1,426 matches
-
spune Ieremia la 51,30, iar majoritatea a rămas locului cum ce vede și din textul lui Ezra. Scriind de populații ce locuiau munții din Israel dar erau dintre nea-muri și au venit acolo pe cînd munții lui Israel erau pustii, el povestește în realitate despre migrația geților și sciților din secolul XVlll î.e.n. cînd pe acest teritoriu nu era pulbere de ivriți dar nici alte grupuri etnice care să constituie comunități puter- nice și nici cetăți sau alte fortificații, apărute
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ca și cînd ar avea relații cu regii ca cu niște amici, ci numai ca sluga cu stăpînul și conform acestora să se adreseze pe viitor în scrisorile sale, în caz contrar, latinii vor ridica armele asupra lui chiar, vor pustii în buna lor voie țara Moesiei, pe care el și așa a luat-o numai cu uneltiri rebele de sub domnia romeilor, contra oricărui drept și oricărei datorii, iar pre el însuși îl vor arunca în întunericul trecut al unui neînsemnat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Național de Istorie a României, a fost construit între anii 1894 și 1900, pe locul unde funcționase, mai bine de un veac și jumătate, Hanul Constantin Vodă, ridicat de Constantin Brâncoveanu, han distrus parțial de ma rele incendiu care a pustiit Bucureștii în 1847; tot aici, în săli improvizate au dat spec tacole circul Huttemann și apoi, până în 1877, circul Suhr, despre care amintește și Bacalbașa; după 1877, în Piața Constantin Vodă aveau loc întruniri publice. 128. Berăria Carul cu bere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
totdauna. El prin act formal subscris de el ne garantează hotarele noastre“ - p. 3001); I.C. Brătianu („...noi, astfel abandonați de toate puterile, văzându-ne față în față cu Rusia, ce trebuia să facem? Să dăm foc orașelor, satelor, să le pustiim, cum a făcut Rusia la 1812?“ - p. 3008) („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 16 aprilie 1877“, MOF., nr. 101, 4/16 mai 1877, p. 2070 și urm.; 2973 și urm. - ședința de seară; nr. 102, 5/17 mai 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ca Lazăr voi Învia” (Rochia Martei cea de toate zilele). Dorință grea de amar, răsucită traumatic În ea Însăși și În tardiva terapie amoroasă, urgentată de gongul timpului ireversibil: „dragostea mea târzie - sodă caustică pură”, Îngână, În transă, poeta. Amurgul pustiit de așteptări pare să găzduiască totuși paradoxala armonizare de-o clipă. Inițiere În adevăr (și În poezia-adevăr) reluată, iarăși și iarăși, niciodată aceeași. Finalul suspendat se leagă de Începutul „expediției” din poemul Ca o șenilă, cu care am deschis aceste
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fi egală cu anumite pierderi destul de importante, ce trebuiesc prevăzute și consimțite. Dar ce a făcut neamul nostru fără sacrificii! Nu eram oare conștienți că atacul pentru cucerirea Basarabiei ne va aduce pierderi - în români - și că Basarabia va fi pustiită și arsă? Cine ne-a putut opri să nu acceptăm asemenea sacrificii? Când evreii în țara noastră și-au dat suficient arama pe față, dovedindu-se periculoși din toate punctele de vedere, se vor găsi oameni în această țară care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
uitaseră cu toții de mine. Am intrat în mașină, am pus rucsacul lângă mine și am pornit motorul. Nu se făcuse încă ora cinci. Am privit precaut în jurul meu când am ieșit din garaj. Am luat-o spre Aoyama. Străzile erau pustii, cu excepția taxiurilor și a camioanelor de noapte. Priveam din când în când în oglinda retrovizoare, dar nu mă urmărea nimeni. Mi se părea tare ciudat. Știu foarte bine de ce sunt capabili Simbolatorii și mi-era teamă că puneau ceva la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rămână vecin" sunt atenuate de însăși domnitorii care aveau să creadă că „nu poți să-l vecinești pe veci" pe cel care este creștin ca și tine. Transformați în robi, deznădăjduiți, ajunși la vecinătate, adesea populația împungea fuga, satele se pustiiau iar visteria domnească devenea tot mai goală. Că viața vecinilor în Moldova era sau ajunsese la gradul de robie, ne-o spune însăși Hotărârea obștească întărită de Constantin Mavrocordat la 1749 când obștia bisericească și toți boierii țării aveau să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acei ce aveau hârtii în regulă de supușie către o altă țară, și străini fără căpătăi, vagabonzi, pe care îi trata cârmuirea ca venetici, sau liuzi scutelnici, fiind cei mai mulți aduși de boeri ca lucrători, să le populeze moșiile sau satele, pustiite prin diferite întâmplări și de