1,687 matches
-
s-o desfacă dacă nu-l împiedecau garzii. La 21 iulie, cadavrul, a cărui față devenise cu totul neagră, s-a depus în groapa sepulcrală de cătră patru lachei de curte. S-a uitat să se celebreze, pentru pacea sufletului răposatului, serviciul divin obicinuit; o uitare ce a autorizat pe pseudoprinți a pretinde că Petru III era încă în viață". [28 martie 1881] ["DEMULT ERA VORBA... Demult era vorba în Cameră de-a se îndoi lefile miniștrilor. În sfârșit, în ședința
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
imparțială va recunoaște în d-sa meritul de-a fi făcut din scena Teatrului Național tot ce se putea face cu autorii și cu actorii ce-i avem! [5 aprilie 1881] ["IERI FIIND PROCESIUNEA... Ieri fiind procesiunea de înmormîntare a răposatului general Ion Ghica, fost ministru plenipotențiar la St Petersburg, n-am fi crezut că până și acest eveniment trist va constitui repede un factor în calculul de permutațiune ministerială cu care ilustrul nostru cancelar ne-a obicinuit atât de mult
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Sina înființă comunitatea greacă din Viena și făcu colecte pentru insurecțiunea grecească, lucru la care se cerea mult curaj pe când trăia Metternich, care-o numea "cea mai nedemnă rebeliune ce-a luminat-o vreodată soarele". Ce-a făcut fiul său, răposatul ambasador grecesc Sina, pentru ridicarea artelor și științei în Atena prin clădiri și donațiuni mărețe, e încă în amintirea tuturor. {EminescuOpXII 169} Grecia actuală numără puțini români în partea superioară a râului Aspropotamos; masa lor principală, ocupată cu cultura vitelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rămâne dar cu aserțiunea "Romînului" că onor. senator, ca organ al opoziției, a declarat că dânsa are deplină încredere în guvern? Știam că foaia guvernamentală are obiceiul să născocească pentru trebuință, citațiuni false sau răstălmăcite din cuvinte, vorbite numai, de răposați; dar nu credeam să împingă lucrul până la falsificarea cuvintelor celor vii și cari se trec a doua zi în foaia oficială: marafetul e prea grosolan. În urma altor explicări date de dd. Ion Brătianu și V. Boerescu, din cari rezultă că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru suma de 30000 franci, "Timpul" să susție cu foc și cu pară pe izraeliți și că din această sumă foaia noastră ar fi primit 10 000 franci. Această calomnie ziarul evreiesc "ștafeta " ne-o adusese câteva zile înaintea alegerii răposatului Epureanu ca președinte al cubului conservator. Amenințasem cu darea în judecată, e prea adevărat; dar răposatul ne-a făcut a dezista de la aceasta, arătîndu-ne cu toată evidența bătaia de joc la care ne-am expune. Patronul "ștafetei " era pe-atunci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că din această sumă foaia noastră ar fi primit 10 000 franci. Această calomnie ziarul evreiesc "ștafeta " ne-o adusese câteva zile înaintea alegerii răposatului Epureanu ca președinte al cubului conservator. Amenințasem cu darea în judecată, e prea adevărat; dar răposatul ne-a făcut a dezista de la aceasta, arătîndu-ne cu toată evidența bătaia de joc la care ne-am expune. Patronul "ștafetei " era pe-atunci d. Herșcu Goldner, om ce fusese închis la Golia pentru sminteală, lucru de care ni s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oarecare de bani, spre a le dispune bine, și se recitează cântarea ce laudă puterea zânelor. Darurile sunt ale moașei. Le mai menționăm și cântecele de jale (plîngerile ), ce se cântă de femei anume tocmite și sunt îndreptate cătră cel răposat, ba i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest timp să nu fie lăsat singur și nici plângerile să nu înceteze; de aceea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oarecare de bani, spre a le dispune bine, și se recitează cântarea ce laudă puterea zânelor. Darurile sunt ale moașei. Le mai menționăm și cântecele de jale (plîngerile ), ce se cântă de femei anume tocmite și sunt îndreptate cătră cel răposat, ba i se cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest timp să nu fie lăsat singur și nici plângerile să nu înceteze; de aceea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și supernumerar oarecare, până 'i va suna ora sfântului buget. Odinioară cancelariile țărilor noastre erau pline de băieți primiți pe procopseală, cari învățau a scrie și a citi în vro atenanță murdară, precum le descrie cu pana sa de maistru răposatul Filimon. Din acești logofeți Coate goale, din aceste ciocoflendure au ieșit genitorii roșiilor actuali, de o promiscuitate înspăimîntătoare de proveniență. Astăzi legațiunile noastre amenință a deveni asemenea instituții de primire pe procopseală a fel de fel de plevușcă greco - bulgărească
