2,941 matches
-
este acum burghezia financiară, negociantă și, mai târziu, industrială. Întreprinzătorul este condus de anumite valori, dintre care o anumită parte sunt deja în circulație: el este un individ cu personalitate puternică, este un șef, are încredere în sine; rațiunea devine raționalitate, iar aceasta, aplicată afacerilor, rezultă în eficacitate; ideea de progres îl animă: el prosperă îmbunătățind condițiile de producție și introducând inovațiile. Altele sunt valorile noi, ca economisirea și investițiile. Deși catolicismul este mereu neîncrezător la adresa banului, acesta devine un lucru
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
176, 210, 212 Proprietate, 15, 19-20, 27, 46, 123, 140, 150, 171, 223 Purtător de valori, 16, 39, 62, 65-69, 81, 92 R Rațiune, 23, 45-46, 49, 53, 89, 104, 107, 150, 155-156, 164, 166-168, 170, 185, 192-194, 211, 224 Raționalitate, 17, 125, 166 Rezonabil, 107, 155, 192-193 Relativitate, 44, 122 Relativism, 43-44, 128, 151, 155, 161, 163 Religie, 9, 16, 19, 27, 40, 62, 90, 95, 97, 100, 122, 128, 135-136, 150, 153, 155, 168, 170, 188, 199 Republică, 93
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
informațional). Exemple de perspective de acest tip fie secvențiale, fie integrale găsim de la clasici precum Maine în distincția status versus contract, adică în trecerea de la ordinea socială bazată pe asocierea naturală, instinctuală, spontană la cea bazată pe acord consensual, pe raționalitate; Comte în secvența teologic / militar-metafizic / juridic-industrial / științific, adică în trecerea de la cunoașterea bazată pe credință la cea bazată pe rațiune și, în fine, la cea bazată pe empirism; Durkheim (1964) în ideea transformării solidarității mecanice în solidaritate organică, adică trecerea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
precum cel al dezvrăjirii enunțat de Weber sau al prăbușirii respectului descris de Durkheim care, astăzi poate mai mult ca oricând, sunt percepute la hiperlativ. Se vorbește în consecință de o "societate a riscului" vezi Beck (1986) -, asociată ideii de raționalitate, sau de "colapsul" moralei și scăderea credinței, ce semnifică pentru Bădescu (1997) scăderea puterii sufletești, denumită "descreștere spirituală", ori "real împuținat" (Eminescu) sau "real care scade" (Stăniloae și Noica) vezi Bădescu, 1997:26-8. Asociat apare ideea că modernitatea și postmodernitatea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
direcție adversă față de relațiile de la distanță care le-au generat" (Giddens, 1990:64). Teoriile de această factură adaugă la teza modernizării ideea că aceasta a contribuit la răspândirea pe întreg globul a anumitor "instituții" caracteristice Vestului: economia capitalistă modernă, statul-națiune, raționalitatea științifică în forma tehnologiei moderne etc. În cele ce urmează vom trece în revistă succint patru perspective pe care le considerăm mai importante din această categorie: a) globalizarea văzută ca globalizare economică (Wallerstein, 1990); b) globalizarea ca și consecință politică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și se întărește în momentele de cumpănă. Ea poate fi mai largă decât cea de limbă și origine, putând coincide cu a altor popoare (de exemplu, misiunea de apărători ai creștinătății a popoarelor de la marginea Europei), și e amprentată de raționalitate. Cele trei tipuri de conștiință de care vorbește Motru ne amintesc de cele trei tipuri de orientări valorice de care se vorbește astăzi (vezi Inglehart, 1997). Dacă am încerca un paralelism, conștiința comunității de origine s-ar apropia prin caracteristici
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sistemului politic, instrumentelor de dominare și a fenomenelor culturale, Gareth Morgan încorporează prin abducție experiențială toți termenii esențiali care domină conceptul de "organizație": Nivelul metaformei Nivelul meta-metaformei Mașini = roboți programați să îndeplinească anumite cerințe Moduri mecanice și birocratice de organizare raționalitate Organisme = sisteme naturale de dezvoltare Capacitatea de adaptare la mediu, relație între nevoile organizației și mediu flexibilitate a modului de gândire, spirit inovativ Sisteme politice = mijloace de rezolvare a conflictelor prin negociere Rețele de persoane cu interese diferite, dar care
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
30-32) numește "caracter", o parte din identitate narativa binara, axată pe continuitate și sedimentare. Dacă Ileana pierde prin apartenența la o clasă inferioară, câștigă o valentă superioară prin elementele cu care a înzestrat-o natură. Descrierea fizică, construită pe o raționalitate metaforica, posedă un stil identitar prin întruparea a două elemente de natură feminină ("par" și "buze"). Corespondentele ontologice și epistemologice (Lakoff, Johnson 1980) transferate dinspre domenii-sursă precum animale ("șarpe"), fructe ("mura, zmeura") sau fenomene naturale ("roua") au o dublă semnificație
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
drumul vieții duhovnicești, pentru că altfel nu poate ajunge la capătul acestuia, îndumnezeirea. Frumusețea gândirii și trăirii Sfinților Părinți seduce sufletul oricărui cititor însetat de creștere spirituală în iubire, de formare intelectuală în adevăr și de rodire practică în fapte bune. Raționalitatea duhovnicească, puternica argumentație însoțită de forța iubirii smerite și jertfelnice a Sfinților Părinți, și realismul lor invită la o profundă meditație chiar și pe cei ce își ignoră propria mântuire. Așadar, putem susține cu deosebită convingere că valoarea Sfinților Părinți
