KorAP: Find »[drukola/base=rație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...85 >

2,123 matches

Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895

sunt de calitate slabă. Tăurașii destinați pentru prăsilă vor fi hrăniți mai abundent decât femelele și trebuie să realizeze de la naștere la 6 luni un spor mediu zilnic de 900 143 g. După vârsta de 6 luni vor beneficia de rații adecvate pentru obținerea unui spor mediu zilnic de 900-1000 g. Se va urmări dezvoltarea maximă a osaturii și musculaturii și se va evita îngrășarea. Pentru tineretul destinat îngrășării, tipul de hrănire trebuie să urmărească valorificarea maximă a capacității de creștere

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
la iesle, în padoc, unde tineretul trebuie menținut cea mai mare parte a zilei. Cantitatea de masă verde administrată este de 15-20 kg până la vârsta de 12 luni și de 20-30 kg peste această vârstă. În sezonul de iarnă, în rație predomină nutrețul suculent, cel fibros și apoi concentratele. Tineretul femel în vârstă de până la 12 luni trebuie să primească în rație următoarele cantități: 3-4 kg fân de bună calitate, din care 50% fân de leguminoase; 10-16 kg suculente, din care

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
15-20 kg până la vârsta de 12 luni și de 20-30 kg peste această vârstă. În sezonul de iarnă, în rație predomină nutrețul suculent, cel fibros și apoi concentratele. Tineretul femel în vârstă de până la 12 luni trebuie să primească în rație următoarele cantități: 3-4 kg fân de bună calitate, din care 50% fân de leguminoase; 10-16 kg suculente, din care 50% rădăcinoase (sfeclă furajeră), sau 7-10 kg semisiloz și 1,5-2,5 kg amestec de nutrețuri concentrate, la care se adaugă

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
deplin se va face treptat, într-o perioadă de până la 15 zile, timp în care intervalul de pășunat se va mări zilnic, iar vacile vor primi nutrețuri fibroase în special dimineața, înainte de a începe consumul de nutreț verde. Pentru completarea rației se vor administra nutrețuri concentrate la muls, în funcție de producția de lapte, după scheme actualizate periodic și ținând seama de producția de masă verde de pe pășune. În perioadele în care masa verde de pe pășune nu poate acoperi întregul necesar, se vor

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
formă de suc celular, glucidele rămânând disponibile pentru fermentația lactică, ceea ce determină o bună conservare. Semifânul are o aciditate scăzută (pH 5,0-5,5) și este consumat cu plăcere de către vacile pentru lapte. Acesta reprezintă o sursă de echilibrare a rației în proteine, vitamine și săruri minerale. Se recomandă în hrana vacilor în lactație, până la 3 kg/zi (sau 1,5 kg S.U.) la 100 kg masă corporală. Sfecla furajeră. Planta dă producții mari la hectar, însă cere multă forță

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
în cantități de 2-4 kg/zi la 100 kg masă corporală. Nutrețurile concentrate. Nu sunt caracteristice pentru hrănirea vacilor în lactație, însă sunt absolut necesare pentru a se putea susține producțiile mari de lapte. Aceste nutrețuri trebuie să participe în rație pentru completarea nutrețurilor de volum, în special sub aspect energetic. Strategia hrănirii. Prin strategia hrănirii se urmărește ca fiecare vacă să aibă satisfăcut necesarul de substanțe nutritive, fără a se face risipă. Administrarea furajelor la vaci se face într-o

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
fânul, după care urmează primul tain de nutrețuri concentrate, apoi suculentele, respectiv sfecla, porumbul însilozat și semifânul. Pentru vacile care primesc concentratele în mai multe tainuri, acestea se intercalează între nutrețurile de volum la intervale de timp aproximativ egale. Structura rației, și în special a celei de bază, trebuie să fie păstrată un timp cât mai îndelungat, orice schimbare este urmată de perturbări digestive, în special în activitatea microsimbionților rumenali, ca și în cea enzimatică. Pentru a se evita aceasta, este

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
cât mai îndelungat, orice schimbare este urmată de perturbări digestive, în special în activitatea microsimbionților rumenali, ca și în cea enzimatică. Pentru a se evita aceasta, este necesară o perioadă de tranziție în care introducerea sau scoaterea unor furaje din rație să se facă treptat. în cazul trecerii de la alimentația de iarnă la cea de vară și invers, trebuie să se instituie perioade de tranziție în care să se facă obișnuirea vacilor cu noul sortiment de nutrețuri. Adăparea vacilor lactante. Dacă

