3,042 matches
-
SE POATE? Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Zburăm prin anotimpuri pe-un fluture turqoaz, Purtăm drept talisman surâs de îngeri vii, Iar vieții nu i-am dat secunde de răgaz, Am știut conjuga doar verbul “a iubi”. Urzeam peste arderi castele din vers, Deschideam porți închise cu lacăt de ger, Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers, Albatroși creionați cu penițe de cer. Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte, Iubeam
SE POATE? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376107_a_377436]
-
sărăcie spirituală. Și-atunci... fericiți cei săraci cu duhul? (ar fi unul din aspectele zicalei). Da, energia gândului ne fulgeră ființa, ne chinuie bietul ”măgar al sufletului” - trupul. Echitabil ”armistițiu” propuneți: Îi propun târg echitabil să-mi mai lase un răgaz rebelul, în miez de noapte să nu mă mai țină treaz. Zău! Să nu se plictisească, din silabe, dulci poeme, viața să îmi construiască.” Natură duală a lucrurilor o surprindeți foarte bine în poezia ” Între NU și DA”. Orice element
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului REVELAȚIE PROFESIONALĂ În liniștea eternă și sublimă Din frontul cu pereții aburiți Ies încet minerii la lumină Cu fețele voioase, nu par obosiți. Râd, glumesc fără răgaz, Nu sunt triști, ci veseli mereu, Au sclipiri în ochi și-n glas, Ca în lumină, bucăți de minereu. Din adâncuri, de departe, Pe galeriile pustii acum, Se strecoară prin a minei noapte, Praful de la pușcături și fum. *** Mihai LEONTE
REVELAŢIE PROFESIONALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375137_a_376466]
-
natură. Numai când natura își arată puterea, sau el ca individ , societate, dă de necaz, recunoaște acestă putere supremă și speriat începe să se ascundă în diferite forme ale credinței. Este singurul răspuns iluzoriu, ce îi dă un gram de răgaz până va reuși să își înțeleagă menirea și sensul universal. Mereu a fost nevoie de ,,Cineva,, care să îl îndrume pe om, să îl apere, să-l ierte, să-i dea sfaturi, să îl ajute. Și asta încă de la apariția
INVENȚII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375115_a_376444]
-
avid peste poate, absorb altele noi fără nici o măsură! Imponderabil mă simt! Plutesc între cer și pământ, gata-gata să mă cred fir din firea divină! La Trei Brazi, cuprind fermecat preajma... Miresme și cromatică dau veste c-a venit toamna... Răgazul înfericirii mele va să se dilate odată ajuns la Poiana Secuilor. Traseul mă coboară printr-un drumeag maroniu de pământ, pătruns pe-alocuri de vârfuri de piatră lustruită de ploi și smocuri de iarbă, oaze de verde persistent până-n iarnă
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
minte, Erați ca trecătoare stele, Prin Universul nesfârșit? În mii de galaxii universale, Atâtea stele interesante sunt, Enigmatice, dar totuși reale, Nu ca cea care inima mi-a frânt. Dar ce gânduri mă înconjoară, sumbre, Care nicidecum nu-mi dau răgaz, Să-mi șterg din inimă acele umbre, Ce stăruie încă în al gândurilor talaz. Să șterg nepăsarea care a fost, Să uit că galaxii sunt în Univers, Privind în urmă cu un rost, Înseamnă să fac un nou demers. Eu
314 SATELIT PRIBEAG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375246_a_376575]
-
întâmplările capătă o aură aparte, stârnind interesul interlocutorului. Mi-a recunoscut vocea și m-a întâmpinat ca pe o veche cunoștință. - N-ați mai fost de mult pe la Băi, remarcă el. - Așa e, au trecut ceva ani. N-am avut răgaz să mă mai gândesc la ce mă mai doare... Am venit acuma, de mare nevoie. Mi-a zis medicul să am grijă că am un început de coxartroză. Trebuie să fac tratament, până când nu-i prea târziu. Data trecută, după ce
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
De vorbă cu sufletul" și ,,Destinul, o scuză?", apărute la editura Contrafort din Craiova, în 10 Decembrie 2010, volume ce au fost lansate la Biblioteca Județeană ,,Alexandru și Aristia Aman” din Craiova și la Televiziunea Română Craiova.. Parcurgând în clipele de răgaz, scrierile mele, sunt sigură că vă veți întreba, cine sunt. Am fost și am rămas un om simplu. Au trecut peste mine veșnicii albastre și reci de răutate și uitare, dar am supraviețuit. M-au nins zăpezi ce pe alții