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
În această critică e implicat faptul că premisele gândirii sociale creștine ar fi nu numai legate, dar dependente în mod aprioric și indisolubil de "credință" și de o credință anume și, ca atare, nu pot fi justificate în termeni de raționalitate (pure și practice), cu atât mai puțin când sunt privite în situații istorice concrete. 3. Gândirea socială creștină e utopică și abstractă, întrucât principiile pe care le enunță nu pot fi realizate, cum, de fapt, nu sunt realizate în nici un
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în vârful piramidei sistemului cultural, un super-Mecena infinit de bogat și de darnic, o instanță publică la care te poți duce să ceri la nesfârșit (și să obții dacă ai pile), nesocotind astfel elementele de piață, de la competiția valorică la raționalitatea economică. Biserici, religie, politică V. N.: Așa e, sunt de acord. Evident că în unele domenii, cum ar fi muzeele, restaurările și altele, ar trebui să aibă un anumit rol și statul. Nu mai spun că un Minister al Cultelor
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Arhivelor Securității, Arhivele Securității, Editura Nemira, București, 2004. Constantinescu, Silvia, Exil. Oameni și idei, Editura Curierul Românesc, Skogås, 1995. Corbea, Andrei, Despre "teme", Explorări în dimensiunea antropologică a literarității, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1995. Cornea, Paul, Interpretare și raționalitate, Editura Polirom, Iași, 2006. De Flers, Al., René, Radio Europa Liberă și exilul românesc, Editura Vestala, București, 2005. Djuvara, Neagu, Amintiri din pribegie (1948-1990). Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2005. Dumitrescu, C., Vasile, O istorie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și memorialistice ale literaturii exilului, Editura "Jurnalul literar", București, 2002, p. 117. 211 Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. III, Critica. Eseul, ed. cit., p. 162. 212 Northrop Frye, op .cit., pp. 23-24. 213 Paul Cornea, Interpretare și raționalitate, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 467. 214 Nicolae Manolescu, Teme, Editura Cartea Românească, București, 1971, p. 12. 215 Ibidem, p.14. 216 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., pp. 658-659. 217 Nicolae Manolescu, Teme, ed. cit., 1971, p. 14
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
modelul de proiectare curriculară, în care activitatea didactică este concepută simultan ca activitate de predare-învățare-evaluare. 2. Citate „Proiectarea reprezintă o mutație științifică în teoria și practica educației. A contribuit la diminuarea conduitelor didactice bazate pe improvizație și la afirmarea rigurozității, raționalității, preciziei în abordarea și soluționarea problemelor instructiv-educative. Dar nu trebuie exagerat rolul rigorismului (prin proiecte-șablon, impuse administrativ), în dauna creativității profesorului.” (I. Neacșu, I. Negreț-Dobridor, 2001) „Proiectarea propune nu o uniformizare a profesorilor, ci propune doar un cadru normativ, riguros
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
cu operații simple sau complexe; dobândește un conținut semnificativ pentru cei care îi prelucrează și receptează mesajul; după receptarea mesajului informațiile se transformă în date ce sunt stocate în vederea unor prelucrări ulterioare. Variate și în număr ridicat, informațiile care asigură raționalitatea și operativitatea sistemului pot fi clasificate după: Criteriu Tipuri. Caracteristici. modul de exprimare: - orale - ieftine, rapide, nuanțate, necontrolabile, interpretabile; - scrise - formale, lente, controlabile, stocabile, relativ ieftine; - audio-vizuale - formale, rapide, sugestive, nuanțate, înalt stocabile, costisitoare; gradul de prelucrare: - primare — stadii incipiente
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
a unei căi de acțiune, din mai multe posibile, în vederea realizării unor obiective, a cărei aplicare influențează activitatea și / sau comportamentul a cel puțin unei alte persoane decât decidentul. În general decizia de management trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de raționalitate: - Să fie fundamentală științific, adică să fie luată în conformitate cu realitățile din cadrul organizației, pe baza unui instrumentar științific, care să înlăture practicismul, improvizația, rutina, voluntarismul; - Să fie împuternicită, în sensul că trebuie adoptată de managerul în ale cărui sarcini este înscrisă
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
corecte și mai ales a implementării. În acest sens, la formularea deciziei în vederea implementării trebuie să se cuprindă: obiectivul urmărit, modalitatea de acțiune, responsabilul cu aplicarea deciziei, termenele de aplicare, executantul, subdiviziunile organizatorice implicate în aplicare etc. Aceste cerințe de raționalitate se urmăresc a fi respectate în toate procesele decizionale, dar aceasta nu înseamnă că întotdeauna ele se respectă. Orice proces decizional are următoarele componente: decidentul, mulțimea variantelor decizionale, mulțimea criteriilor decizionale, mediul ambiant, mulțimea consecințelor și obiectivele decizionale. Decidentul este
