187,522 matches
-
a întipărit pe retină și abia mai văd pe unde calc. E trecut de ora unu din noapte. Pare pustiu în jurul meu? Doar o senzație. O viermuială ciudată animă, nocturn, drumurile mele. La rotiserie, taximetriștii, polițaii și aurolacii stau la rînd vorbind zgomotos despre fotbal și femei. Prietenul meu, căruia i-am promis că înființăm Partidul Săracilor iar eu voi fi șefă la cadre mă informează scurt și complice cum stă "treaba", cîte adeziuni s-au mai strîns prin cartier. Promițător
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
patentate de Băsescu vom ajunge cea mai de rîs capitală din Europa. Iar bucureștenii acceptă senin să li se desfigureze orașul, de parcă am avea unul de rezervă. Nu știu care primar al economatelor, un Vanghelie, ins pescuit de partidul de guvernămînt din rîndul infractorilor virtuali, s-a găsit să-l amenințe cu moartea pe un ziarist de la Adevărul, fiindcă ziaristul și-a permis să înceapă o anchetă despre niște carne stricată, în valoare de vreo trei miliarde de lei, care s-a împuțit
Primarii Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13857_a_15182]
-
noștri a literaturii reprezentative din țara Vistulei. Aceasta este măsura dreaptă a lucrurilor, pe de o parte, iar pe de alta, cât am realizat din această firească și nobilă intenție, o pot spune fără greș numai cititorii. Evident, în primul rând, specialiștii. În ceea ce privește întrebarea propriu-zisă, cum anume am trecut de la istoria literară la literatura comparată, lucrurile s-au petrecut după cum urmează. La câțiva ani după ce mi-am început, în 1957, prin repartiție guvernamentală activitatea la Institutul de Istorie Literară și Folclor
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
Sau behăitul incontinent al ovinei mitice, zisă și mioriță."); e deja o „declarație publică" din care eul încearcă să se extragă, dintr-un fel de prea multă discreție. Gelu Ionescu e un om care-și refuză amăgirea (sînt aproape dureroase rîndurile în care spune că nu s-a aflat niciodată printre oamenii considerați excepționali de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, al căror redactor de emisiune a fost, că, dacă-ar fi rămas la Paris, probabil nu le-ar fi devenit prieten
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
din retorica emoțională un certificat de patriotism? Firește, nici o semnificație. Poate doar o enormă confuzie, o egalizare a valorilor. Criteriile revizuirii sînt de altă natură. Și chiar dacă intervine uneori factorul etic, nici el nu e fundamental. Am atras în repetate rînduri atenția asupra riscului de a se reduce revizuirile la aspectul etic. Literatura nu servește unor scopuri morale precise. Căile catharsisului în artă sînt la fel de necunoscute (și de ocolite) precum căile Domnului în viață. Chiar dacă aceste lucruri se știu demult (au
Critică și iubire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13889_a_15214]
-
talent, nu că urăște operele. Adevărul marilor critici pare necontestabil datorită geniului lor, nu datorită iubirii lor de literatură. Iubiți scriitori, cereți criticilor să vă citească, nu să vă iubească; și nu e nevoie să-i iubiți; e destul, la rîndul vostru, să-i citiți. Această mutualitate garantează perenitatea literaturii.
