1,324 matches
-
Iisus Hristos ne dă de gândit. Dimensiunile sale sunt aceleași cu cele ale icoanei Sf. Arhanghel Mihail, pictată de zugravul Constantin în anul 1776 și aflată, din anul 1936, în colecția Episcopiei din Arad. Un ansamblu insolit îl constituie crucea Răstignirii și moleniile. La picioarele crucii sunt reprezentați doi îngeri care țin în mâini cămașa lui Hristos. Nicăieri în Valea Mureșului nu mai întâlnim această scenă.
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui Avram; arhierei și arhidiaconi; „Când s-au pogorât Is. Hs. în pustie 40 de zile”; proorocul Ilie. Pictura tâmplei (pe peretele despărțitor) este dispusă pe două frize: Răstignirea și medalioane cu prooroci, în decor cu viță de struguri; apostolii cu Deisis. Icoanele împărătești prezintă asemănări cu multe altele din zonă, prin chenarele în stuc pe motiv floral (Sf. Nicolae, în întregime, ține cârja cu cap de dragon). Data
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
Oprescu; alte personalități precum criticul Cornel Radu Constantinescu, ambasadorul Valentin Lipatti. Activitățile principale ale fundației sunt: întâlniri, mese rotunde, tipărirea de carți, albume, pliante, expoziții de artă și alte evenimente culturale. Cele mai importante realizări sunt editarea volumului de versuri "Răstigniri", în februarie 2001, cu prilejul comemorării a 60 de ani de la moartea poetului Panait Nicolae, var după mama al poetului Bucur Chiriac, inaugurarea filialei "Panait Nicolae" a Bibliotecii județene, pentru cartierele Poșta și Mihai Viteazul din Buzău, dezvelirea unei plăci
Chiriac Bucur () [Corola-website/Science/315272_a_316601]
-
scânduri alăturate și tăiate curbat, pictura se așterne pe toată suprafața. În creștetul bolții, în medalioane, apar „Dumnezeu-Tatăl”, ”Hristos”, ”Maica Domnului” și „Duhul Sfânt”. Iconostasul este compartimentat în casete marcate cu leațuri (șipci) vopsite în roșu și verde. Sub scena „Răstignirii”, se înșiră cei doisprezece apostoli, iar sub ei se află un al doilea registru, cu scene din viața lui Hristos. Lângă ușa de nord este zugrăvit chipul „Sf.Iosif Monah” într-o parte, iar în cealaltă „Sofronie”, „Andrei”, și „Teofan
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
în interior, pereții săi fiind recent zugrăviți în culorile galben, albastru și roșu. Catapeteasma datează din secolul al XIX-lea, pictura sa fiind refăcută. Ea provine de la Schitul din Pădurea Boroșești (care aparținea de Epitropia Sf. Spiridon), iar icoana "Crucea răstignirii" datează din secolul al XVIII-lea. În curtea bisericii se află trei cruci executate în secolul al XIX-lea de pietrari locali, două dintre ele fiind decorate cu modelul folcloric "soarele și luna", întâlnit și la alte pietre de mormânt
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
Elisabeta, ș.a. Pe suprafața pereților vertical sunt redați: Sfinți militari; doctorii fără arginți; în centrul peretului nord impunându-se chipurile împăraților bizantini Constantin și Elena. Pilda fecioarelor, de pe vest, a fost sacrificată prin tăierea peretelui. Tâmpla cuprinde cele trei faze: Răstignirea, într-un impresionant decor arhitectonic; proorocii, în medalioane, asemeni celor din absidă; apostolii pe lavițe, cu șir de colonete deasupra. De la lăcașul anterior s-au păstrat icoanele împărătești realizate, în 1760, de “zugrav popa Ion ot Bălgrad” (semnat pe icoana
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
