4,052 matches
-
explica impulsul migrator al păsărilor. Odată cu venirea primăverii, au loc mari schimbări fiziologice: creșterea în greutate, mărirea glandelor sexuale, apoi intensificarea activității până la luarea zborului. Cercetătorii au pus aceste procese pe seama faptului că ziua crește și au făcut experimente pe rațele migratoare, acoperind capul unora dintre ele. Acestea nu s-au dezvoltat în același ritm ca tovarășele lor ce s-au bucurat de soare. În continuare, cercetările au arătat că, într-adevăr, intervenea cantitatea de lumină, iar prin bolta osoasă, mai
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și de bocete line. În interiorul luncii se află și balta. Romanticii cîntă mai ales lacul solitar. Balta lui Alecsandri clocotește de viață. Dimineața, ea așteaptă ca pe un mire luminos „voiosul soare”. Din ochiuri de apă se Înalță cîrduri de rațe, șerpii se Încolăcesc sub florile de nufăr, nagîții țipă, lișițele „dau În fund”... VÎnătorul trece cu luntrea prin acest paradis natural, Însă viețuitoarele nu se sperie: vînătorul e poet... CÎmpia este un teritoriu mai vast și mai arid. Alecsandri nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și la cotiri ea se perde, Cum se-schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. CÎnd o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, CÎnd o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteioară, CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel rîu care-n veci curge, făr-a se opri din cale Lunca-n giuru-mi clocotește; o șopîrlă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
povesteau Împreună, mergeau Împreună la bibliotecă, mâncau dulciuri Împreună, o ajutau la scris sau când nu știa ceva. I-au mai spus să fie cuminte ca să se Împrietenească cu ceilalți prinți și prințese.” (copii din clasele I V) Bobocul de rață cel urât s-a simțit “jignit, trist și stânjenit de ei, chiar și de propriile gânduri”, “de parcă nu ar fi existat printre celelalte animale”. Rațele ar fi trebuit să se poarte cu bobocul de rățușcă “frumos, să-l iubească, să
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
ca să se Împrietenească cu ceilalți prinți și prințese.” (copii din clasele I V) Bobocul de rață cel urât s-a simțit “jignit, trist și stânjenit de ei, chiar și de propriile gânduri”, “de parcă nu ar fi existat printre celelalte animale”. Rațele ar fi trebuit să se poarte cu bobocul de rățușcă “frumos, să-l iubească, să-l primească În familie, să-i acorde atenție, să se joace cu el”, “să se poarte cu el la fel ca și cu toți ceilalți
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
fi Îmbunătățite, În limita timpului disponibil, cu desene din poveste (În cazul Întrebărilor 2 și 5). Răspunsurile fiecărei grupe se vor trece pe coala de flipchart (care va fi Împărțită În două coloane: comportamente/ sentimente). 1. Cum s-au purtat rațele cu bobocul cel diferit de ele? Desfășurarea activității 2. Cum credeți că s-a simțit bobocul atunci când celelalte rațe nu voiau să-l primească Între ele? 3. Cum ar fi trebuit să se poarte celelalte rațe cu bobocul care era
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
se vor trece pe coala de flipchart (care va fi Împărțită În două coloane: comportamente/ sentimente). 1. Cum s-au purtat rațele cu bobocul cel diferit de ele? Desfășurarea activității 2. Cum credeți că s-a simțit bobocul atunci când celelalte rațe nu voiau să-l primească Între ele? 3. Cum ar fi trebuit să se poarte celelalte rațe cu bobocul care era diferit față de ele? 4. Cum s-ar fi simțit bobocul dacă rațele s-ar fi purtat prietenos cu el
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
Cum s-au purtat rațele cu bobocul cel diferit de ele? Desfășurarea activității 2. Cum credeți că s-a simțit bobocul atunci când celelalte rațe nu voiau să-l primească Între ele? 3. Cum ar fi trebuit să se poarte celelalte rațe cu bobocul care era diferit față de ele? 4. Cum s-ar fi simțit bobocul dacă rațele s-ar fi purtat prietenos cu el? 5. Cum se simte bobocul acum, când a devenit o lebădă frumoasă? Încheierea activității 5. Elevii de la
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
