1,461 matches
-
cizmarului Ahasverus, „ucigașul lui Isus”, și nu urmașii agricultorului Cain, „ucigașul lui Abel”. Acuzat de fratricid și blestemat de Iehova (Cain) și, respectiv, acuzat de deicid și blestemat de Isus (Ahasverus), protagoniștii celor două legende sunt pedepsiți să fie pribegi (rătăcitori În spațiu) și nemuritori (rătăcitori În timp). Cognomenul depreciativ atribuit lui Ahasverus este În funcție de accentul acordat de diverse culturi uneia sau alteia dintre ipostazele pedepsei. El este numit fie „evreul rătăcitor” (engl. The Wandering Jew, fr. Le Juif errant), fie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și nu urmașii agricultorului Cain, „ucigașul lui Abel”. Acuzat de fratricid și blestemat de Iehova (Cain) și, respectiv, acuzat de deicid și blestemat de Isus (Ahasverus), protagoniștii celor două legende sunt pedepsiți să fie pribegi (rătăcitori În spațiu) și nemuritori (rătăcitori În timp). Cognomenul depreciativ atribuit lui Ahasverus este În funcție de accentul acordat de diverse culturi uneia sau alteia dintre ipostazele pedepsei. El este numit fie „evreul rătăcitor” (engl. The Wandering Jew, fr. Le Juif errant), fie „evreul etern” (germ. Der ewige
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
protagoniștii celor două legende sunt pedepsiți să fie pribegi (rătăcitori În spațiu) și nemuritori (rătăcitori În timp). Cognomenul depreciativ atribuit lui Ahasverus este În funcție de accentul acordat de diverse culturi uneia sau alteia dintre ipostazele pedepsei. El este numit fie „evreul rătăcitor” (engl. The Wandering Jew, fr. Le Juif errant), fie „evreul etern” (germ. Der ewige Jude, oland. De eeuwige Jood). În limba maghiară, de exemplu, sunt În uz ambele apelative (A bolygó zsidó și Az örökkévaló zsidó) și o zicală : „Fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jew, fr. Le Juif errant), fie „evreul etern” (germ. Der ewige Jude, oland. De eeuwige Jood). În limba maghiară, de exemplu, sunt În uz ambele apelative (A bolygó zsidó și Az örökkévaló zsidó) și o zicală : „Fără odihnă, ca evreul rătăcitor” <endnote id=" (107, p. 120)"/>. Având unele rădăcini anterioare (În secolul al XIII-lea), legenda a prins contur În Europa Centrală și de Vest abia În secolul al XVI-lea. Dar adevărata ei explozie s-a produs la Începutul secolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Suedia, Danemarca, Islanda etc.), cartea a fost tradusă și publicată Înainte chiar de venirea evreilor pe acele meleaguri. Acolo, etnonimul „evreu” nu era prea cunoscut În popor și probabil că din acest motiv protagonistul legendei nu era numit nici „evreul rătăcitor”, nici „evreul etern”, ci - ca În Finlanda - „pantofarul din Ierusalim” <endnote id="(120)"/>. Peste tot legenda se modifica, Încorporînd noi episoade și Împrumutînd cîte ceva din coordonatele culturale ale locului. Astfel, ea a pătruns În forță atît În literatura cultă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Astfel, ea a pătruns În forță atît În literatura cultă, cît și În cea folclorică (vezi povestea tip-AT 777 ; <endnote id="cf. 118"/>). Fără să intru acum În detalii, merită să punctez câteva dintre cauzele nașterii și dezvoltării legendei „evreului rătăcitor” anume În Europa Centrală și Începând anume de la mijlocul secolului al XVI-lea. În primul rînd, apariția În limba germană a cărții populare despre „evreul rătăcitor” ar trebui pusă În legătură cu diatribele antisemite semnate de Martin Luther (1483-1546) În ultima perioadă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acum În detalii, merită să punctez câteva dintre cauzele nașterii și dezvoltării legendei „evreului rătăcitor” anume În Europa Centrală și Începând anume de la mijlocul secolului al XVI-lea. În primul rînd, apariția În limba germană a cărții populare despre „evreul rătăcitor” ar trebui pusă În legătură cu diatribele antisemite semnate de Martin Luther (1483-1546) În ultima perioadă a vieții sale. Este foarte probabil ca legenda să se fi născut pe la jumătatea secolului al XVI-lea, În cercurile luterane din nordul Germaniei. De altfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
perioadă a vieții sale. Este foarte probabil ca legenda să se fi născut pe la jumătatea secolului al XVI-lea, În cercurile luterane din nordul Germaniei. De altfel, În cartea populară din 1602, eroul care povestește experiența Întîlnirii sale cu „evreul rătăcitor” Ahasverus (la Hamburg, În 1542) este viitorul teolog și episcop de Schleswig, Paul von Eitzen, care pe atunci studia cu Martin Luther la Universitatea din Wittenberg. Este epoca În care Luther Își redacta cea mai virulentă lucrare antisemită, publicată În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lumii”, prevăzut pentru anul 1666 (un an care Încorpora „numărul fiarei”, 666 ; <endnote id="cf. Apocalipsa 13, 18"/>), când ar fi putut să se producă așteptata revenire a lui Isus pe pământ. Or, presupusa apariție În Europa a „evreului etern rătăcitor” - care, conform legendei, urma să-și găsească odihna tocmai la a doua pogorâre a lui Cristos - a fost luată probabil ca un semn de confirmare a spaimelor milenariste privind apropierea Judecății de apoi. În al treilea rând, În secolele XIV-XVI