CITEVA CUVINTE DESPRE MINE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373052_a_374381]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DEZROBIREA GETO-DACIEI Autor: Aron Sandru Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zile târzii ce Moș Timpul le-adună Răgaz să mă vindec, cu sică străbună Falxul de foc, îmi zguduie mâna Înțelepciunea străbună îmi mângăie ființa Iar Marele Lup Alb, mă așteaptă la bucium. Zamolxe Străbunul, voie să-mi dea Să cern Pleiade în sita eternă Meteori, aș pune
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
cu poruncă Viața deșartă să-mi las, nălucă de fum Să sui Ko-Ga-Ion-ul, fără zăbavă Că acolo m-așteaptă în grabă Chiar el Zamolxe Părinte Străbun și Moș Timpul Poruncă să-mi dea, să duc-napoi în Vale Moș Timpul răgaz nu mai dă Celor din Vale..., să mâie la luptă. Zamolxe Părinte Străbun, Ce ține în mâini Piatra cea Sacră Străbunii cu toți laolaltă Deceneu cu Leandru și Omul Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
S-alunge stirpea păgână Aciuată-n pământ străbun și glie sfântă Hoarde nebune, ce spumegă încă Si roade ca viermele-n pârg A țării sămânță. Pe aripi de gând ca o nălucă La Cei din Vale-am ajuns cu poruncă Răgazul să-l lase la urmă Să mâie la luptă... Și-a fost cea luptă, din noapte spre zi Zamolxe Străbunul cu Piatra cea Sacră Prăpăd că făcea în gloata păgână Care gemea-ntr-al morții suspin Și-n amarnică trudă
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
apă rece și curată, de la puțul fraților Dăncilă ai Căciulanului, amândoi jertfiți în ultimul război pe altarul patriei recunoscătoare și în amintirea cărora bătrânul lor tată ridicase fântâna... Cum încercam să-mi trag suflarea după fiecare „chirie” am găsit „printre” răgazul să dau o fugă până-n curtea școlii unde fârtații și colegii de maidan băteau de zor o „bas(i)că” nouă, despuind șaua vreunei biciclete „Tohanu-Zărnești” aflată în cale, pe lungul drum „cu suspiciuni și caznă, ce le uitam la
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
George, despărțiți de părinți și de ceilalți frați —Vasile, Mărioara, Augustin și Zaharia, rămași sub ocupația maghiară, scrie scurta mărturisire Am venirt din Ardeal. Citez: „Da, am plecat în pribegie. Ne-am lăsat casa, părinții, amintirile, totul. N‘am avut răgaz nici cel puțin să ne uităm în urmă. A venit așa de pe neașteptate, atât de surprinzător, cu atâta brutalitate. Ne-am zguduit din temelii, ni s‘au tulburat toate credințele. Am visat, am scris, am așteptat o Românie mai mare
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
de talazuri Fără iubire, drept busolă a inimii Nu îți vei găsi tu drumul spre zăgazuri. Și când fără speranța de- a te mai vedea Dispare ca un pescăruș în depărtare, Sufletul meu începe iar să cânte Cutreierând făr” de răgaz un țărm de mare. Citește mai mult Când sufletul ți-e amuțitși nu mai ai nimica spre a spune,Te du în drumul tău pribeag Rătăcitor ești omule prin lume.Și nici în cea mai neagră ziA vieții tale scrise
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
va desprinde în mii de talazuriFără iubire, drept busolă a inimiiNu îți vei găsi tu drumul spre zăgazuri.Și când fără speranța de- a te mai vedeaDispare ca un pescăruș în depărtare,Sufletul meu începe iar să cânteCutreierând făr” de răgaz un țărm de mare.... XXVI. SĂRUTĂ-MĂ, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1223 din 07 mai 2014. Aș amuți ca o lebădă și mută aș rămâne De-ar fi să se întâmple să te întorci la mine
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
deja acel ceva. Și întotdeauna, ratezi sută la sută din șansele de care nu profiți, din provocările pe care nu le accepți, din visele pe care nu încerci să le transformi în realitate. Ar fi păcat ca, atunci când vei găsi răgazul să privești în urmă, să regreți tot mai multe lucruri pe care nu le-ai făcut, tot mai multe experiențe pe care nu le-ai trăit și trăiri de care nu ai avut parte”. Referință Bibliografică: IUBIRILE UNUI PESCAR - POVESTIRI
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379660_a_380989]
-
pescărușii țipă-nsingurarea Din suflete ce suferă-n tăcere; Cu alge verzi îmi înfășor ființa, Să crească-n inimă dorința De-a adăsta pe azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgaz De-a pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe de nimicnicie Se-ntorc la mama veșnicie... Seduse sunt de ale vieții rituri. Pseudonim literar - Bonnie Mihali ... Citește mai
