1,709 matches
-
nu mai există pentru el. Într-un sens, trăisem întotdeauna în desfrâu, de vreme ce dorisem întotdeauna să fiu nemuritor. Și nu-i oare acesta străfundul firii mele precum și urmarea acelei nemărginite iubiri de mine însumi despre care v-am vorbit? Da, râvneam cu toată ființa să fiu nemuritor. Mă iubeam prea mult pentru a nu dori ca prețiosul obiect al dragostei mele să nu dispară niciodată. Și cum în stare de trezie, dacă ai ajuns să te cunoști cât de cât, ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
închin pământului, care mă suportă, mă hrănește și mă primește în sânul lui pentru veșnica odihnă. Urare Românie, ești mamă iubitoare, cu pământ roditor binecuvântat de Dumnezeu și sfințit cu sângele străbunilor. În pântecele tău sălășluiesc bogății la care au râvnit și râvnesc vrăjmașii de altă dată și de azi. Te îmbrățișez, cu dragoste de fiu și îți sărut fruntea încununată de Carpații îmbrăcați cu codri seculari. Îți sărut trupul, scăldat de apele râurilor ce coboară repezi spre bătrâna Dunăre. Îți
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
care mă suportă, mă hrănește și mă primește în sânul lui pentru veșnica odihnă. Urare Românie, ești mamă iubitoare, cu pământ roditor binecuvântat de Dumnezeu și sfințit cu sângele străbunilor. În pântecele tău sălășluiesc bogății la care au râvnit și râvnesc vrăjmașii de altă dată și de azi. Te îmbrățișez, cu dragoste de fiu și îți sărut fruntea încununată de Carpații îmbrăcați cu codri seculari. Îți sărut trupul, scăldat de apele râurilor ce coboară repezi spre bătrâna Dunăre. Îți sărut picioarele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
să bâlbâie o rimă. Se poticnește, transpiră, revine, încheie și întinde mâna după pahar rânjind prostește. Capul pleșuv își retrage ușor mâna de pe masă, actorul înșfacă paharul încălzit de soarele care se pregătește să apună și tace privind transparențele licorii râvnite de redactorul șef. Peste holul teatrului trec umbre lungi de pe trotuarul cotropit de tineretul ieșit de la film. Soarele cade peste clădiri și ochii redactorului șef abia își mai țin pleoapele de greutatea timpului ce pare să nu mai treacă. Actorul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Acum și-a ieșit din ritm, a rămas singură, iar în jurul ei nu mai e nimeni, nu mai e nimic. Cât despre Oedip, cel care a tulburat rânduielile de la Delphi, el pune la îndoială veracitatea profeției declarând că nu a râvnit niciodată să ia locul tatălui său pe tron: Eu nu sunt făcut să fiu rege, zeii au comis o greșeală când m-au trimis să mă nasc în familia asta blestemată. Înzestrat cu fire de artist, iar nu cu aptitudini
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
picioare nerăbdători/ Temple să cadă și sânge să curgă negru ca smoala./ Gata! Plecați! Primiți-vă bărbătește destinul! În primul moment, Oedip nu are nicio reacție, căci e obosit, bolnav, incapabil să doarmă. Sătul să fie deținătorul tuturor tainelor, el râvnește numai să scape de toate figurile familiare (Nu-i mai suport! Îi cunosc pe toți! I-am văzut pe toți de o mie de ori. [...] Cunosc intimitățile tuturor, cunosc secretele [...] Mi-e scârbă de tot pământul). Ar vrea doar să
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
să fie cine se gândește la rele“. Textul este în franceză, care era limba folosită, în acea vreme, la curtea regală engleză. El i-a promis favoritei sale că va face din acea panglică bleu o decorație, la care să râvnească toți nobilii de la curte. Marele maestru al Ordinului Jaretierei este regele însuși, iar prințul de Wales și două zeci și patru de cavaleri, aleși din nobilimea cea mai înaltă, constituie comitetul de conducere. Cavalerii poartă însemnul ordinului la genunchiul stâng
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în arhive, în memorialistică, în presă, prin relatările directe etc. Putem astăzi să reconstituim pe această bază (folosită și de noi) evoluția evenimentelor și să evaluăm, la realele dimensiuni, tragedia românilor “vinovați” de a se fi născut într-un teritoriu râvnit de Imperiul sovietic de la Răsărit și “vinovați” de a fi ținut la demnitatea lor națională. Dezbaterea nu poate fi considerată încheiată, de vreme ce apar în continuare noi contribuții, dintre care semnalăm aici cele două volume dedicate lui Pantelimon Halippa (Ion Constantin
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]
-