epidemii. Totalitatea străinilor aflători în Iași în diferite epoce întrunește toate elementele negoțului și industriei; importatori și exportatori de mărfuri (toptangii), vânzători de ferărie și hăinărie, și proastă și de lux, de obiecte de gospodărie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tot hornul" încât „ticăloșii pământului", mulți și-au stricat căscioarele; „alții risipeau hornurile de pe căscioaie" pentru că „câte hornuri avea omul la casa lui, de tot hornul dădea câte doi ugri"; „măcar că era iarnă, bieții oameni și babele și altă sărăcime pustiiau casele și fugeau în lume plângând". Fumăritul se adăuga altor dări: pogonăritul - câte un galben de pogonul de vie; vădrăritul sau vedritul - câte 4 bani de vadra de vin. În Descrierea Moldovei din spusele lui Dimitrie Cantemir se înțelege că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de relații semi feudale. Administrațiile locale și cele din județe, precum și instanțele judecătorești, erau ocupate în mare parte de elemnte străine (evrei, greci, ruși). Înainte dar și după anexare, realitatea socială era foarte grea. Atât Moldova cât și Basarabia erau pustiite de șederi îndelungate ale armatelor rusești și turcești. Mulți locuitori își părăseau des vetrele, plecând care încotro, numai să scape cu viață. Anexarea Basarabiei a declanșat o mare tragedie printre locuitorii provinciei. Se spunea că trei zile au umblat neamurile
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
și este în interesul ei de a se opune acestui fel mișelesc de a face războiu de către jidanii cari conduc cu pistolul în spatele trupelor armatele sovietice. Populația să se gândească la foametea care o așteaptă, dacă va lăsa armatele să pustiască colhozurile, să le ardă recolta și să le distrugă bunurile cari le sunt necesare vieții. ȘEFUL MARELUI CARTIER GENERAL GENERAL, AL. IOANIȚIU Nr. 1087 din 19 Aug. 1941. p. Conformitate Maior ss. Bălășescu 345 Bălășescu *) Adnotări: "478-19-VIII-10.15"; "Manifeste Odessa
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi egală cu anumite pierderi destul de importante, ce trebuiesc prevăzute și consimțite. Dar ce a făcut neamul nostru fără sacrificii ! Nu eram oare conștienți că atacul pentru cucerirea Basarabiei ne va aduce pierderi în români și că Basarabia va fi pustiită și arsă ? Cine ne-a putut opri să nu acceptăm asemenea sacrificii ? Când evreii în țara noastră și-au dat suficient arama pe față, dovedindu-se periculoși din toate punctele de vedere, se vor găsi oameni în această țară care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Potop de lacrimi Cenușiu, tristețe, liniște...nori fumurii ce își aștern pașii pe podeaua nesfârșită a cerului pustiit de strălucirea soarelui. Un întuneric necruțător își aruncă ușor vraja peste lumea lipsită de culoare, o lume supusă ce își așteaptă pedeapsa. Vântul aspru trezește un fior rece care va răscoli natura, purtând-o spre pieire. Copacii devin marionete în
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]
-
și mai acut decât în alți ani, e și în noi, fiindcă vara ne-a lăsat în pragul său având în ochi și în minte imaginile tv ale puhoaielor sinistre măturând apocaliptic țara, iar în urechi jalea din glasul celor pustiiți de natură și de Dumnezeu. Pentru că ne amintim de el numai când ne bântuie nenorocirile? Și poate n-aș fi scris aceste rânduri, dacă mai zilele trecute nu vedeam un reportaj tv fără nici un viol, fără vreo crimă sau accident
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]
-
o ia de la capăt, asta dacă mai este timp ( " Au turnat beton și plumb încins/ Peste vechea firidă/ Unde zugrăviții, ca-ntr-un vis,/ Se mai luptau/ Cu-acel verde balaur/ Din pierduta grădină; Va fi cenușa/ Și-n urmă pustia și vântul,/ Peste o câmpie arsă de sexe; Curând vom săvârși la tencuirea/ Ultimei grădini.// Să ne privim ne-au mai rămas/ Ferestrele de iarbă"). Există Dumnezeu, în poezii care amintesc destul de mult de Psalmii lui Arghezi ( " Atât ar fi
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
neasemuită nelegiuire că demnitarii noștri sunt oameni bogați, de mi-a căzut acum drapelul în bernă... Ce credință blasfemică Iată-i venind în fața camerelor de filmat și a națiunii și declarându-și cu modestie nenorocitele alea de averi. Iată-le pustia de agoniseală cu miasmă de sudoarea frunții... Doar ici-colo câte-o căsuță de vacanță, ici-colo câte-o Dacie ruginită, ici-colo câte-o afacere falimentară care, de fapt, e a soacrei sau a unei rude îndepărtate, din neandertal, ici-colo câte-un
Vreau la eșafod by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13725_a_15050]