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1498- 1506 din Provence, Între 1424 și 1519 din Germania etc. În aceste condiții, zeci și sute de mii de evrei bărboși, Încărcați de calabalâc, peregrinau pe drumurile Europei Centrale, imprimând pe retina și În mintea oamenilor imaginea unui „evreu rătăcitor”, blestemat de soartă să nu-și găsească locul și odihna. O fantomă bântuia prin Europa. Trebuia să apară o legendă care să explice acest fenomen. Ea a apărut pe la mijlocul secolului al XVI-lea, când lumea a fost pregătită să o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
odihna. O fantomă bântuia prin Europa. Trebuia să apară o legendă care să explice acest fenomen. Ea a apărut pe la mijlocul secolului al XVI-lea, când lumea a fost pregătită să o primească. Rămâne de văzut În ce măsură reprezentările grafice ale „evreului rătăcitor”, uzuale În centrul și vestul Europei În secolele XVII-XIX, au fost sau nu influențate de alte imagini foarte asemănătoare, cum sunt „Nebunul” din cărțile medievale de divinație Tarot sau picturile Nebunul și Fiul rătăcitor de Hieronymus Bosch <endnote id="(vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
văzut În ce măsură reprezentările grafice ale „evreului rătăcitor”, uzuale În centrul și vestul Europei În secolele XVII-XIX, au fost sau nu influențate de alte imagini foarte asemănătoare, cum sunt „Nebunul” din cărțile medievale de divinație Tarot sau picturile Nebunul și Fiul rătăcitor de Hieronymus Bosch <endnote id="(vezi 493)"/>. În Transilvania În Transilvania - provincie direct conectată la spațiul cultural central-european -, legenda „evreului rătăcitor” a fost destul de răspândită, mai ales În secolul al XIX-lea și mai ales În limbile maghiară și germană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de alte imagini foarte asemănătoare, cum sunt „Nebunul” din cărțile medievale de divinație Tarot sau picturile Nebunul și Fiul rătăcitor de Hieronymus Bosch <endnote id="(vezi 493)"/>. În Transilvania În Transilvania - provincie direct conectată la spațiul cultural central-european -, legenda „evreului rătăcitor” a fost destul de răspândită, mai ales În secolul al XIX-lea și mai ales În limbile maghiară și germană <endnote id="(72)"/>. Nu Întâmplător, tocmai cu această legendă și-a Început și și-a Încheiat cărturarul pașoptist József Eötvös scrierea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Juif errant, publicat de Eugène Sue În 1844, a fost tradus În chiar anul apariției sale atât În maghiară, de Sándor Petöfi, cât și În română, de Timotei Cipariu (care l-a intitulat Ovreiul neadormit). Pentru cărturarii ardeleni, condiția „evreului rătăcitor”, prigonit și lipsit de țară, a fost resimțită ca fiind asemănătoare celei a românului din Transilvania habsburgică. De curând, istoricul Sorin Mitu a pus În evidență compasiunea și empatia cu care românii transilvăneni au perceput soarta evreilor, mai ales În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românii transilvăneni au perceput soarta evreilor, mai ales În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și În prima jumătate a secolului al XIX-lea, asemănând-o cu propria lor situație socio- politică În cadrul Imperiului Habsburgic : discrimi nați, oprimați, rătăcitori, lipsiți de țară și de drepturi <endnote id="(264, pp. 123-127)"/>. Iată câteva exemple de asemenea analogii Între imaginea evreului (biblic sau contemporan) și imaginea românului despre el Însuși : „Ca și jidovii, ce pentru necredința lor, până a se băga
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost pentru poporul israiltean robia din Vavilon, În care românii gem și acuma” (episcopul de Oradea Vasile Erdélyi, 1850). Chiar dacă soarta românilor din Transilvania nu a fost Întotdeauna și În mod explicit raportată la cea a evreilor, motivul „românului rătăcitor”, „fără țară”, a supraviețuit În imaginarul autoidentitar vehiculat de cărturarii ardeleni până târziu. Mai exact, până În 1918, la unirea Transilvaniei cu România. În 1916, de exemplu, poetul naționalist Octavian Goga publica un Întreg volum de poeme cu titlul Cântece fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În care asemăna „țara mea de suflet” cu „Canaanul unde nu se plânge” și cu Gomora unde „se va stinge-odată focul”. În poemul intitulat chiar „Fără țară”, poetul se descria pe sine, folosind (chiar dacă nu explicit) clișee ale imaginii „evreului rătăcitor” : Eu sunt un om fără de țară, Un strop