e ridicol și neînsemnat, la noi e grotesc și scârbos. Și la noi nulitate demagogică suplantează nulitatate; dar ceea ce în Franța e încă o comedie la noi e o farsă de paiațe. Fiecare din paiațele inculte, adeseori din natură stupide, râvnește 153 {EminescuOpXIII 154} la cârma statului, voiește a fi ministru, director de serviciu, deputat, om mare, și d. Brătianu are strania plăcere de-a permuta în diferite chipuri aceste figurine de patruzeci și mai bine de ori în câțiva ani
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de Sus a Moldovei, pe unde și-a 'nțărcat dracul copii[i], cum zice românul, pe unde lupii Hotinului își dau bună dimineață cu lupii Dorohoiului, acolo a trebuit să alerge un om astăzi atât de popular, un om care râvnește la renume european, pentru a fi ales! Căci atât de impopular devenise, în toate colegiile, în urma concesiei Strusberg, încît numai în acel colț de țară se mai afla o mână de oameni cari să-i aprecieze talentele, cu toate greșalele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
însăși minții, adevăratul ochi al celui trezit. Tânărul de cincisprezece ani, care pînă-atunci își recitase, legănîndu-se, mantrele timp de optsprezece ore pe zi în sătucul lui din Punjab, înțelese că mantrele nu erau nimic și că însăși Calea către care râvnea era anîta, fără ființă, și anika, fără durată. I se dădu cunoașterea vieților lui anterioare, și recunoscu în întîmplările lor obscure câteva vise enigmatice care-l chinuiseră întotdeauna. Se visa uneori femeie, bucurîndu-se de-un strop de parfum picurat în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ai învățat cum să mă feresc. Tactica asta de a arunca răspunsul înspre mine nu o să te ajute de data asta. Și totuși, cât ești de vulnerabili ― Nu înțeleg ce vrei de la mine... murmură Abatele. ― Să-mi spui dacă ai râvnit vreodată la puterile mele. ― Au fost momente în care mi-am dorit să știu ceea ce simt alții. Și asta nu numai pentru mine, ci și ca să pot conduce mai bine Abația... Uite, ți-am dat ce ai dorit, nesăbuitule! Cui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să mă "achiziționeze", și când credeam că totul e în zadar, cineva venit parcă din alt univers, m-a descoperit și în liniște, calm, m-a luat acasă, în sufletul lui și acum am un loc pe care l-am râvnit, am un loc în care nimeni nu mai știe de mine și în care mi-am regăsit identitatea, și am găsit ceea ce nu am avut niciodată la îndemână... Dragostea! ULTIMA OARĂ Am reușit să reaprind poate pentru ultima oară focul
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
de grija zilei de mâine, ar fi fost în numărul total al lucrărilor mele două sau trei sute de lucruri slabe mai puțin. Prin 1934, situația mea ca profesor suplinitor în învățământul secundar începe să devină nesigură. Oameni răi și lacomi râvneau și la acel puțin ce aveam de la Stat și în toamna anului 1935 oamenii aceia reușesc să aranjeze și să-mi smulgă mica sursă de trai la Huși. Stând atâția ani în acest orășel al copilăriei mele, începusem să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
obstacol de natură politică împotriva aspirațiilor moscovite exclusiviste. La puțin timp după asigurarea acestor premise, agricultură și economia României în general au înregistrat un avânt considerabil, mărfurile românești putând să-și găsească un drum lesnicios către centrele unde ele erau râvnite. Astfel, evoluția mișcării navelor ieșite prin gură Sulina, între 1855 și 1913, este relevata în tabelul de mai jos, în care pentru evidențierea acestei mișcări se ia în considerare tonajul exprimat în tone engleze de registru, indicându-se tonajul net
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mai mult, făcând comparație cu alte femei pe care le văd ca și sculptate, iar obiectivul sculptorului a fost perfecțiunea aspectului fizic al femeii. V-ați gândit înainte să vă doriți aspectul altei femei că aceasta, probabil, la rândul ei râvnește la aspectul altei femei, și poate chiar la aspectul tau!? Majoritatea cuplurilor care au ajuns să se destrame, au făcut greșeala să pună accent doar pe frumusețea exterioară, care este doar un element din definiția frumuseții. Putem spune că “exteriorul
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
copilăresc, însemna tot ce crezusem eu până atunci că ar fi putut fi dorință. În apropierea ei păleau toate culturile vechi pe care le tot cercetam, se decolorau în fața prezentului, singurul care mi se mai părea demn de a fi râvnit, de fapt, nu prezentul, ci prezența ei, care era un sentiment vaporos, ca o spumă, dar s-a făcut greu ca plumbul când fata a plecat și nu i-a mai rămas decât numele și o amintire: Carla Lombardi, nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