că s-a simțit bobocul atunci când celelalte rațe nu voiau să-l primească Între ele? 3. Cum ar fi trebuit să se poarte celelalte rațe cu bobocul care era diferit față de ele? 4. Cum s-ar fi simțit bobocul dacă rațele s-ar fi purtat prietenos cu el? 5. Cum se simte bobocul acum, când a devenit o lebădă frumoasă? Încheierea activității 5. Elevii de la clasele I-II vor fi apreciați pentru desene, iar cei de la clasele III-IV vor fi antrenați
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
se zice, că cerul e greu când ciorile zboară jos, croncănind. Cine a mai pomenit zăpadă în Săptămâna Mare ? Petrache rămăsese pe gânduri. — Da’ corbi ai văzut ? întrebă. — Corbi ? Adicătelea cum, corbi ? — Adică ciori, da’ mai mari. Așa, cât niște rațe negre. Din privirea nedumerită a cumătrului, Petrache înțelese că nu văzuse. — Eu am văzut, rămase Petrache cu ochii în gol. Acolo sus, la castel. Dar nu umblă în stoluri, ca ciorile. Vine doar câte unul, de parcă îl cheamă cineva. Și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
limba ori să-și spargă dinții. Bărbatul de la parter, care trăgea din chiștoc, era singurul care nu se îmbulzise, preferând să stea deoparte, rezemat de tocul ușii. — S-a pișat pe el, observă și această constatare fu unica lui contribuție. — Rața ! strigă Maca, peste vocile celorlalți. Unde-i rața ? Primi cinci răspunsuri simultane și diferite. O găsi în al șaselea loc în care căută, pe dulap. — Să nu te muște de mână... spuse una dintre femeile cu tigaia. Acolo îți rămân
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
parter, care trăgea din chiștoc, era singurul care nu se îmbulzise, preferând să stea deoparte, rezemat de tocul ușii. — S-a pișat pe el, observă și această constatare fu unica lui contribuție. — Rața ! strigă Maca, peste vocile celorlalți. Unde-i rața ? Primi cinci răspunsuri simultane și diferite. O găsi în al șaselea loc în care căută, pe dulap. — Să nu te muște de mână... spuse una dintre femeile cu tigaia. Acolo îți rămân degetele... Maca își înfășură mâna într-un colț
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și fugi pe hol, trântind ușa. Auzea țăcăneala dinților care parcă explodau în gura bătrânului ca floricele de porumb sub capacul ceaunului. De jos năvăleau pași pe scări. Maca se strâmbă la bătrân, încercând să-i imite rictusul, apoi înșfăcă rața de plastic de pe dulap și o luă pe scări în sens invers, îmbrâncindu-se cu cei ce urcau. La parter dădu peste bărbatul în pijama, care ocupa ușa de la intrarea în bloc. Nu părea interesat de învălmășeală. Îi făcu doar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ferestrele blocului erau luminate. Vacarmul vocilor se auzea din stradă. Cineva tot agita perdelele de la fereastra bătrânului, apoi geamurile se deschiseră larg. Maca sărea pe loc, chiuind și agitând, deasupra capului, jucăria de plastic. La fiecare salt, strângea pumnul și rața scotea un sunet ciudat, între chițăit și lătrat. — Uite rața ! strigă una dintre femei. Capetele celorlalți se iviră la ferestre. — Hei, se auzi o voce de bărbat, adu rața încoace să i-o băgăm în gură ! — Da’ o muie mică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Cineva tot agita perdelele de la fereastra bătrânului, apoi geamurile se deschiseră larg. Maca sărea pe loc, chiuind și agitând, deasupra capului, jucăria de plastic. La fiecare salt, strângea pumnul și rața scotea un sunet ciudat, între chițăit și lătrat. — Uite rața ! strigă una dintre femei. Capetele celorlalți se iviră la ferestre. — Hei, se auzi o voce de bărbat, adu rața încoace să i-o băgăm în gură ! — Da’ o muie mică nu merge ? strigă Maca, făcând mâna pâlnie, să se audă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
deasupra capului, jucăria de plastic. La fiecare salt, strângea pumnul și rața scotea un sunet ciudat, între chițăit și lătrat. — Uite rața ! strigă una dintre femei. Capetele celorlalți se iviră la ferestre. — Hei, se auzi o voce de bărbat, adu rața încoace să i-o băgăm în gură ! — Da’ o muie mică nu merge ? strigă Maca, făcând mâna pâlnie, să se audă cât mai departe. Ia încearcă ! Îți lipsește curajul sau ce-ți lipsește ? O clipă ferestrele amuțiră. Alte fețe se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