fi reprezentat evangheliștii. Unitatea stilistică a zugrăvelei acesteia, ce ilustrează Duminicile, semnată de popa Nicolae, cu cea din restul lăcașului, dovedește că ea provine din alt spațiu al lăcașului, poate din altar. Pe timpanul de vest al pronaosului sunt reprezentate, Răstignirea între tâlhari și trei scene din Patimi (Judecata lui Hristos la Ana la Caiafa, Când s-au spălat de sânge nevinovat). Pe pereții verticali pictura, mai slab conservată, cuprinde: mucenici și mucenițe, tema schimbându-se numai pentru latura de nord
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
Liturghia îngerească; în cele patru ceardacuri: Botezul lui lisus, Fuga din Egipt a Născătoarei de Dumnezeu, Umblarea pe mare a lui lisus și Spre Emaus; în absida de miazăzi - Nașterea Mântuitorului, iar în cea de miazănoapte - învierea; pe bolta pronaosului: Răstignirea, lisus înconjurat de tâlhari, lisus și Samariteanca, Rugăciunea în Grădina Ghetsimani, Sărutarea lui Iuda, lisus spre Golgota; la balconul corului - Scenă din viața Sfântului Pantelimon etc. Din această scurtă prezentare, rezultă că pictura, în afara valorii artistice, impresiona printr-o mare
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
care apare pentru prima dată în altarul unei biserici de bolniță. În naosul de la Polovragi au fost ilustrate scene din Marile Sărbători, asemănător naosului bisericii bolniței de la Cozia, iar faptul că în centrul fiecărui timpan au fost pictate scenele Nașterea, Răstignirea, Învierea și Adormirea, pune în evidență ideile majore ale acestui spațiu liturgic-Întruparea și Învierea. Timpanele de sud, nord și vest sunt impărțite în trei scene, în centru fiind reprezentată imaginea cea mai importantă a ciclului. În centrul timpanului sudic a
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
nord și vest sunt impărțite în trei scene, în centru fiind reprezentată imaginea cea mai importantă a ciclului. În centrul timpanului sudic a fost pictată Nașterea, încadrată de Botez și de Întâmpinarea Domnului. În timpanul estic a fost reprezentată amplu Răstignirea, însoțită în partea inferioară de Punerea în mormânt. Anasthasisul a fost pictat în centrul timpanului nordic, alături de Înălțare și de Sf. Treime. La vest, în centru, este infățișată Adormirea Maicii Domnului, încadrată de Bunavestire și de Schimbarea la față. Pronaosul
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
interior sunt: -strana preotului și coronamentul amvonului din anul 1515 -cocoșul deasupra acoperișului cu semilună, din secolul al XVI-lea -strana curatorului din anul 1767 -frescele și pictura interioară, o parte de la construcția bisericii, cel mai bine conservată este Scena Răstignirii, din stânga amvonului, datată 1522 -elemente de înscrisuri medievale din interiorul și exteriorul bisericii, precum și pe zidul cetății -basorelieful de la intarea sudică, datând din secolul al XIII-lea -obiecte de ceramică, fabricate de meșteșugarii olari unguri ai urbei, începând din secolul
Biserica reformată din Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/320863_a_322192]
-
bogată grupare a creației meșterului xilograf Gheorghe Pop; executate în perioada 1805-1824, acestea se găsesc în prezent în custodia Arhiepiscopiei Aradului. În altă colecție de artă, anume cea a Protopopiatului Ortodox Orăștie, se află o icoană pe sticlă cu reprezentarea „Răstignirii”. Dintre renovările la care a fost supus lăcașul, cunoscute sunt doar cele din anii 1812 și 2007. În cazul primului șantier, cu caracter de rectitorire, trebuie luată neapărat în calcul varianta unei strămutări, de vreme ce pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
în versetul al 2-lea, dar nu menționează locul și nici cuvintele lui Iisus despre pâine și vin. Aici cina se leagă de ceremonia Spălării picioarelor. Dupa tradiția creștină, aici ar fi și locul unde ucenicii s-au adunat după răstignirea lui Isus și unde au fost salutați de acesta în apariția sa după Înviere.( Luca 24,36 urm.) și (Ioan, 20,19-29). De asemenea camera este identificată cu acea odaie la etaj în care ucenicii , Maria și femeile au așteptat
