorință de a fi recunoscut ca scriitor de valoare, multe din intervențiile sale, mai ales cele împotriva tinerilor scriitori care începeau să devină cunoscuți (Nichita Stănescu, Florin Mugur, Matei Călinescu, Petre Stoica) se bazează pe o pură competiție literară în cadrul căreia se simte amenințat mai ales ca poet și doar în plan secund ca birocrat literar. Apasă din ce în ce mai mult pedala, nu mai simte aerul timpului (nici literar, refuzînd să accepte succesul tinerilor scriitori, nici politic, pentru că nu
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
cu o pasăre, „o privighetoare care cântă când trăznetul cade lângă ea e o nebună” ș.c.l. În general, ai impresia că asiști la celebrele improvizații teatrale de la Institut, în care Călinescu se amuza să monteze scenete cu caracter pur retoric (vechii colegi spun că nu știai bine unde sfârșește farsa și unde începe autoiluzionarea și delirul), ca și în unele „cronici ale optimistului” de altfel, ridicate pe o metaforă împinsă până la ultima ei consecință: „unde cresc crinii? În Empireu
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
de cupru care duc agentul termic la calorifere, doi senzori care dau diferența dintre tur și retur și un alt contor care înregistrează temperatura, cantitatea și presiunea apei. Dacă plec de acasă și vreau să nu mai folosesc agent termic, pur și simplu închid robinetul. Când vin acasă, îl deschid", a detaliat Ioan Vilt. El a afirmat că i-a propus, în 2007, fostului primar Emil Boc extinderea acestui sistem la nivelul municipiului Cluj-Napoca, dar nu a primit niciun răspuns. "Eu
Cum să dai 30 de lei pe căldura în plină iarnă () [Corola-journal/Journalistic/25260_a_26585]
-
texte produse de umanitate în scopuri nepractice”, dar inconturnabile. Și, în primul rând, textul literar, „pe care îl citim din dragoste pentru el însuși, pentru plăcerea, înălțarea spirituală și îmbogățirea cunoștințelor pe care ne-o provoacă, în definitiv, ca o pură trecere de timp, fără a fi constrânși de cineva”. „La ce servește acest bun imaterial care este literatura?”, se întreabă Eco. Răspunsul e cel dat de numeroși gânditori de la Madame de Staël la Milan Kundera: „Este un bun care se
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2532_a_3857]