1,300 matches
-
toți comandanți, nici căpetenii peste o mie de soldați, nici peste o sută, nici peste cincizeci și așa mai departe, ci fiecare în grupa sa îndeplinește cele poruncite de împărat și de conducători. Considerând contextul epistolei adresate comunității din Corint, răvășită în acea perioadă de grave dezordini disciplinare, putem intui cu ușurință cum, autorul ei, departe de furniza vreo evaluare asupra esenței serviciului militar, și-a asumat armata ca model de disciplină al comunității umane, în care, ascultarea față de superiori devenea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
frumusețea lui, având grijă să-i dea o formă lingvistică sobră, bine definită, cu toate (în)semnele unei poezii clasice (urmărind modele mari, ca Eminescu și Blaga)101 Cu o imensă forță de sugestie, poezia Blandianei pur și simplu te răvășește prin larghețea și profunzimea ideilor, prin puterea cuvântului poetic, prin liniștea și căldura pe care le strecoară ușor în mediul tău livresc"102. În completare, ideea asupra căreia insistă Alex Ștefănescu, analizându-i poezia Anei Blandiana, pornește din "rațiunea care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fapt, un pretext, o făcătură a lui) și propună să le deschidă, propunere care-l sperie pe Gheorghe Popescu 1 și îl determină la mărturisiri. Trecutul acel trecut greu de compromisuri și trădări revine în viața lor aparent liniștită, îi răvășește, îi tulbură, îi stoarce ca pe două biete cîrpe. Aici este punctul forte al spectacolului și întreaga lui miză regizorală pe care Ovidiu Lazăr o și consemnează în caietul de sală: "există, fără îndoială, o tiranie a trecutului... El, trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de nesfârșite saga, romanul contemporan tinde să devină - iar autoarea franceză este un exemplu elocvent dintr-o serie abia deschisă - un videoclip. Avem de-a face fără Îndoială cu o scriitură psihologizantă - o altă trăsătură feminină - care sondează psihicul feminin răvășit de experiențe traumatizante, abruptă (discursul indirect liber este copios utilizat) dar conectată mai tot timpul la perfuzii cu ironii și autoironii roborative. Lydie Salvayre creează un univers interior halucinant dar totodată foarte precis. Citind-o, alături de alți romancieri ai anilor
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
femeia se află fiecare în cîte o cameră. Observatorul comunică cu ei prin teletip. El trebuie să ghicească în care cameră este femeia. Ea încearcă să ajute, prin răspunsurile sale, pe observatorul care o interoghează. Bărbatul, în schimb, trebuie să răvășească pistele, răspunzînd, de exemplu, așa cum crede el că ar răspunde o femeie. Acest joc de presupuneri arată că bărbatul poate înșela observatorul dîndu-se drept femeie, cu condiția ca el să știe destul despre ea, pentru a o putea imita. Femeia
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
originar", Editura Tineretului, 1969; "Fum", Editura Eminescu, 1971. Poet ardelean, în descendență expresionistă în ceea ce privește tehnica imaginii, viguros, se confesează întrupat într-o viziune alambicată sau într-un comentariu deschis. Atmosfera rămâne stranie, compusă din ritmuri discontinue; când faustic și elegiac, răvășit de iluzii, când tumultuos și echilibrat cum se vrea însăși poezia lui. Un dublu îl urmărește pe poet, din nevoia de echilibru "îl trage de inimă în sus: "Mamă, acum la un capăt de vârstă cunosc/ cum altul mai tare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
restul se ocupă el. Fisa era CD-ul nostru... Venea în pat și începeam încălzirea. Credeți-mă, n-am întâlnit bărbat mai meticulos ca el la acest capitol... Apoi începea recitalul. Totul debuta cu o furtună de vară, una ce răvășește totul în cale, îți oferă cel puțin două trăiri extatice și te face să exclami năucită: „Doamne, ce-a fost asta?“. După furtună venea o ploaie vioaie de primăvară, mai blândă ca furtuna, dar nesfârșită, din aceea care-ți dă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
seamă e un secret, o activitate desfășurabilă numai cu ușile închise, a contribuit pare-se la acest cumul de tensiuni și la explozia vindicativă din ultimele zile. Unde ne aflăm? Cum s-a permis ca un grup de extremiști să răvășească un întreg oraș și să pună lumea în fața unui asemenea spectacol de vandalism și cruzime? Mai atent la socoteala sufragiile viitoare decât la buna rânduială a țării, guvernul pare a scuza lipsa de autoritate a poliției, armata n-a intervenit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rațiunii naște monștri". Este o constatare ce merită să ne rețină luarea-aminte, dat fiind că rațiunea poate adormi în adevăr foarte frecvent și oricând ni se întâmplă aceasta, ca indivizi sau ca entități colective, acei monștri ne tulbură și ne răvășesc existența. Un monstru proteic și sângeros se vădește intoleranța născută din onubilarea critică, din lipsa dialogului, din confuzie, din frustrație, uneori din simpla demagogie politică, interesată să cultive tensiuni care să legitimeze un program anume. Carența de comunicare trebuie luată