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
mare valoare artistică, a fost realizată în trei etape. Din vremea lui Ștefan cel Mare s-a păstrat pictura din altar și parțial cea din naos. Sunt menționate scenele "Împărtășirea Sf. Apostoli", "Cina cea de taină", "Spălarea picioarelor" și parțial "Răstignirea lui Iisus" din altar, precum și scenele din viața Sf. Gheorghe zugrăvite pe pereții naosului. Pictura din pronaos datează din timpul lui Petru Pareș, fiind realizate probabil de zugravul Gheorghe, care ar fi pictat și fresca exterioară. La începutul secolului al
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
de trei medalioane delimitate de borduri decorative ample în care sunt înfățișați Sfântul Duh, Maica Domnului și Iisus Atotputernicul, medalioane cu sfinți apostoli și proroci după care urmează scene din ciclul christologic. Catapeteasma are ca scene centrale, în partea superioară Răstignirea lui Iisus și median pe Iisus tronând, înconjurate de medalioane și un registru prezentând pe sfinții proroci, sfinții apostoli și evangheliști; tâmpla catapetesmei se încheie cu un registru ce prezintă cele 12 mari praznice de peste an. Tâmpla de vest a
Biserica de lemn din Lunca, Hunedoara () [Corola-website/Science/316851_a_318180]
-
ctitorul (Ștefan cel Mare) alături de familia sa și împreună cu Sfântul Mucenic Procopie, prezentând ctitoria lui Hristos. În tabloul votiv, voievodul purta barbă. Pe pereții naosului se aflau reprezentate scene referitoare la patimile lui Hristos (Prinderea lui Iisus, Judecata lui Iisus, Răstignirea, Coborârea de pe Cruce, Punerea în mormânt a lui Hristos), Maica Domnului cu Pruncul, Schimbarea la Față, Adormirea Maicii Domnului, Anastasis, Deisis, Filoxenia lui Avraam și Sfinții Militari. În conca absidei de nord era reprezentată scena Pogorârea Sf. Duh, iar în cea de
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Jertfa lui Avram și fuga în Egipt. Pe suprafata pereților verticali își păstrează locul teoria arhiereilor, între arcade cu decor floral: Ioan Zlataust, Atanasie, Chiril, Grigorie, Arhidiaconul Ștefan, Laurențiu. Pictura Tâmplei, așternută de același zugrav, pe peretele dinspre altar, cuprinde: Răstignirea, medalioane cu prorocii, apostoli, cu Isus Hristos pe tron, friza celor 12 praznice. Icoanele împărătești sunt zugrăvite direct pe perete (ca la Ocișor). În evoluția picturii, de la o epocă la alta, ansamblul de la Basarabasa constituie o operă de referință, biserica fiind
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
ar putea fi stigmate. Atunci când ea îi spune este atee, Andrew afirmă că stigmaticii sunt numai oameni credincioși, și că stigmatizarea se produce atunci când un om profund credincios primește aceleași cinci răni pe care Isus Cristos le-a primit în timpul răstignirii - până acum încheieturile lui Frankie fuseseră înțepate și ea fusese biciuită. Frankie merge mai departe și începe să cerceteze pe cont propriu ceea ce ar putea fi cauza, dar fără niciun folos. Mai târziu, în timp ce se afla într-un club de
Stigmata (film) () [Corola-website/Science/325980_a_327309]
-
că din satul Stâncești își are numele doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul). Potrivit unui vechi procedeu de influență bizantină, biserica a fost sfințită fără a fi pictată, ci numai împodobită cu icoane și tâmplă sau catapeteasmă. Sub Crucea de la Răstignire, pictorul a scos în relief portretul lui Matei Basarab voievod, precum și a lui Ștefan, mitropolitul Țării Românești. Această pictură s-a executat între anii 1648-1654, timp de 6 ani, și a rămas până în zilele noastre o veritabilă capodoperă a picturii
