1,643 matches
-
să plătească acești nenorociți câte 200 și 300 lei de fiecare, când ei, de ș-ar vinde și copiii, tot n-ar plăti banii câți li se cer? În timpul acesta puțina recoltă câtă a rămas țăranului stă pe câmp nestrânsă, putrezește de ploi sau o mănâncă vitele fruntașilor. El sărmanul se zbuciumă, aleargă în toate părțile, urmărit de execuție, ca să poată {EminescuOpXII 306} găsi bani și în cele din urmă se duce acasă, disperat, și, în bocetul femeii ș-a copiilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
comite crime de mizerie, de viciile născute sub*** sa jidovime. Un painjeniș întreg de grații domnești s-au făcut față cu orice faliment fraudulos, cu orice escrocherie ar comite un străin, dar daca un român va comite o crimă, îi putrezesc oasele în temniță. ["ÎN URMA HOTĂRÎRII... "] 2264 În urma hotărârii luate de d. Brătianu de a părăsi puterea, confrații noștri de la " Romînul" au cam ajuns în doaga copiilor. Chiar în numărul în care foaia, încă guvernamentală, anunță nestrămutata hotărâre a primului ministru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-n perete. Ar fi vreme pierdută a discuta cu asemenea oameni, incapabili de-a pricepe ori de-a recunoaște un adevăr, precum sunt incapabili de-o faptă bună, de-o mișcare generoasă. Sunt uscături, sunt descendenții unei rase învechite și putrezite în corupție, sunt etnic bătrâni, în stadiul diselecțiunii, pe calea de a se-ntoarce la maimuța din care se trag. ["ȘI DACA NE ' NTREBĂM CARE E CAUZA... "] 2264 Și daca ne 'ntrebăm care e cauza începătoare a acestui rău, nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
orașul întunecat”, „deznădăjduit”, „de întuneric”, „mâhnit”, „orașul cu balcoane și disperări”, cu „tristețea zidurilor de internat”, „orașul cu viziuni stinse, cu sfâșieri”, „orașul ca un cimitir”, „tristețea panoramelor de pe cheiul mohorât și apăsător”, parcurile unde „bănci și lumini în toamnă putrezesc” cu „pomi singuratici și triști”, în „desfrunziri”, și „despletiri” tânguitoare. Câte o strofă sintetizează expresiv această atmosferă dezagregantă, generatoare de melancolice rememorări: E pustiu șie frig în odăi stinse Toată viața o regăsești ca pe un ceasornic oprit Auzi sufletul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
asta zac de boala numită lipitură, de care se poate scăpa prin anumit descântec); face femeile Însărcinate să nască Înainte de vreme copii morți), Baba Coaja (care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor Într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul). Artur Gorovei arată În Datinile noastre la naștere că femeile Însărcinate se tem În special de Samca (numită În Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar În Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de om viclean ce te găsești; tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat. Ei, că bine mi te-am căptușit! Acum să-mi spui tu cine ești, de unde vii și încotro te duci, că, de nu, acolo îți putrezesc ciolanele! Fiul craiului ce era să facă? Îi spune cu de-amănuntul, căci, dă, care om nu ține la viață înainte de toate? -Bine, atâta am vrut să aflu din gura ta, pui de viperă ce mi-ai fost, zice atunci
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cele trei state românești, dezamăgind clasele de jos care- și puseseră speranțe în el, este escamotat, pe cât posibil, de Popovici-Nicolaescu. Mandric- Vaeni nu au nici o ezitare în a produce un asemenea dialog : Doamna Stanca : Țara sunt boierii, neamurile vechi. Mihai : Putrezi de vechi... Nu, doamnă, țara sunt căciulile care nu sar în fața străinilor decât odată cu capul, sunt bărbații care-și asudă muierile cu paloșul lângă ei, sunt țâncii care întâi șterg balele armăsarilor de luptă, pe urmă nasurile lor. În mare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dintre ele. Soarele devine zeu suprem al naturii, care primăvara are puterea « reînvierii ă ei și tot acum el asigură perpetuarea speciilor de animale. Iată că întreaga viață, tot ce se naște, crește și se înmulțește, tot ce moare și putrezește, depinde de Soare. Dar și Lunii i se acordă toată atenția, iar cultul ei e străvechi. Numărarea răsăriturilor sau apusurilor de Soare între două luni pline a constituit o fundamentală măsură a timpului. * Primele izvoare astronomice cu originea în România
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