-
apă tămăduitoare. Ca orice lăcaș din vechime, mănăstirea își are începuturile învăluite în legendă. Se povestește că marele stolnic Mihalcea Hâncu zidește un schit la cererea fiicei sale Paraschiva, care și-a închinat întreaga viață slujirii Domnului. Lăcașul a fost pustiit în 1956 și redeschis în 1990, iar în prezent este loc de pelerinaj pentru credincioșii din întreaga Basarabie. Aici am întâlnit tineri veniți din județele Tighina, Izmail și Cetatea Albă, într o simbolică prezență cu cei din partea locului, din Iași
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
și a încredințărilor străine care au amenințat, iar azi amenință mai mult ca oricând, ființa neamului nostru. Considerăm că Oastea Domnului este cea mai eficace replică ortodoxă dată formalismului sclerozat și bigot, cât și prozelitismului agresiv, intern sau extern. Prin pustia regimului ateu, spre Canaanul Libertății Instaurarea regimului ateu de după 1947, găsește în Oastea Domnului nu un aliat, ci un „dușman primejdios“, în calea „construirii socialismului și a înaintării spre comunism“. Prin însuși statutul ei, Oastea Domnului nu face nici un fel
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
plîngînd/ Sub copita curvei crăiese./ Va ieși Scaraoțchi să-nfulece/ Din miezul soarelui, flămînd./ Vînt păgînesc cu grindini dese/ Mulți împărați are să culce/ În glod de beznă și putoare./ Ci mai apoi, ca bine să se-nsoare/ Largul pustiu cu pustia din gînd,/ S-o năpusti pe scîrnavul orînd/ Un nou, un groaznic soare"), alteori materia însăși iese în prim-plan, înțepenita ori zbuciumata, sfîrîitoare, arzîndă, torturînd și ucigînd prin sine: "Un strop de-al tău ades ne fu de-ajuns
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
BOZOVICI ȘI PRILIPEȚ │ 1.100 ÎN LOCALITĂȚILE CARAȘOVA ȘI IABALCEA │ 270 ALIMENTARE CU APĂ INTERSECȚIA CU DN 58 B, REȘITA │ 45 ALIMENTARE CU APĂ CAPTARE APĂ, ÎNMAGAZINARE-ADUCȚIUNE APĂ DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII RURALE PRIN CONSTRUCȚIA DE PODURI PESTE V. LUJERDIU ȘI P. PUSTII PODEȚ ÎN LOCALITATEA VÂLCELE │ 50 REFACERE POD PESTE P.TARLUNG PE DC 27 ALIMENTARE CU APĂ PUNȚI PIETONALE ÎN COMUNA BEZDEAD - PUNTE PIETONALĂ ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ ALIMENTARE CU APĂ ALIMENTARE CU APĂ PRIN REȚEA DE CIȘMELE STRADALE ALIMENTARE CU
HOTĂRÂRE nr. 710 din 2 iulie 2008 privind repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze Sportive din spaţiul rural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200758_a_202087]
-
tu nici să nu te mai deplasezi la râu ci să te cobori în tine în mine la râul lacrimilor mele să strigi păcatele cu lacrimi până ce nu te mai întorci pe tărâmul cel vechi nu tu în pustie ci pustia în sufletul tău spre izbăvirea noastră de cel rău. Ca apele Menecaduzei Iarăși mă uit la planeta rotundă mereu bătătorită de călători și mereu proaspătă ca apele Menecaduzei ce curge și stă și se agită-n fiori Planeta rotundă ispită
Poezie by Theodor Damian () [Corola-website/Imaginative/14847_a_16172]
-
iar anii fug în galop - clipa aceea. Abia acum că-s bătrân, orb și-ncet împăcat cu limba-i cea nouă - ce-o știu buchisând chinuit mai mult de-o decadă de luștri - am aflat și adevărul ei ce învinge pustiind de jur-împrejur ca focul: ca s-o cunoști în sfârșit pentru ea întreg să fii gata. O vezi?
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
ține prima dietă în Casa Sfatului. 1628: Protopopul Vasile din Șcheii Brașovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc. 1688: Brașovenii se răscoală împotriva noilor autorități habsburgice. Mișcarea este înăbușită, iar capii ei executați. 1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustiește cetatea. Puține clădiri rămân neatinse. În urma acestei calamități, autoritățile brașovene decid interzicerea construcției caselor din lemn. Refacerea orașului a durat mai bine de un secol, timp în care și-a schimbat aspectul arhitectonic al fațadelor. 1731: Dascălul șcheian "Petcu Șoanu
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
că "am dat domnia mea și slobozie pentru trei ani, care va vrea să vină și să trăiască în această siliște..." Documentul ne arată că în aceste locuri existase o așezare mai veche, cunoscută sub denumirea de Vaideei, ce fusese pustiită de război cu 20 de ani înainte, în timpul domniei lui Mihai Viteazul, deci în 1594, acesta fiind anul primei atestări documentare a localității; iar "slobozie", după cum a explicat și călătorul cărturar Paul de Alep, care a vizitat Slobozia în 1658
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]