3,196 matches
-
perfecțiunii se face prin imitarea milostivirii și drept]ții divine, dup] atingerea, în prealabil, a celui mai înalt nivel posibil de perfecțiune. Astfel, filosoful Maimonide ne îndeamn] la a-L imită pe Dumnezeu ținând cont de speculații de ordin metafizic; rabinul Maimonide insist] că aceast] imitare s] aib] un impact practic asupra vieții desf]surate în cadrul comunit]ții. Poate că r]spuns la scrierile etice ale filosofilor evrei din perioada medieval] (vezi „Introducere”, în Kellner, 1978), scriitorii care erau adepți ai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la Tora, întrucat „această cuprinde totul” (Avot, V. 25), ei simțeau c] nu este nevoie s] recurg] la Aristotel în domeniul înv]ț]turilor etice. Omul trebuie, măi degrab], s] cerceteze Tora și compilațiile rabinice. Promovarea eticii de c]tre rabini nu ține doar de perioada medieval], etică rabinic] fiind îmbog]țiț] chiar și în zilele noastre. O întreag] mișcare ce a debutat în secolul trecut și se caracterizeaz] prin accente moderne remarcabile, așa-numita „mișcare musar” (vezi Goldberg, 1982), este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ea este, a fost și ar trebui s] r]mân] absolut heteronom] (vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Diverși gânditori consider] c] orice abordare posibil] a relației dintre etic] și halaha reprezint] poziția autoritar] a tradiției iudaice. Mai concret, exist] rabini care se consider] experți în legea și etică iudaic] și care, în fața comisiilor ins]rcinate cu dezbaterea problemei avortului, adopt] opinii diametral opuse legate de atitudinea iudaic] cu privire la avort (vezi eseurile din Kellner, 1978, si referințele bibliografice ale lui S.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stabilitatea social]. Mai mult decât atât, a fost ignorat] de c]tre toți, cu excepția preoților și a pustnicilor; și în umbră să, orice r]utate și viciu au înflorit. Cu cât este mai bun] etică iudaic], mai practic]! De pild], rabinii ar fi fost de acord cu Iisus cu privire la faptul c] „Sabatul a fost f]cut pentru om, iar nu omul pentru Sabat” (Mc. 2,27), ins] ei doreau instituirea unei reguli care s] le ofere permisiunea de a le inc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ungare nu însemna sărbătoare pentru români. Când, în 2010, la expoziția organizată pe tema re-anexării Transilvaniei de la Centrális Galéria (Galeria Centrală) din Budapesta, apoi pe pagina atât de valoroasă de internet fortepan.hu, a apărut o fotografie în care un rabin evreu întâmpina trupele ungare, mulți au bănuit că era vorba de un fals. Dar fotografia pare să fie adevărată: populația evreiască a primit în general cu simpatie trupele armatei ungare; mai mult, au fost unii care s-au refugiat din
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
sunt turnate filmele lui Paradjanov, Tarkovski, Askoldov, Mitta, Huțiev, Romm - care a cunoscut o transformare spirituală în perioada „dezghețului” -, Gherman, Panfilov, Ioseliani. Muzica inovează cu Volkonski, Schnitke, Gubaidulina, Denisov, șcedrin, Part, Grabovski. Apare și o pictură nonconformistă, cea a unor Rabin, Krasnopevțev, Zverev, Kabakov, Iankilevski, Bulatov, Steinberg, Iakovlev, Neizvestnîi. Cântecul devine neoficial cu Galici, Okudjava, Vîsoțki. Teatrele Taganka și Sovremennik prezintă spectacole moderniste. în sfârșit, operele unor scriitori ca Soljenițîn, șalamov, Bradsky, Voinovici, Vladimov, Zinoviev, Axionov, Venedkit Erofeev își fac cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1994), Atlas historique des migrations, Paris, Seuil. COHEN Robin (1997), Global Diasporas. An Introduction, Londra, UCL Press. COLECTIV (2002), „Helvetica, La Suisse plurielle”, Ethnologie française, trim. al II-lea. EISENBERG Josy (1997), Histoire moderne du peuple juif: d’Abraham à