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
cu operații simple sau complexe; dobândește un conținut semnificativ pentru cei care îi prelucrează și receptează mesajul; după receptarea mesajului informațiile se transformă în date ce sunt stocate în vederea unor prelucrări ulterioare. Variate și în număr ridicat, informațiile care asigură raționalitatea și operativitatea sistemului pot fi clasificate după: Criteriu Tipuri. Caracteristici. modul de exprimare: - orale - ieftine, rapide, nuanțate, necontrolabile, interpretabile; - scrise - formale, lente, controlabile, stocabile, relativ ieftine; - audio-vizuale - formale, rapide, sugestive, nuanțate, înalt stocabile, costisitoare; gradul de prelucrare: - primare — stadii incipiente
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
a unei căi de acțiune, din mai multe posibile, în vederea realizării unor obiective, a cărei aplicare influențează activitatea și / sau comportamentul a cel puțin unei alte persoane decât decidentul. În general decizia de management trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de raționalitate: - Să fie fundamentală științific, adică să fie luată în conformitate cu realitățile din cadrul organizației, pe baza unui instrumentar științific, care să înlăture practicismul, improvizația, rutina, voluntarismul; - Să fie împuternicită, în sensul că trebuie adoptată de managerul în ale cărui sarcini este înscrisă
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
corecte și mai ales a implementării. În acest sens, la formularea deciziei în vederea implementării trebuie să se cuprindă: obiectivul urmărit, modalitatea de acțiune, responsabilul cu aplicarea deciziei, termenele de aplicare, executantul, subdiviziunile organizatorice implicate în aplicare etc. Aceste cerințe de raționalitate se urmăresc a fi respectate în toate procesele decizionale, dar aceasta nu înseamnă că întotdeauna ele se respectă. Orice proces decizional are următoarele componente: decidentul, mulțimea variantelor decizionale, mulțimea criteriilor decizionale, mediul ambiant, mulțimea consecințelor și obiectivele decizionale. Decidentul este
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
ai Ortodoxiei - n.n. 33 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dacă n-ar fi o Rațiune din veci, cum ar fi putut apărea peste tot o rațiune înțelegătoare? Iar acea Rațiune din veci nu poate fi decât personală, căci nu poate exista o raționalitate fără subiect. (n. s. 21, p. 169) 35 Făcătorul lor este Cuvântul, va fi numaidecât o nebunie ca nefiind înainte de El nici cel mai mic interval, să se spună că era cândva când nu era Cel veșnic și că Fiul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
un specialist în drept de talia avocatului Titu Maiorescu n-a fost capabil să argumenteze, în epocă, dreptul românesc asupra Basarabiei, așa cum a făcut-o Eminescu. Explicația vine de acolo că juriștii vremii erau înrobiți conceptului raționalist de justiție, ignorând raționalitatea istorică în favoarea celei instrumentale: "cel ce se plasează pe pozițiile raționalității istorice nu-l va socoti pe Eminescu antiraționalist, ci, dimpotrivă, raționalist de o concepție profundă"123, apreciază autorii invocați. Numai cu idei a priori, spune Eminescu, ignorându-se adevărurile
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fost capabil să argumenteze, în epocă, dreptul românesc asupra Basarabiei, așa cum a făcut-o Eminescu. Explicația vine de acolo că juriștii vremii erau înrobiți conceptului raționalist de justiție, ignorând raționalitatea istorică în favoarea celei instrumentale: "cel ce se plasează pe pozițiile raționalității istorice nu-l va socoti pe Eminescu antiraționalist, ci, dimpotrivă, raționalist de o concepție profundă"123, apreciază autorii invocați. Numai cu idei a priori, spune Eminescu, ignorându-se adevărurile istorice, nu se poate face justiție. Poetul distingea între drept și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
haoticului, O VIAȚĂ DE EROU? 23 a forțelor distructive, Kraus credea că fantezia și creativitatea își au sursa în sensibilitate. Fără o autentică adeziune afectivă la valori, intelectul omului degenerează și poate să devină un instrument al bestialității. Pentru Kraus, raționalitatea nu aparținea lumii celor mai înalte valori, valorile etice și estetice. În raționalitate, el vedea doar capacitatea de a identifica cele mai potrivite căi și mijloace pentru atingerea țelurilor superioare. Kraus și Weininger au fost preocupați însă, în egală măsură
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și creativitatea își au sursa în sensibilitate. Fără o autentică adeziune afectivă la valori, intelectul omului degenerează și poate să devină un instrument al bestialității. Pentru Kraus, raționalitatea nu aparținea lumii celor mai înalte valori, valorile etice și estetice. În raționalitate, el vedea doar capacitatea de a identifica cele mai potrivite căi și mijloace pentru atingerea țelurilor superioare. Kraus și Weininger au fost preocupați însă, în egală măsură, să distingă net intelectul și sensibilitatea, cunoașterea și valorile. Aceasta va fi și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]