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
preferință), în care îngrășarea se poate continua și după sezonul de vară. Masa verde se asigură la discreție, cu un adaos zilnic de 1,5-2,5 kg nutrețuri concentrate și care nu trebuie să depășească 20-30% din valoarea nutritivă a rației zilnice. Îngrășarea taurinelor pe bază de nutrețuri suculente Îngrășarea pe bază de nutrețuri însilozate. Cel mai frecvent utilizate sunt porumbul însilozat în faza de lapte-ceară cu cel mult 65% umiditate, precum și alte categorii de graminee (sorg, iarbă de Sudan), respectiv

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
trebuie să fie de minimum 6-7 luni, însă rezultate bune se obțin la vârsta de peste 12 luni. În toate cazurile, ponderea nutrețului însilozat nu trebuie să depășească în subperioada de îngrășare 50% și cel mult 55% din valoarea nutritivă a rației, diferența completându-se cu nutrețuri fibroase și concentrate în proporții relativ egale. În aceste condiții se obțin sporuri medii zilnice de 0,7-0,9 kg, la un consum specific de 7-9 UN la tineret și peste 10 UN la adulte

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
sau fără adaos de conservanți. Utilizarea semifânului și a semisilozului în îngrășare conduce la obținerea unor rezultate foarte bune și din punct de vedere economic, reprezentând o metodă de perspectivă. Aceste sortimente pot participa până la 70-80% din valoarea nutritivă a rației, diferența de 20-30% fiind reprezentată de nutrețuri concentrate combinate. Această metodă asigură sporuri medii zilnice în jur de 0,9 kg și chiar mai mult, la un consum specific de 7-9 UN. Îngrășarea pe bază de alte nutrețuri suculente cultivate

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
SU pe unitatea de suprafață cultivată. Se administrează sub formă tocată, obișnuit în amestec cu nutrețuri grosiere (tocate) în cantități de 10-20 kg/cap/zi, în funcție de vârstă. În mod obișnuit, poate avea o pondere de 25-30% din valoarea nutritivă a rației, care se completează până la 50-60% cu nutreț însilozat sau cu alte suculente (gulii, bostănoase, cartofi etcă. Diferența se asigură în proporții mai mult sau mai puțin egale cu fibroase și concentrate. În aceste condiții, se pot realiza sporuri medii zilnice

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
și se poate combina după aceleași principii, cu gulii furajere sau cartofi; îngrășarea pe bază de cartofi este puțin utilizată la taurine. Cartofii se administrează sub formă tocată, între 10-20 kg la tineret (în funcție de vârstăă, reprezentând între 23-30% din valoarea rației. Se recomandă a se folosi în combinație cu sfecla de zahăr, împreună cu care asigură cca 60% din valoarea rației, diferența acoperindu-se cu nutreț fibros și concentrat, în proporții egale; îngrășarea pe bază de gulii furajere. Acest nutreț se administrează

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
utilizată la taurine. Cartofii se administrează sub formă tocată, între 10-20 kg la tineret (în funcție de vârstăă, reprezentând între 23-30% din valoarea rației. Se recomandă a se folosi în combinație cu sfecla de zahăr, împreună cu care asigură cca 60% din valoarea rației, diferența acoperindu-se cu nutreț fibros și concentrat, în proporții egale; îngrășarea pe bază de gulii furajere. Acest nutreț se administrează sub formă tocată, singur sau în amestec cu nutreț grosier la rândul lui tocat, în cantități de 10-20 kg

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
concentrat, în proporții egale; îngrășarea pe bază de gulii furajere. Acest nutreț se administrează sub formă tocată, singur sau în amestec cu nutreț grosier la rândul lui tocat, în cantități de 10-20 kg/cap/zi. Poate reprezenta 30-40% din valoarea rației zilnice, diferența fiind completată în proprție de 10-20% cu alte suculente și cu nutreț concentrat și fibros, câte 20-25% fiecare. Îngrășarea pe bază de nutrețuri fibroase cu adaos de concentrate. Cu aplicabilitate în zona colinară și în cea de câmpie

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
fibros, câte 20-25% fiecare. Îngrășarea pe bază de nutrețuri fibroase cu adaos de concentrate. Cu aplicabilitate în zona colinară și în cea de câmpie, această metodă are la bază utilizarea nutrețului fibros în procent de 40-50% din valoarea nutritivă a rației, diferența fiind completată cu nutrețuri concentrate și suculente în proporții mai mult sau mai puțin egale. Nutrețurile concentrate se pot folosi sub formă de amestecuri, sau prin însilozare la un conținut ridicat de umiditate. Reprezintă o metodă de îngrășare fără

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
până la 200-250 capete, iar durata recondiționării este de 80100 zile. În toate cazurile se realizează sporuri medii zilnice de 0,5-1,2 kg și un consum specific de 10-20 UN, în funcție de condiția și vârsta animalului în momentul reformării, de structura rației și calitatea nutrețurilor administrate. 7.4.2. Creșterea ovinelor în fermele organice Tehnica creșterii ovinelor adulte. Hrănirea oilor adulte. Pentru obținerea rezultatelor scontate, hrănirea oilor trebuie să țină seama de diferitele stări fiziologice. Astfel, o atenție deosebită trebuie acordată alimentației