perioadă numită de geologi era carboniferă. Acesta a luat naștere din pădurile tropicale preistorice care după moartea lor erau înghițite de apele mlăștinoase, ape ce erau foarte sărace în oxigenul care favorizează acțiunea bacteriei ce produce putrefacția. Astfel încât arborii au putrezit foarte încet (se poate observa fosile de frunze, ce a existat cu multe milioane de ani în urmă) și s au transformat în turbă, primul stadiu de formare al cărbunelui. În timpul formării turbei apare o degajare de gaz de mlaștină
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
au avut loc în urmă cu milioane de din alge (plante unicelulare ), bacterii și animale minuscule ce au populat mările preistorice îngropate în mâl și nămol, pe fundul mării, în perioada jurasică ( acum 144-213 milioane de ani ). Materia îngropată a putrezit și a fost transformată în țiței de căldură și presiune, ce a comprimat-o în același timp, transformând o în straturi de rocă. Picăturile de țiței s-au infiltrat în jos prin rocile permeabile, roci conținând pori sau crăpături prin
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de mama sa) Fânul din grădina casei este aproape uscat. Coroborând această ipoteză cu alte două ipoteze aparținând memoriei enciclopedice Mama poate vedea grădina prin geamul de la bucătărie. Fănul cosit și uscat pe o parte trebuie Întorspe cealaltă pentru că, altfel, putrezește. interpretul va produce următoarea explicitare Mama spune că fânul cosit din grădina casei ar trebui Întors pe partea cealaltă. Să presupunem că cei doi, mama și copilul, nu au avut nici un schimb verbal În acea zi. Evident, singura sursă de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
infestat prezintă în zona coletului o brunificare a țesuturilor care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre rădăcină. Tulpinițele se subțiază în zona atacată iar plantula se veștejește și se culcă pe pământ unde va putrezi în întregime . Simptomele apar sub formă de vatră de atac ce se extinde repede, în cazul în care temperatura se menține la 20-30oC și umiditatea este peste 90 %. În 2-3 zile întreaga răsadniță sau seră înmulțitor poate prezenta toate plantele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
seră înmulțitor poate prezenta toate plantele distruse. La suprafața solului se constată prezența unui strat fin micelian albicios care se extinde. În cazul unei infestări puternice a solului se observă doar vetre de atac fără plante răsărite, deoarece acestea sunt putrezite până la ieșirea lor la suprafață. Atacul are o evoluție mai lentă după repicare, când plantele sunt mai bine aerisite și capătă rezistență prin înverzirea tulpinițelor și formarea țesuturilor mecanice, protectoare. Absența luminii, insuficienta aerare, excesul de umiditate și pH-ul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe. Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune-negricioase de la ciupercile saprofite (Macrosporium etc.). Bulbii rămân mici, iar în timpul păstrării se înmoaie și putrezesc. Agentul patogen Peronospora destructor (Berk.) Casp., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca dezvoltă în țesuturi un sifonoplast de pe care apare, la suprafața țesuturilor, puful cenușiuviolaceu, alcătuit din sporangiofori dicotomic ramificați în porțiunea terminală, de 130-700 x 10-18
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bractei lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea avortează. Silicvele atacate devin hipertrofiate, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele foliare, simptome de brunificare a rădăcinilor care, se îngroașă și putrezesc. Agentul patogen. Albugo candida (Pers.) Ktze., fam. Albugineae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina, syn. Cystopus candida. Aparatul vegetativ al patogenului, sifonoplastul se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși. Subepidermic, din sifonoplaști, prin strangulări repetate, apar lanțuri de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ale bolii. Ramurile și lăstarii atacați cresc mai încet, prezintă îngroșări și internodii scurte. Pe fructe atacul se manifestă prin apariția unor pete de 1-2 cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Agentul patogen Taphrina deformans (Berk.) Tul., fam. Taphrinaceae, ord. Taphrinales, cl. Hemiscomycetes, subîncr. Ascomycotina. Miceliul septat al ciupercii, cu celule cu câte doi nuclei, se dezvoltă în spațiile intercelulare ale mezofilului frunzelor. În celulele subepidermice, ciuperca formează celule ascogene, din