Critică și iubire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13889_a_15214]
-
convoacă o imensă ureche, în care se zbat zvonurile și rumorile omenirii întregi. Dacă televizorul are ceva din colțul ochiului unei femei care, privind, te poate face, după caz, omul cel mai fericit sau mai trist cu putință, radioul, la rândul lui, aduce câteodată cu o ușă mică pentru adevăr, iar altădată cu o poartă mare pentru minciună. Dar adevărul, ca și minciuna nu sunt decât simple ipoteze care operează în modul cel mai optim pe calea undelor. Atît în cazul
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
o întreprindere inestimabilă și inebranlabilă în ordinea igienii fenomenului educațional, totodată o ofertă grațioasă și generoasă în plan strict artistic. {i mai presus de toate, productivă cultural. Aud însă că de la o vreme, cultura trebuie să fie rentabilă în primul rând material, mai exact, financiar, ca și cum investind în cultură, scopul suprem este obținerea de beneficii bănești. Un troc, cel puțin stupid, exersat decenii de-a rândul cu cinism de tovarășii culturnici, ai căror altoiuri par astăzi a dicta din nou soarta
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
productivă cultural. Aud însă că de la o vreme, cultura trebuie să fie rentabilă în primul rând material, mai exact, financiar, ca și cum investind în cultură, scopul suprem este obținerea de beneficii bănești. Un troc, cel puțin stupid, exersat decenii de-a rândul cu cinism de tovarășii culturnici, ai căror altoiuri par astăzi a dicta din nou soarta culturii naționale. Monitorizat și întimidat, România muzical rezistă încă (pentru că, se știe, doar cei ce pot, suportă greutățile), refuzând o nouă asezonare a gustului, precum și
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
l În revista 22 nr. 688, două interviuri cu directorii-patroni ai unor importante edituri românești: dl Silviu Lupescu de la Polirom și dl Călin Vlasie de la Paralela 45. În pragul Tîrgului de Carte, închis de o zi cînd dv. citiți aceste rînduri, discuția... cu doi oameni care și-au descoperit după 1989 o excepțională vocație de manageri culturali nu poate fi decît foarte instructivă. l În același loc, se publică intervențiile de la lansarea cărții de memorii a dlui Gelu Ionescu Copacul din
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
mijlocul lui mai cu un text de o jumătate de pagină în aceeași cauză pierdută cu Cronicarul României literare. "Nu am fost deloc un faimos cantautor al Cenaclului Flacăra", scrie dl I.Z., insistînd pe calitatea lui de membru de rînd. Adevărul e că am fost un laș, unul dintre cei mulți și mărunți". Atunci de ce s-a supărat pe Cronicar? O fi simțit ironia din faimos? Nu băgăm mîna în foc. Îmi cer public scuze, și pe această cale, celor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
Marian Ianculescu, deputat PSD și Eugen Pleșa, deputat PRM. Amîndoi au susținut că le e rușine să spună ce avere au. Ianculescu, deoarece nu vrea să fie luat drept fraier, iar Pleșa, pentru că ar vrea să fie și el în rînd cu lumea. Nu e timpul pierdut, pot recupera amîndoi pînă la alegeri. La categoria Așa ceva nu se poate, dar în domeniul incompatibilităților, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, deoarece toate celelalte funcții pe care le deține sînt curat onorifice. Nu-i
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
teoria blagiană despre mit și magie din Trilogia valorilor), care pornește de la "banca de informații" a filologului de profesie. Caracteristica din urmă, însă, este și sursa impresiei despre care vorbeam mai sus: prea mult din profesorul de română transpare din rândurile cărții și prea puțin din criticul literar a cărui voce originală ne-am aștepta să o auzim. Disocierea între cele două categorii vine, după cum știți, de la Călinescu și, deși în multe cazuri nedreaptă și jignitoare, surprinde totuși cel mai bine
Înapoi la magia textului by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13895_a_15220]
-
plin de efervescență creatoare. Două lucruri mi se par demne de interes încă de pe acum. Mai întâi, faptul că acest nou spirit al timpului nu mai este legat în mod necesar de generația tânără, ci că el se manifestă în rândul mai multor generații. Există și tinerii, bineînțeles, care dau tonul, dar asistăm, de asemenea, la o revenire în forță a vechilor experimentaliști ai anilor ’70-’80, la ceea ce Adorno ar numi reacțiunea experimentalistă a seniorilor, care asigură justețea drumului ales
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
lipsa de scrupule muzicale și totalul dezinteres al "noilor veniți" față de "morala" profesională a cântărețului de muzică pop. Iar răspunsul său era un nou album, care plusa în zona experimentală. Bineînțeles că albumul nu a avut mare căutare decât în rândul cunoscătorilor, deși inovațiile acustice erau remarcabile. Peter Gabriel e istorie deja. E în aceeași situație în care suntem noi, compozitorii de muzică simfonică. Atunci m-am întrebat: "Unde ne aflăm? Mai supraviețuim? Oare n-am murit?" Experimentul revine așadar în
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