doi copii se apropiau de patul lui, privindu-l curioși și ascultând scrâșnetul dinților sfărâmați. Apoi, cu răsuflările năclăite, își ștergeau mucii într-un colț de cearșaf și o zbugheau pe scări. Bărbații și femeile, aplecați peste ferestre, uitaseră de rață, își fixaseră acum ținte imaginare împotriva cărora urlau din rărunchi. Nu-i vedeau pe cei de vizavi, nici nu auzeau prea bine ce-și spun, dar, câtă vreme nu știau cine e inamicul, se simțeau toți victorioși. Maca se opri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în casa scării, după el. Maca merse până în mijlocul aleii. Tot striga răgușit, până când, căznindu-se, reuși să articuleze : — Tăceți dracului din gură, nenorociților ! A murit Jenică, și-a tăiat venele din cauza voastră ! Se dădu câțiva pași înapoi. Strângea spasmodic rața, de parcă ar fi vrut să provoace durere lumii întregi. Dar lumea își avea durerile ei, chiar și fără sforțările lui, așa că nu-l băgă în seamă. Ba chiar îi întoarse răcnetul cu o gură cât o mie de guri. Maca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ar fi vrut să provoace durere lumii întregi. Dar lumea își avea durerile ei, chiar și fără sforțările lui, așa că nu-l băgă în seamă. Ba chiar îi întoarse răcnetul cu o gură cât o mie de guri. Maca aruncă rața cât colo, apoi o luă la fugă orbește, opintindu-se, de parcă trăgea după el o cergă uriașă, dezvelind orașul și aprinzându-i, în urmă, luminile, una câte una... — Ar fi trebuit să ne dăm seama, spuse Maca. Dacă dau zilele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
major în casă? Și mai întîi dă-mi voie să te întreb: Ai copii? - Nu. - Atunci e greu să ne înțelegem. Și mai e și altceva,iubite domnule Bogdan: sunt ca o găină care a clocit ouă de G. Călinescu rață, stau pe mal și nu pot să urmăresc bobocii pe apă. Generația nouă s-a deplasat în alt element, pentru care oameni ca mine și ca dumneata n-au organe de respirație. - Ar fi bine totuși... mai voi Dan Bogdan
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numai imposibilitatea materială de a o pune în practică. . - Cu stăpânirea e greu să te pui azi, nu mai e ca pe vremeabătrînilor. Atunci nu era poliție, nu era armată. Azi e telefon, e telegraf, știe guvernul când măcăie o rață. Pe urmă, vezi dumneata, cucoană, și de s-ar urni unii, nu poți conta. Unii se răzgândesc, la alții le e frică, pleacă cincizeci și ajung doi. Știm cum stau lucrurile, că la 1907 unii din noi am fost în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
găini ajungând în medie la 2,5-3,5 kg, iar producția de ouă la 130- 150 buc./an. De regulă, se cresc rase mixte alături de rasele Leghorn, Sussex și Gât golaș de Transilvania. Se mai cresc curci, gâște și rațe, dar în mai mică măsură. Prin anii 1980, la Tarnița, în pădurea Leaua, a existat o crescătorie de fazani care contribuia la popularea zonei cu vânat. Creșterea iepurilor, după anul 2000, a înregistrat unele progrese în câteva gospodării, prin valorificarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Valea Iepei, dar prin aplicarea Legii 18/1992, aceasta a fost distrusă, deși dispunea de o bogată faună piscicolă: crap, plătică și pești sagnofili (carasul, linul, chișcarul, porcușorul ș.a.). Ecologizarea pârâului Berheci în anul 2004 a dus la distrugerea faunei (rațe sălbatice, bâtlani, cocostârci și multe alte păsări migratoare care-și găseau loc pentru cuibărit). Lunca, stuful și papura au dispărut, oferind loc agriculturii de pe dealuri și șesuri 1. Panta versanților variază între 10-40%. Expunerea versanților este vestică și estică, fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas platyhyncos), gâsca sălbatică (Anser anser), lișița (Tilica atro), barza (Ciocania ciocania), bâtlanul (Ardia cinerea), pescărușul (Larus) etc. Cândva, bogăția faunistică prilejuia o plăcută deconectare prin practicarea vânatului și pescuitului sportiv. Aplicarea Legii 18/1991 a făcut ca lacul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile și Gheorghe Maftei. În satele comunei se întâlneau o serie de jocuri populare cu specific local dar și jocuri comune cum ar fi Bătuta, Corăgheasca, Țărăneasca, Ruseasca, Ciobănașul și Trece rața la Buhoci . Se spuneau diferite strigături: „Lelia cu șorțul roș,/ Nu știe să umple borș,/ Dar la horă cu flăcăi,/ Ea se prinde mai întăi”. Cântecele populare locale, doinele și baladele, sunt expresie a vieții spirituale, a trăirilor și sentimentelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]