Rabin, Paris, Stock, (prima ediție: 1973). HEAR Nicholas van (1998), New Diasporas: the Mass Exodus, Dispersal and Regrouping of Migrant Communities, Londra, UCL Press. HOVANESSIAN Martine (1997-1998), „La notion de diaspora: usages et champ sémantique”, Journal des anthropologues, nr. 72-83, iarnă-primăvară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest Pământ. Dimpotrivă, un soț care locuia Într-un teritoriu de exil și care ar fi decis să imigreze Înspre Pământul lui Israel putea să-și repudieze soția, dacă aceasta ar fi refuzat să-l urmeze. Conform comentariilor lui Rashi (rabinul Shlomo ben Yits’haqi) (secolul al XI-lea), o femeie putea chiar să-și constrângă soțul să meargă pe acest Pământ. Dispoziții similare se aplică, În conformitate cu codul religios (shul’han arukh, În traducere literală: „masă Întinsă”) al lui Joseph Caro
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întreaga tradiție, emigrația (yerida sau „coborârea”) din Israel a fost Îngreunată prin acumularea de obstacole ridicate prin legea rabinică, În vreme ce imigrația (alyia sau „urcarea”) a fost Întotdeauna facilitată prin numeroase dispoziții. Toate acestea sunt rezumate de formula lui Na’hmanide (rabinul Moise ben Nahman) (1194-1270): „Pe toți cei care ies șdin Pământul lui Israelț și pleacă să locuiască În afara țării, consideră-i niște idolatri”. În aceeași idee și În perioada când era prim-ministru, spre sfârșitul anilor ’70, Yitzhak Rabin i-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
hmanide (rabinul Moise ben Nahman) (1194-1270): „Pe toți cei care ies șdin Pământul lui Israelț și pleacă să locuiască În afara țării, consideră-i niște idolatri”. În aceeași idee și În perioada când era prim-ministru, spre sfârșitul anilor ’70, Yitzhak Rabin i-a calificat pe cei care părăseau Israelul drept nefolet shel nemushot, ceea ce Înseamnă „căderea resturilor” și În același timp „fuga lașilor”. Astfel, aspirația spre Întoarcere se exprimă de-a lungul Întregii istorii evreiești prin strigătul tradițional de speranță „La
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
secolului al XIX-lea și până la Începutul secolului XX putem distinge mai multe perioade. Prima, cea a protosionismului (1850-1880), se Înscrie În perspectiva iudaismului liberal născut din mișcarea Luminilor (sau Haskala). Adepți ai emancipării, deși proveniți În principal din rândul rabinilor, inițiatorii mișcării militează simultan pentru egalitatea În drepturi, așa cum a fost ea proclamată de Revoluție, pentru integrarea În societățile naționale occidentale și pentru obținerea de drepturi colective asupra teritoriului ancestral al Israelului. Venirea lui Mesia, În cele două texte fondatoare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mișcării militează simultan pentru egalitatea În drepturi, așa cum a fost ea proclamată de Revoluție, pentru integrarea În societățile naționale occidentale și pentru obținerea de drepturi colective asupra teritoriului ancestral al Israelului. Venirea lui Mesia, În cele două texte fondatoare, al rabinului sârb Yahuda Alkalai (Ofranda lui Iuda, 1845) și al celui prusac Zvi Kalisher (Chestiunea Sionului, 1862), nu va avea loc decât atunci când evreii se vor fi Întors, din proprie inițiativă, În Pământul Făgăduinței. Anterior, Kalisher publicase deja Adevărata credință (1843
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
PUF. BENSIMON Doris (1994), Les Juifs dans le monde au tournant du XXIe siècle, Paris, Albin Michel. DIECKHOFF Alain (1992), „Sionisme”, in Encyclopaedia Universalis, Paris, t. 21, pp. 60-68. EISENBERG Josy (1997), Histoire moderne du peuple juif d’Abraham à Rabin, Paris, Stock. EISENZWEIG Uri (1983), „Aux origines du sionisme”, Esprit, nr. 4, aprilie, pp. 3-15. GINIEWSKI Paul (1969), Le Sionisme d’Abraham à Dayan, Bruxelles, Librairie encyclopédique. — (1997), Préhistoire de l’Etat d’Israël, Paris, France-Empire. HERZL Theodor (1990),L