i mai e ceva: această revenire a experimentalismului reprezintă un precedent și o speranță. Vom putea visa deci la reveniri încă și mai spectaculoase, de pildă la tradiționalisme ultra-tehnologizate ori la perverse geometrii ale iraționalului. Vom vedea. În al doilea rând, amatorismul experimentalist moștenește de la modernism cultul infailibilității conexiunilor ideatice arbitrare. Drumul gândirii este simplu: coerența ține de tradiție; dacă vrem să trecem dincolo de tradiție trebuie să rupem această coerență; ruperea coerenței înseamnă, în primul stadiu, lipsă de coerență; pentru a
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
transforma negrul în alb și albul în negru. În cele din urmă, putem astfel argumenta și institui o normă estetică din nesiguranțele stilistice și apropierile întâmplătoare de termeni ori stileme. Amatorismul este convins de genialitatea propriilor manifestări, datorată în primul rând calității de a nu poseda cultură în domeniu. Cu cât ești mai incult, cu atât ai mai multe șanse de a fi autentic, pare a fi legea sa cardinală. Astfel, încrederea oarbă în justețea și universalitatea propriilor emoții exprimate spontan
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
ea devine pînă la urmă o forță al cărei impact se măsoară acum și aici. De aceea: "cărturarului autentic îi este ciudă cînd pierde o ocazie de a acționa, știind că puterea lui se va micșora. Tributul adus, în repetate rînduri, de William James lui Ralph Waldo Emerson nu se explică doar prin influența binefecătoare a Eseurilor asupra sa din perioada depresiunii nervoase ce i-a premers cariera de psiholog și filozof. Ca și John Dewey mai tîrziu, el a recunoscut
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
pe Wallace Stevens despre care nu s-ar putea spune că nu a voiajat în sfere înalte ale gândirii. Atrași de mitul săracului ajuns milionar prin propriile sale resurse, un mit cu o istorie mai veche, este drept, romancierii, la rîndul lor, au făcut adesea din pledoaria emersoniană pentru "încrede-te în tine" o temă predilectă, explorînd-o din multiple unghiuri. O observație se impune, totuși. Probabil că și fără Emerson, literatura americană ar fi cunoscut, în mare, o evoluție asemănătoare, fiindcă
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
--- Stimată redacție, Reușesc să vă scriu cîteva rînduri deși de mult timp mi-am propus asta. Felicitări D-lui Manolescu pentru articolul "Cunoașterea inutilă". Personal am avut o strîngere de inimă de cînd am aflat poziția Franței asupra dictatorului din Irak. Ceva de genul: o fi dictator dar
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13886_a_15211]
-
simbol al dezlegării limbii. Căderea în păcat = intrarea în discurs». Poate că tocmai de aceea, "teama de vorbire este teama de eternitate" (p. 24). Autorul se referă la «funcția creatoare de lume a limbajului» (p. 20), glosează, în mai multe rînduri, cu privire la rostul cuvintelor în iubire, arată cum vorbirea dezvăluie, parțial, simțirea, dar o și trișează/ trunchiază: Încercând să vorbesc, otrăvesc limbajul cu neputința mea de a spune» (p. 53). Identitatea e tot prin cuvinte construită. Sau topită în alteritate. Ori
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
Eugenia Vodă La ora apariției acestor rînduri, Festivalul de la Cannes s-a încheiat. La ora expedierii lor, el se află abia la jumătate; pînă acum, selecția s-a dovedit una de substanță; și, conform unei tradiții nescrise, lucrurile cele mai bune sînt programate în partea a doua
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
să așteptăm/ să ne desființăm pleoapele/ să stăm treji până la capăt", "o să vă fac mufe în ceafă/ și prize pe coloana vertebrală"), comunitatea umană transformându-se în "rețea". Vălul afișat protector pe chipul vulnerabil ("fața stricată de frică"), primește, la rândul său, forma fie a unei "folii de latex", fie a unei "măști de plastic" sau de cauciuc, - surogate, într-un fel, ale altor văluri, ce făceau invizibil prin mituri pe un câte un mare erou. "Terorismul" despre care vorbește titlul
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
emancipare și către consolidarea pozițiilor în spațiul public. Chiar în anul 1868, cînd Ștefan Luchian deschidea ochii la Ștefănești, viitorul său coleg Nicolae Grigorescu trăia experiențele independenței de la Barbizon, studia cu insistență lucrările marilor maeștri de la Luvru și trimitea, la rîndul său, mai multe pînze pentru expozițiile pariziene, iar celălalt viitor coleg, Ion Andreescu, tocmai absolvea primele patru clase ale Gimnaziului Gh. Lazăr din București și se mută la Sf. Sava pentru a o face pe cea de-a cincea. Cînd
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
pe vremuri un banc cu Feodor Feodorovici, care luptând pe front în Marele Război pentru apărarea Patriei, i-a scris lui Stalin cam așa: "Stimate tovarășe Stalin, doresc cu ardoare, dacă voi muri în luptă, să fiu primit post-mortem în rândurile Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, iar dacă nu, nu" Credem că ar fi fost util să nu vă fi reținut de la a ne pune la curent cu situația dvs. bibliografică, adică revistele, volumele colective în care ați apărut și celelalte
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]