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
gestație, în perioada de lactație și de montă. În timpul lactației se urmărește obținerea unei cantități maxime de lapte. Pentru aceasta, trebuie să se țină cont de faptul că, în această perioadă, cerințele cresc foarte mult și chiar se dublează în comparație cu rația de întreținere. În primele două luni de lactație, când unele rase produc 0,8-1,0 litru/zi, cerințele, în special pentru proteine, cresc foarte mult, ceea ce solicită dirijarea alimentației după curba de lactație. În general, rația se compune din 0

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
chiar se dublează în comparație cu rația de întreținere. În primele două luni de lactație, când unele rase produc 0,8-1,0 litru/zi, cerințele, în special pentru proteine, cresc foarte mult, ceea ce solicită dirijarea alimentației după curba de lactație. În general, rația se compune din 0,8-1,0 kg fân de leguminoase, 2,53,0 kg suculente și concentrate până la completarea necesarului de UN și PBD. În hrănirea oii se va ține cont de faptul că producția de lână crește zilnic cu

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
kg fân de leguminoase, 2,53,0 kg suculente și concentrate până la completarea necesarului de UN și PBD. În hrănirea oii se va ține cont de faptul că producția de lână crește zilnic cu aproximativ 12 g lână brută. În rația oilor în faza de vârf a lactației trebuie să intre fânul de lucernă de bună calitate în cantitate de 1,0-1,5 kg, iar nutrețurile suculente, care stimulează secreția lactogenă, trebuie să reprezinte în mod obligatoriu o constantă a rației

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
rația oilor în faza de vârf a lactației trebuie să intre fânul de lucernă de bună calitate în cantitate de 1,0-1,5 kg, iar nutrețurile suculente, care stimulează secreția lactogenă, trebuie să reprezinte în mod obligatoriu o constantă a rației. Din această grupă se pot administra următoarele sortimente: nutreț murat 1-2 kg, sfeclă furajeră 1-3 kg. Sisteme de întreținere folosite în creșterea ovinelor. În creșterea ovinelor în fermele organice se practică sistemul de întreținere pe pășune. Este cel mai vechi

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
întreținere, sunt supuse o perioadă de 40-50 zile îngrășării, cu scopul îmbunătățirii cantității și calității cărnii. De regulă, această îngrășare se realizează toamna. Prima perioadă de 10 20 zile este de pregătire și acomodare, în care animalele se obișnuiesc cu rația, aceasta fiind formată din 10-20% fibroase, 60-70% suculente și 20 30% concentrate. Perioada a 2-a, de finisare, durează 20-35 zile, animalele depun seu pe carcasă și în interiorul acesteia. Rația va fi formată din 10 20% fibroase, 50-60% suculente și

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
de pregătire și acomodare, în care animalele se obișnuiesc cu rația, aceasta fiind formată din 10-20% fibroase, 60-70% suculente și 20 30% concentrate. Perioada a 2-a, de finisare, durează 20-35 zile, animalele depun seu pe carcasă și în interiorul acesteia. Rația va fi formată din 10 20% fibroase, 50-60% suculente și 30-40% concentrate. 7.4.3.Creșterea suinelor în fermele organice îngrășarea suinelor pentru carne. La îngrășarea pentru carne este utilizat tineretul suin de la greutatea de 25-30 kg, care este supus

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
porcilor (11-15 exemplare/an), se indică utilizarea în hrană a unor amestecuri de concentrate cu cartofi fierți și sfeclă furajeră produse pe plan local, care se concretizează în importante reduceri ale cheltuielilor cu furajarea animalelor. în acest sens, se întocmesc rații de hrană în funcție de specificul zonei de cultivare rentabilă a cartofului sau sfeclei. Se recomandă următoarele amestecuri: 3,2-5,0 kg cartofi fierți în amestec cu 2,0-2,5 kg concentrate și 0,3-0,4 kg făină de fân de lucernă

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
multe probleme au fost evitate și rezultatele au fost încurajatoare. 9.4. Planificarea conversiei O analiză a experienței fermierilor, care și-au convertit ferma la sistemul organic, arată că principala problemă din acest proces este scurtarea excesului de proteină din rații, care conduce la probleme în ceea ce privește sănătatea animalelor, controlul asupra buruienilor, muncă în exces în timpul perioadei de vârf și dificultăți financiare. Planificarea conversiei dă posibilitatea detectării acestor probleme și evitarea acestora prin pregătirea lor în avans. Pregătirea conversiei este în mod

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]