de foc purtat de vânt, Un rob răzleț scăpat din fiară, Cel mai sărac de pe pământ. Eu sunt un mag de legea nouă, Un biet nebun, orbit de-o stea, Ce-am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost „fanatic ca un rabin”, iar calviniștii „au fost tot atât de cruzi ca și cuceritorii Canaanului” <endnote id="(476, p. 30)"/>. Pe la 1700, germanul Johann C. Wagenseil a susținut că țiganii ar fi un fel de evrei, după felul lor rătăcitor de viață. Ulterior, și Martin Block a vorbit de o „origine iudaică” a țiganilor, având În vedere „asemănarea În destinele seculare” ale celor două nații <endnote id="(122, pp. 303- 304)"/>. În 1941, Simion Mehedinți scria că „țiganii, ca și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Martin Block a vorbit de o „origine iudaică” a țiganilor, având În vedere „asemănarea În destinele seculare” ale celor două nații <endnote id="(122, pp. 303- 304)"/>. În 1941, Simion Mehedinți scria că „țiganii, ca și evreii”, sunt „o populație rătăcitoare”, „alcătuită din vagabonzi și refractari la măsuri igienice”, care „joacă rol de parazit În Europa” și care ar trebui să fie alungată <endnote id="(476, pp. 201-202)"/>. „Jidovul rătăcitor” Însuși a fost asociat câteodată cu țiganul vagabondând prin Europa Centrală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Simion Mehedinți scria că „țiganii, ca și evreii”, sunt „o populație rătăcitoare”, „alcătuită din vagabonzi și refractari la măsuri igienice”, care „joacă rol de parazit În Europa” și care ar trebui să fie alungată <endnote id="(476, pp. 201-202)"/>. „Jidovul rătăcitor” Însuși a fost asociat câteodată cu țiganul vagabondând prin Europa Centrală. Nu este de mirare că și despre țigani, cei care „merg fără-ncetare” (ca Într-un rondel de Alexandru Macedonski), s-a fabricat o legendă care să motiveze veșnica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Israelitul român, mai 1857). În fine, unii socialiști de la sfârșitul secolului al XIX-lea - precum „poetul-muncitor” D.Th. Neculuță (1859-1904) - au identificat proletariatul exploatat cu „neamul pribegitor” al evreilor, condus prin deșert de Moise <endnote id="(370)"/>. În coordonatele culturii europene, rătăcitorii și oprimații prin excelență sunt evreii. Din empatie, multe grupuri discriminate și persecutate (fie ele etnice, confesionale sau politice) și-au recunoscut destinul În al lor. Chiar și poeții s-au identificat cu evreii, prin celebrul vers compus În 1924
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Centrală și de Est, intelectualul (În speță, „intelectualul cinstit”) este pus adesea să joace „rolul țapului ispășitor, al «evreului de sacrificiu»” <endnote id="(vezi 831)"/>. Câteodată, atunci când se adresau autorităților creștine, chiar și evreii utilizau clișeele și retorica legendei „evreului rătăcitor”. Într-o petiție semnată la Alba Iulia În 1842, prin care se cereau Dietei transilvănene drepturi cetățenești pentru „israeliții din Ardeal”, aceștia se descriau ca fiind „un popor fără patrie”, care „rătăcește fără odihnă, Împrejur, ca o fantomă fără trup
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al unor vremuri trecute, Înstrăinat de cei vii, din partea cărora regăsește numai ură și adversitate, ca și când un mare blestem i-ar atârna deasupra capului” <endnote id=" (536, p. 285)"/>. În Moldova și Țara Românească S-ar părea că legenda „jidovului rătăcitor” nu s-a bucurat de un ecou deosebit În Moldova și Țara Românească. O Istorie a lui Ahasverus se păstrează la Biblioteca Academiei Române, Într-un manuscris de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (mss. BAR nr. 2313). Tot acolo am găsit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care nu puteau produce „dovada unei meserii sau a unui capital” <endnote id="(536, p. 309)"/> <endnote id="(vezi și nota 614)"/>. Este posibil ca acest fenomen socio- economic să fi jucat și el un rol În cristalizarea legendei „evreului rătăcitor” În spațiul românesc. Vorbind despre emigrarea evreilor calici, de-a lungul secolului al XIX-lea, din Galiția În Moldova, Mihail Sadoveanu pare să fi intuit Întrepă trunderea faptului istoric cu cel mitologic : „Prin șanțurile drumurilor [din Moldova] care vin de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea, din Galiția În Moldova, Mihail Sadoveanu pare să fi intuit Întrepă trunderea faptului istoric cu cel mitologic : „Prin șanțurile drumurilor [din Moldova] care vin de la Galiția au prins a se hodini și a lăsa papuci și zdrențe urmașii Jidovului rătăcitor” <endnote id="(411, p. 264)"/>. Faptul că autorul legendei versificate nu insistă atât de mult asupra poveștii propriu-zise (incidentul dintre Isus și Ahasverus, numit În titlu Așabec), ci mai curând asupra lamentației post factum a evreului este un simptom că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]