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
situația de a se rosti asupra unor personaje care nu și-au încheiat opera. Interesul e totuși legitim și e nutrit fără îndoială de sugestiile antropologice ale istoriografiei. Frederick Cartwright punea declinul puterii grecești pe seama unei epidemii grozave care a răvășit Attica. Epidemii repetate în Imperiul roman au ușurat considerabil, în etapa finală, sarcina invaziilor. Istoria e plină de asemenea fenomene, al căror studiu e departe de a se încheia. F. Braudel a pretins chiar că evenimentul cel mai de seamă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în zdrențe, apăreau ca să afle ultimele zvonuri. Nu exista combustibil cu care să topească zapada, pentru a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat ca o masă bună. Rația de pâine ajunsese acum sub 200 grame
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în zdrențe, apăreau ca să afle ultimele zvonuri. Nu exista combustibil cu care să topească zapada, pentru a avea cu ce se spala sau bărbieri. Chipurile lor cu obrajii supți erau ca de ceară și nebărbierite, cu bărbi jalnic de răvășite din cauza lipsei de calciu. Aveau gâturile subțiri și sfrijite ca de moși. Pe trupurile lor mișunau păduchii. O baie și lenjerie curată erau un vis tot atât de îndepărtat ca o masă bună. Rația de pâine ajunsese acum sub 200 grame
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Salvării Naționale, FDSN, care rămâne majoritar în parlament și la guvernare. Dincolo de aceste schisme, se observă ceea ce am putea considera ca matricea subvertirii statului de drept în toate aceste confruntări: în ajunul instalării primului parlament ales democratic, în 1990, minerii răvășeau Capitala; în ajunul adoptării primei constituții postcomuniste, minerii provoacă din nou o criză extrem de gravă a instituțiilor statului. Ca și când, de fiecare dată, devenea vizibilă voința de a semnala unde se află de fapt adevărata putere. Dezbaterile în jurul noii constituții devin
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
monumentală, după fereastra de oportunitate deschisă de retragerea aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele fulgere năprasnic-absurde care bântuie istoria omenirii", anume expansiunea imperiului otoman (p. 234). Cotropit de un pesimism defetist, Blaga este răvășit de conștiința ratării ireversibile a "istoriei". După ratarea momentului Ștefan cel Mare - a doua șansă istorică a românismului de a intra pe "drumul unui cosmos românesc" - "un al doilea prilej atât de prielnic pentru desfășurarea pe plan major a matricei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lăsând un testament pe care Harietta le invocă. Gestul ne sperie pe noi, astăzi, dar se pare că în epocă nu era foarte neobișnuit. Revenind la data de 7 martie 1884, este logic, cred, să considerăm că Harietta a fost răvășită de moartea fratelui și cineva din apropiere (vecini, oficialități, casnici cu oarecare știință la scris) a ajutat-o să aștearnă pe hârtie scrisoarea către Titu Maiorescu prin care cere relații despre celălalt frate al ei, Mihai Eminescu. Când îți moare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
stresul” asupra echilibrului homeostatic al organismului. Însă la fel de interesantă este și preocuparea inversă celei semnalate de H. de Balzac: aceea de a explica cum prin găsirea, la momentul potrivit, a unui sens valoric Înalt, un „gînd” poate reorganiza un trup răvășit În fiziologia lui, de o boală sau de alta? * „Sufletul bolnavului se etalează, umple camera, și camera pare atunci o rană. Nu mai Îndrăznești să te ciocnești de o mobilă, să mai umbli.” (A. de S.-Exupéry) În situații de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
însă un punct de răscruce pornind de la care totul se întîmplă altfel, relațiile dintre personaje iau o altă întorsătură. "Puteți conta pe mine", îi spune grădinarul soției directorului de școală. Cîteva cuvinte doar propunere, promisiune și angajament în același timp răvășesc prezentul, schimbă viitorul. Cîteva cuvinte, și soarta nu mai e cea prevăzută. Patru cuvinte, și destinele o apucă pe alte căi. Continuînd povestea în mod cronologic, filmul ne proiectează iarăși cinci ani mai tîrziu, adică în momentul în care a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