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dar la noi în țară cleistoteciile au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească . Agentul patogen Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lév., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium leucoconium Desm. Miceliul hialin, septat și ectoparazit, se fixează de organele plantei-gazdă cu ajutorul apresorilor din care pornesc haustorii. Pe miceliu se formează lanțuri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se cercetează sistemul radicular, se constată că la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, în zona subcorticală și ajung la cambiu și lemn iar scoarța putrezește și se exfoliază. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect spongios, buretos și o colorație brună. Prin intermediul rizomorfelor, parazitul trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce se aplică viței de vie. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având un aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se mumifiază pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și pedunculul bobițelor pe care se formează pete brune adâncite, asemănătoare cu cele de pe lăstari . Agentul patogen Elsinoe ampelina Shear., fam. Myringiaceae, ord. Myriangiales, cl. Loculascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Gloeosporium ampelophagum (De Bary.) Sacc
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe cotiledoane, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă în zona coletului o subțiere a sa înso țită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele m ai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dac ă există condiții favorabile de umiditate mare, petele pot conflua și frunzele se usucă. Pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
favorabile de umiditate mare, petele pot conflua și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele afectate, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie . În interiorul acestei tulpini, apar caverne pline cu un mucegai albicios. Rădăcinile plantelor afectate putrezesc iar plantele se usucă. Cele m ai mari pagube se înregistrează în culturile semincere unde, simptomele de atac pot apă rea și pe silicvele care, nu vor mai produce semințe sau acestea vor fi depreciate, cu pete mici, negre, fără
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și abia ies la suprafața bilonului. Atacul la tulpini se manifestă prin pete verzi-gălbui, apoi violet, care vor evolua în pete necrotice și va induce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor din sol, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb-cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. Pe stolonii atacați nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor din sol, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb-cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. Pe stolonii atacați nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu peridermul rugos. Pe suprafața tuberculilor apar pustule în formă de crustă, ce devin prin deshidratare și înnegrire, formațiuni sclerotiforme de 1-4 mm în diametru, formațiuni ce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fost distrus în urma lucrărilor agricole, devenind imposibil de realizat conturul gropii. Scheletul defunctului nu este păstrat decât parțial, fiind identificate oase pe fundul gropii, din analiza cărora rezultă faptul că înmormântarea a fost orientată pe axa NNV-SSE. Urme de lemn putrezit de culoare brună au fost identificate pe oasele păstrate și în perimetrul dispus dedesupt Inventarul descoperit în mormântul nr. 9 din tumulul nr. 25 de la Bădragii Vechi cuprinde obiecte funerare cu specific sarmatic: o mărgea de sticlă (descoperită lângă oasele
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cugetul către Dumnezeu și zise: De ce sufăr atâta, Doamne?! Atunci auzi în cugetul său glasul lui Dumnezeu zicându-i: Tu suferi, ca să se poată desprinde sufletul tău din tina aceasta. Dacă n-ai suferi, ai iubi tina (pământul) și ai putrezi și tu. Și Eu nu vreau aceasta! Tu suferi ca să deprinzi UMILINȚA. De n-ar fi așa, te-ai mândri și pierdut ai fi pe vecie. Și Eu nu vreau să te pierd! Tu suferi ca să prețuiești și să practici
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]