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Comisiunea Mixtă și prezidenția Austriei în Comisiune; ba, ce e mai mult, au convins până și pe d-nii Rosetti - Brătianu despre sinceritatea și amicabilitatea d-lui conte Andrassy. Legăturile între monarhie și guvernul român a devenit atât de intime încît răposatul baron Haymerle nu găsea de recomandat, ca model de realațiuni prietenoase, decât pe cele întreținute cu România; iar Ministeriul Afacerilor Străine din Viena merge cu gingășia atât de departe încît declară că, în interesul mănținerii bunei înțelegeri, guvernul imperial e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-mi atinge prestigiul". [21 noiembrie 1881 ] ["MINE ARE A SE DESCOPERI... Mâne are a se descoperi cu toată sărbătorirea cuvenită statua lui Ioan Eliad. Cată să mărturisim că arareori s-a întîmplat cărturar să treacă prin atâtea peripeții intelectuale ca răposatul părinte al literaturii noastre. Sunt mulți, între cari d. Ion Ghica bunăoară, cari n-au avut nicicând o mare părere de Eliad, sunt alții cari l-au ridicat în ceruri și l-au urmat orbește; unora le-a plăcut ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țara, față cu naționalitatea, față cu regele nostru chiar? {EminescuOpXII 447} "Romînul" însă se poartă în adevăr așa ca și când un guvern conservator ar fi cerut scuze Austro-Ungariei. Dumnealor uită că nu li-i întîia: că a mai pățit-o și răposatul Golescu în alte împrejurări și că tocmai guvernul conservator, rău bun cum era, a prezervat țara și de umiliri, dar și de bravade zădarnice. Când am citit discursul tronului ne-am zis că d. Brătianu trebuie să fi știind ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rosetti în memoria unuia din coreligionarii săi politici, cu atât mai mult cu cât despre morți și-n fața unui mormânt nu se zice decât bine. Dar cuvintele pe cari "Romînul" le consacră lui Blanqui nu se adresează numai persoanei răposatului cel mai [cu] seamă ideilor lui. Judecați după concluzia articolului în cestiune, pe care iat-o; "Privit în întregul vieții sale de lupte și de suferințe Blanqui ne apare, de departe, cu caracterul său antic, ca personificarea dorului arzător ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vor fi realeși, iar restul va fi înlocuit sau prin persoane de aceeași direcțiune sau prin comunarzi ca Trinquet, Protot etc. În fine, spre a corespunde dorinței exprimate de domnișoara Louise Michel, în lista candidaților intransigenți se află și un răposat, anume Nourrit, un revoluționar de la 1848 care în revolta din iunie a participat la omorârea generalului Brea și, fiind deportat, a murit acum câțiva ani la Cayenne. Ultima depeșă din Paris aduce rezultatul alegerilor municipale. Cei mai mulți membri republicani conservatori din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bătrânului venerabil. 226 Suferința și creșterea spirituală Ermolae l‑a salutat cu căldură, Întrebându‑l care Îi este numele, ce caută și care este poziția lui. Tânărul a fost direct În răspunsurile pe care le‑a dat. A adăugat că răposata sa mamă fusese creștină, dar că tatăl său este un idololatru. Ermolae a spus : „Dar, copile, care religie o iubești mai mult ?” Pantoleon a răspuns : „Când mama mea era În viață, Întot‑ deauna mă Îndemna să devin creștin când ajung
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
răscumpărării, împarte și aplică, prin autoritatea ei, tezaurul îndestulărilor aduse de Christos și de sfinți. Indulgența este parțială sau plenară, după cum eliberează în parte sau în totalitate de pedeapsa vremelnică datorată păcatului. Indulgențele pot fi aplicate celor vii sau celor răposați.“ Martin Luther s-a declarat împotriva acestor practici, iar la 31 octombrie 1517, a afișat pe ușa bisericii din Wittenberg cele 95 de teze care aduceau argumentele necesare condamnării comerțului cu indulgențe. Aceste teze au circulat în secret prin Germania
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pașaport fără ordinul meu; vă mai ordon să-mi dați raportul în fiecare zi și să nu favorizați pe nimeni. Iar dumneavoastră, domnule Administrator Șef, v-am explicat dorința mea; solicit să îl folosiți pe domnul M. Colbert, pe care răposatul Cardinal mi l-a recomandat. Cât despre Lionne, este convins de afecțiunea mea. Sunt mulțumit de serviciile sale.“ Decizia lui Ludovic de a prelua în totalitate toate sarcinile și atribuțiunile statului era surprinzătoare. Într-una din lucrările apocrife, se menționează