viața lîngă Cécile, și imposibil să-și părăsească soția. Această răsturnare de situație e semnul că însăși viziunea asupra propriei ființe, asupra lumii sale și a lumii în general s-a schimbat radical. Nu cumva în timpul crizelor profunde, care ne răvășesc lumea, o întorc pe dos și o fac să se prăbușească, ni se dezvăluie cel mai bine posibilele și imposibilele noastre? "E vina mitului roman..." După criză suntem tot timpul capabili să găsim explicații la preschimbarea posibilelor și imposibilelor noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o administrare ulterioară cantitatea de hormoni produsă de glandele endocrine este din ce în ce mai mică. Medicul alopat mărește cantitatea de antibioric administrată, pentru a stimula glandele endocrine interne. Orice infecție sau intoxicație a organismului nu mai reacționează bine, sistemul imunitar este complet răvășit de antibiotic. Un capitol destul de amplu privind distrugerile provocate de antibiotice a fost deschis și completat cu deosebit profesionalism în cartea: Un nou model pentru sănătate și boală George Vithoulkas În continuare dau cîteva din cazurile mele, de blocare a
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
putut conviețui vreme de aproape zece ani cu un bărbat pe care îl detestă, pândind clipa când, fiind demascat sau demascându-se, își va putea primi pedeapsa. Un suflu de adevăr, într-o construcție minată de inautenticitate psihologică, aduce Dragomir, răvășit de spaime, chinuit de remușcarea pentru omorul făptuit, distrus de patima nenorocită pentru Anca. O creație puternică, modelată sub înrâurirea scriitorilor ruși, este Ion, nebunul mistic, condamnat pentru o crimă pe care nu o săvârșise. Fugit de la ocnă și ajungând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
În Past and Present I, apare imaginea unui cuplu în care soțul își confruntă soția cu o scrisoare care pare să fie dovada infidelității ei. El este plasat în dreapta imaginii și are aerul unui om aspru și neîngăduitor. Ea este răvășită de asprimea momentului. Jumătate din mărul pe care tocmai l-a curățat este încă pe masă. Cealaltă jumătate a căzut. Fetele, de vârstă mică, construiesc un castel din cărți. Cea mare privește înspăimântată la scena pe care o trăiesc părinții
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
un grup de servitoare și de un cor feminin, fapt care arată că scena se desfășoară într-o atmosferă festivă, în afara câmpului de luptă. Când apar, foarte rar, în scene de bătălie, femeile sunt plasate în spatele zidurilor de apărare, jelind, răvășite de spaimă și durere în urma înfrângerii devastatoare sau sunt în prizonierat, își protejează copiii și oferă hrană și apă altor prizonieri. Toate aceste ipostaze ale vizualității selectate de Bahrani arată că arta, deși tributară în destulă măsură marilor narațiuni ale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
inventariază valoarea obiectelor distruse și ilustrația care-l însoțește funcționează ca o versiune victoriană a camerei de televiziune cu circuit închis care reține momentul. În ilustrație, personajul feminin apare din spate, în mișcarea lui printre jucăriile pe care le-a răvășit fără să-și dea seama de dimensiunile exagerate ale crinolinei încărcate de accesorii ornamentale. Această scenă comică maschează și dezvăluie în același timp nesiguranța și anxietatea unei lumi masculine îngrijorate de tentația consumului extravagant și risipitor al soțiilor hotărâte să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
supraviețui în America, a trebuit să facă favoruri unor negri, Limonov cultivă o anume fidelitate față de origini și un soi de compasiune barbară, ce l-au făcut să fie întotdeauna de partea proscrișilor, a marginalilor, a săracilor. Întors acasă, e răvășit de prăbușirea URSS, plînge dispariția comunismului și cere executarea lui Gorbaciov în piața publică. Îmbrăcat în fosta uniformă a Armatei Roșii, se implică alături de sîrbi în masacrarea bosniacilor și în atacurile asupra orașului Sarajevo. Participă la putsch-ul împotriva lui Elțîn
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
promisiune. În 2008, publica Mon traître/ Trădătorul meu, un splendid text autobiografic, în care apărea deja problema Irlandei și a luptătorilor IRA, reluată, din altă perspectivă, în acest ultim roman. Atunci, autorul o autoritate în chestiunea irlandeză încerca să înțeleagă, răvășit de durere și stupoare, cum reușise Denis Donaldson, erou al IRA și bun prieten al său, să facă un joc dublu timp de 25 de ani, fiind și agent al serviciilor secrete britanice, fără să trezească nici urmă de bănuială
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]