intelectuali pierduți pe drum nu-i mare brînză. Potaie, care a fost obligat să-și tragă un glonț în piept, sau Petrică al cărui Guvern e scos acuma din balamale. Restul stau bine mersi în culcușurile pe care le-au rîvnit, spune Dendé. — Despre marginalizați nu spuneți nimic!? se aude din nou vocea iritată a lui Roja, noi pentu ce mama dracului mai încercăm atunci să facem ceva? — Iar a luat-o pe panta aia socialistă, se distrează Bătrînul prefăcîndu-se că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu care trebuia să ne luptăm piept la piept; am avut vrăjmași la care chiar copilul nu găsea îndurare; am avut vrăjmași care ne puteau birui, dar ne lăsau mândria bărbatului biruit; vrăjmașul de astăzi vine ca prieten și nu râvnește la sângele nostru, ci caută să rupă temelia sufletului nostru , nu vrea să ne biruiască ci scoate din noi puțina mândrie, care ne dă tăria și ne încheagă.” Strașnică lecție de istorie ne dă Eminescu, deschizându-ne ochii asupra falsei
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
melancolia de a fi unic și limitat, Într-o lume unică și meschin de aridă”... La Blecher, evaziunea din real nu este decât o altă poartă spre singura realitate cu care nu ostenește a se confrunta, asaltându-i tainele și râvnindu-i intimitatea. În artă, distribuția accentelor este totdeauna semnificativă. Se vorbește tot mai mult În ultima vreme despre dualitatea culturii europene, despre tensiunea fastă a dialogului care o definește, dialogul bimilenar dintre un grec și un evreu. Acest dualism proteic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
maleficului ca premisă a existenței nu duce, În cazul lui Kertész, la Înveninarea sarcastică a scrisului, nici la Înveninarea personalității, fie ca agresivitate, fie, dimpotrivă, ca retractilitate față de semeni. Scrisul lui Kertész, chiar când, rareori, devine polemic, nu pare să râvnească, În vreun fel, câștigarea sau dominarea cititorului. În text și În subtext, autorul rămâne egal cu sine și cu adevărul său, indiferent, s-ar zice, la ecou, chiar dacă se adresează, vizibil, unui lector virtual și fratern. Adevărul său este terifiant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
o literă și un număr de rug, tatuate, pe piele, Încă În pruncie. Este semnul de identitate al unei seminții născute pe „planeta Auschwitz” și marcată pe veci de o astrală Înstrăinare, simbolul unei alte vârste În barbaria umană. A râvni acum atributele normalității ar părea un joc copilăresc Într-un film de Disney, În care Peter Pan, băiețelul deprins să evadeze oricând din realitatea imediată, are nevoie ca umbra să fie cusută de el pentru a-l face „real”. Biografia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Trăia acest om În Galuth? Trăia În entitatea sa, nu În exil. „Da, Kafka trăia În Galuth. Scriitorii idiș care Îl fascinau, nu. Această suficiență devenită virtute, agresată din toate părțile, rămâne un măreț exemplu de rezistență. Desigur, nu aș râvni să devin membru al acestui ghetto pentru a fi circumcis, dar exemplul, ca metaforă, este fascinant. Am Încercat să scrutez acest tip de izolare sau indiferență, fără a renunța la valorile mele occidentale liberale. Ar fi imposibil de transformat această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
cutia poștală și așteptase, cu nerăbdarea aventurierului decis să sfideze plictiseala unei zile oarecare, rezultatul. Funcționarii de la poștă nu doar că nu ignoraseră obiectul, ci Îl puseseră, ei Înșiși, Într-un plic oficial și Îl expediaseră pe adresa copilului care râvnea jucăria. Doar astfel, s-ar zice, prin joc, Atotputernicul DOLAR și-a legitimat onoarea și instituțiile, multiplicându-și, În același timp, valoarea. Saul Steinberg Își amintește de România ca de un loc al costumației și al uniformei (țăranii În costume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
vreo câteva riduri în plus. Mottoul lui Robert: Nesimțitul sincer. Cu cât sinceritatea era mai brutală, cu atât mai bine. Se cunoștea pe sine de zece ori mai bine decât Daniel. Pentru el era aproape o satisfacție să recunoască ori de câte ori râvnea la o femeie. Sunt bărbat, Iepuraș. Noi suntem programați să fim cu ochii-n patru. După tot ce merită. Sinceritatea brutală era motivul pentru care stătea acum cu el, în centrul orașului, în fața monumentului eroilor de război, în văzul tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]