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
căsătoriei sale, a fost luată de doamna de Maintenon la o mănăstire micuță, necunoscută, de la Moret, unde nu era nimic care ar putea să o distreze. Doamna de Maintenon mergea adesea acolo, și uneori venea și Monseigneur însoțit de copii. Răposata Regină obișnuia să meargă și ea. Acest lucru a stârnit curiozitatea și a dat naștere la multe comentarii. Se pare că în această mănăstire era o femeie de culoare, o maură, care a fost adusă acolo de mică, chiar de către
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
comentarii. Se pare că în această mănăstire era o femeie de culoare, o maură, care a fost adusă acolo de mică, chiar de către Bontems, valetul Regelui. A primit cea mai atentă îngrijire, dar niciodată nu a fost arătată nimănui. Când răposata Regină sau doamna de Maintenon mergeau acolo, nu o vedeau întotdeauna, dar mereu aveau grijă de bunăstarea sa. Era tratată cu mult mai mare respect decât cei mai de seamă oameni. Deși trăia obișnuit, se vedea ușor că nu era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cât critica e mai realistă și aspră, cu atât mai eficientă se va dovedi „întorsătura” finală de condei prin care sistemul este totuși salvat. Oricât de teribile și acuzatoare erau aceste secvențe la adresa comunismului, ele puteau fi descărcate în spinarea răposatului Dej. Și atunci, prin puterea de a recunoaște că „s-au făcut greșeli mari”, cu atât mai puternic și dătător de speranță se arăta regimul Ceaușescu. Firește, vor fi fost și ceva spectatori care n- au înghițit gălușca propagandistico-manipulatorie de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
precizările făcute în actul amintit și, desigur, la insistențele călugărilor și egumenului mănăstirii, așa cum se va proceda și în alte cazuri, în decursul timpului, același domn, Ștefan, emite, la 11 februarie 1447, un alt document în care întărește dania „sfânt răposatului părintelui nostru, Alexandru voievod, începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire, la gura Moldoviței, și satul care este la vamă, unde a fost jude Cârstea” cu precizarea ca hotarul să fie „pe unde
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că a voit domnia mea, cu bună voia noastră și cu inima curată și luminată și bunăvoința și am făcut pomenirea sfânt răposaților noștri și pentru sănătatea noastră și, m-am gândit cu bunăvoia noastră și cu ajutorul lui Dumnezeu să întărim mănăstirea noastră, care este la Moldovița, hramul sfânta Bunavestire a preasfintei noastre de Dumnezeu născătoare și pururi fecioară Maria. Și întărim mai
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
zise de uric și de ohabă, nemișcate niciodată, în veci și cu tot venitul. Iar hotarul acestor mai sus-scrise sate și siliști să fie cu toate hotarele vechi, pe unde au folosit din veac.” 4. Ștefan voievod întărește dania „sfânt răposatului nostru Alexandru voievod - Alexandru cel Bun - către mănăstirea Moldovița, 11 februarie 1447, Suceava „Din mila lui Dumnezeu, noi, Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei, Facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
domnia mea, cu bună voia noastră și cu inima curată și luminată și cu toată bunăvoia noastră și cu ajutorul lui Dumnezeu, ca să întărim și să împuternicim mănăstirii noastre Moldovița, unde este hramul Bunavestire a preasfintei născătoare de Dumnezeu, dania sfânt răposatului nostru părinte, Alexandru voievod, începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire, la gura Moldoviței, și satul care este la Vamă, unde a fost jude Cârstea, și pe Prut, un iezer, anume Gemenele, și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
arcanul, aschimodie, baș, băltărețul, bebeluș, boancă, bonsoar, botoșel, capra, cascadorie, călușul, căpșunică, chindia, cincisprezecime, dacism, decorațiune, diliu (dilie), drenă, eu, fărșerotă, făzăniță, fricativă, geacă, geminată, guturală, hopa mitică, împielițatul, învățat, labie, mătănii, măturelele, meglenoromâncă, păstăioasă, planetară, plecat, posesie, probațiune, pufulete, răposat, sălățică, sărățea, semigreu sictir, sit, socată, sonor, stagiatură, străromână, tâlv, transcripțiune, transformaționalism, șorecie, țăndărică, țeapă, vântoase, vindereu/vinderel, zece, zeci, zis ș.a.; unele dintre aceste substantive neincluse inventar sunt populare sau regionale (arăpilă, grivă, molan, rișcă, talion ș.a.); de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]