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
și necazuri. Dar, fiind o fire revoluționară, n-a pregetat să-și susțină punctul de vedere în fața lumii. De aceea spune cu năduf: „În neagra adversitate / Înfrunt capete de hidră”. (Gând de primăvară). De multe ori, poetul își acordă un răgaz din revolta de care este cuprins și atunci e năpădit de suave flori, de nescrise vise, de ape imaginare, buchete de narcise, țărmuri primitoare, de imagini tandre, ireale, armate de ondine, de crângurile milenare unde se adapă „caii poeziei”. Toate
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
linia întâi. Călcam peste morți și peste răniți cu lăzile de muniții în brațe; lupta devenise aprigă și scurtă, moartea ne pândea din toate părțile... Mai păstrez din acele timpuri un carnet pe care-mi făceam însemnări în scurtele mele răgazuri. Mă gândeam că dacă voi muri, se va găsi cineva să-mi ia acest carnet și să-l trimită celor dragi, chiar voiam să ajungă în mâinile Agnetei să vadă și ea prin ce iad am trecut. În carnet mai
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
cât mai asuda cu palma întinsă cer.șește cu truda ...?... omule domnule străjer castelen și ne.rudă atât te-ai orbit atât te-ai surzit și te-ai dus în de.rută o clipă să iei și să ai din răgazul din urmă și în odihnă cea muta iarăși cu dor te stră.mută să zici că și dimas : în Logos viez ca si crez și iată că sun † în fine cu EL nou.r de Umbra Foto tehnică - Art Colaj
POEM HIERATIC XLIV-POARTA CUVINTELOR VII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371757_a_373086]
-
m-ar fi somat să nu-mi prăpădesc a încărcătură prețioasă ce duceam la bord sau să mă trezească la realitatea drumului, prea liniștit spre norocul nostru. Precauțiile astea mă revigorau, uitând că șoferița era o gogeamite senioară! Oricum, avusei răgazul să rememorez pe scurt drama lui Arthur. Era tatăl meu. Îl crezusem imbatabil până la adolescență. Era grozav, puternic, cu spirit, știa de toate, nu doar istorie, că de, chiar o preda! Era profesor de asta! Îl chemam pe nume dintr-
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
trezind în juru-i doar „foșnet de frunze ruginii / în agonie”, încât propriile sale cuvinte nu se mai aud, chemarea sa devenind surdă, nemaiauzită. Ultima poezie a volumului pare un strigăt disperat al unui pământean care mai cere zeului încă un răgaz, oricât de scurt, pentru a mai asculta lăsarea lentă a înserărilor, de a-și mai amesteca puțin cuvintele precum culorile pe o paletă: „fie-ți milă de buzele însetate / ce ți-au rostit numele / la cumpăna dinspre apusul / vieții / și
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
într-un decor unde formele și culorile se aliniază stărilor interioare. Un nuc șade singuratic / Și scrutează zările / Trist, tăcut și fantomatic / Unduindu-și rănile.” ( Tristeți de toamnă). Conștiința este asediată, adesea, de tumultul întregiii vieți, încercând, în momentele de răgaz, să mediteze asupra tuturor lucrurilor: cele existente, cele trecute și cele viitoare, străduindu-se să găsească ”firul Ariadnei” care să-l conducă spre lumina adevărului, adevăr fragmentar, de altfel, numai ” De s-ar opri o clipă roata morii / Și n-
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
băga mâna în foc care ar fi fost vârsta lui exactă. Am avut ocazia de a discuta cu Reza Memarian și mi-a spus următorul lucru: toată viața s-a străduit să asigure familiei cele necesare traiului, fără a avea răgaz de a se ocupa de ceea ce își dorea cu adevărat. A făcut afaceri, a construit case pentru copii, i-a așezat pe fiecare în parte pe drumul lui și, ajuns la vremea în care ceilalți nu îi mai solicitau sprijinul
1 OCTOMBRIE SAU PLEDOARIE PENTRU VÂRSTA A TREIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369228_a_370557]
-
Întunecat. Cum, ultimul sosit și-a luat bucățica de inimă din aur, Getic, a vrut să se odihnească puțin și apoi să plece la Marii Străbuni, pentru ale da de veste, că salvarea neamului s-a împlinit. După un scurt răgaz, s-a ridicat să plece, dar o voce din mulțime îl strigă: -Getic... Getic, Copilule cu Inimă de Aur, băiatul meu are numai cinci ani, dar este și el chinuit încă de duhul Vrăjmașului Întunecat. Te rog dăruiește-i bucățica
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]