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
districte. În această perioadă conducerea entităților statale evreiești sub tutelă romană a revenit dinastiei Apatrizilor, sau irodiene, de origine edomită. Misiunea publică de trei ani a lui Isus, care a început cu botezarea în râul Iordan și a culminat cu răstignirea Sa, se estimează că a avut loc în perioada 28 - 30 AD, deși istoricitatea lui Iisus este contestată de către unii savanți. În anul 70, Titus a devastat Ierusalimul, ceea ce a dus desființării autonomiei politice, și la exodul evreilor din oraș
Istoria Palestinei () [Corola-website/Science/324938_a_326267]
-
Gura Râului). Alături de acest izvor, indiciile conservate ne permit să presupunem că biserica are origini medievale și păstrează de atunci cel puțin jumătatea inferioară a părții centrale. Această parte expune acum cele mai vechi fragmente din fostele decorații pictate: o Răstignire, alături de o suprafață al secco cu urme de la o pictură nonfigurativă și de la o inscripție ce conținea cifra 6. O altă etapă din istoria edificiului, petrecută până la anul 1800, a constituit-o supraînălțarea zidurilor naosului, extinderea spațiului cu un pronaos
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
vechii cetăți a Ierusalimului, la mică distanță de Muristan. Ea este cel mai însemnat loc de pelerinaj al religiei creștine. Mamei împăratului roman Constantin, împărătesei Elena, i se atribuie identificarea în anul 325 a locului unde ar fi avut loc răstignirea pe cruce a lui Iisus, precum și găsirea unor relicve ale crucii într-o grotă din apropiere. Prin porunca lui Constantin a început în anul 326 zidirea primei biserici în acest loc. Biserica a fost arsă de persani în 614, reconstruită
Biserica Sfântului Mormânt () [Corola-website/Science/323863_a_325192]
-
eu pe Cruce, tu să-mi faci o troița mare, s-o pictezi, căci și orașul acesta loc istoric este" . Construiește toita care va avea 7 m înălțime cu 3 brațe verticale și orizontale, toate pictate: pe o fată scenă Răstignirii, unele Prăznicare, în medalioane Sfinții Mucenici, iar pe cealalata parte Maica Domnului, alte Prăznicare și cuvioși în medalioane. În 1942 este chemat la Tiraspol, la Regimentul 28 Infanterie, pe front, bub comandă colonelului Alexandru Batcu, care, auzind de talentul său
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
au modificat și portalurile și plastica arhitectonică precum și ferestrele. Absida are formă poligonală și are o boltă cu penetrații, iar corul prezintă o travee boltită-n cruce. Un tabernacul, încoronat cu un baldachin, deasupra căruia se află un bazorelief înfățișând Răstignirea, se regăsește pe peretele nordic. Acest element arhitectonic este prezent și în bisericile de la Bazna, Ighișu Nou, Dupuș, el fiind o rezultantă directă a operelor goticului popular transilvănean. Peste altar poate fi observat blazonul familiei Apafi de pe cheia de boltă
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]
-
I s-au dat lui Hristos peste față, Celui ce cu mâna Sa pe om plăsmui, Și-a zdrobit cu totul ale fiarei fălci. 60. Toți cei credincioși, Cu-ngroparea Ta scăpați de moarte, Îți cinstim,Hristoase-al nostru, cu laude, Răstignirea și-ngroparea Ta acum. 61. Cel făr’ de-nceput, Veșnice Părinte, Fiu și Duh Sfânt, Întărește stăpânirea ’mpăraților Împotriva dușmanilor, caun bun. 62. Ceea ce-ai născut, Preacurată Fecioară, Viața, Potolește dezbinarea-n Biserică Și dă pace, cao bună, tuturor
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]