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
The Record, The Philadelphia Record. Lucram deja de doi ani cu Eddie când mi-au oferit o rubrică permanentă care ocupa jumătate din prima pagină. Știi, tatăl meu era un mare iubitor al muzicii liturgice, care o cântă cantorii și rabinii. Ori de câte ori avea ocazia, el mergea până la Academie când veneau cantori deosebit de talentați. În acea perioadă tot ce își putea permite el era un loc de 75 cenți sau de un dolar, la balcon. Îmi amintesc, cu o astfel de ocazie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
se individualizează nici măcar printr-o critică sau negație la adresa lui Hristos: nu are nici un gest de tip Toma Necredinciosul. Numele său este grecesc (și înseamnă bărbat, bărbăție), drept care lui i se vor adresa niște greci care râvnesc să îl cunoască pe rabinul Ieshua, despre care se auziseră atâtea. Dintre ceilalți ucenici, doar Filip mai are nume grecesc. Care este, deci, importanța lui Andrei? El este pur și simplu primul chemat între ucenici și atâta tot. De ce primul chemat între ucenici are o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
s-au pus ei înșiși în slujba înfăptuirii sale"38. La această profeție, Iosefus amintește o alta, tocmai pentru a explica îndârjirea cu care asediații au apărat Cetatea Sfântă, deși această îndârjire fusese interpretată greșit, în opinia lui, chiar de rabini: Dar ceea ce i-a îndemnat mai ales să-și dezlănțuie războiul a fost o profeție echivocă, păstrată tot în scripturile lor sacre, cum că în acest răstimp cineva din țara lor va deveni stăpânul lumii [s. n.]. Iudeii au crezut că
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ori, de câte ori bolnava descria fenomenele, vorbirea avea un efect cathartic și fenomenele dispăreau, dezvoltă metoda "terapie prin vorbire", ca metodă cathartică de vindecare. Freud o preia, integrând-o în psihanaliză. 43 Jacob Bernays (1824-1881), filosof și filolog evreu-german, fiu de rabin, își termină studiile la Universitatea din Bonn. Este numit profesor de filologie la vârsta de 29 de ani, la seminarul de teologie iudaică la Breslau, după care se reîntoarce la Universitatea din Bonn, ca șef de catedră. Studiază cu asiduitate
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
se concentrează asupra neliniștilor identitare - unul dintre punctele forte ale scrisului său. Dar Roth are și un monstrous simț al umorului, de un gen neiertător și curajos: un puști evreu, măcinat de problema imaculatei concepții, sub amenințarea sinuciderii, convinge un rabin și mulțimea adunată în jurul său să-și afirme credința în Isus Cristos. Crizele maritale, disputele între generații și etica religioasă sunt teme universale, însă, în cazul acestui scriitor, ele sunt dislocate într-o zonă incertă, unde predomină îndoiala critică și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
trebuie, de asemenea, să ia în considerație conversia sau adaptarea liderilor politici și a elitelor. Înlocuirea elitelor poate fi redusă pentru că multe persoane și grupuri se convertesc brusc la un nou regim și la principiile acestuia. Un faimos exemplu este rabinul-șef din Toledo care a devenit episcop catolic al orașului atunci când regina Isabela a urcat pe tronul spaniol în 1474. Astfel de convertiri pot avea loc la toate nivelurile ierarhiei politice și prin ele elitele își pot menține pozițiile sau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
la numai doi ani de la moartea poetului, a fost canonicul papistaș de la Blaj, Alex. Grama. El n-a reprezentat o opinie critică, un punct de vedere, ci un fenomen, o galaxie resurecționată în anii din urmă de un alt "canonic" rabinul Moses Rosen, pentru care Eminescu a reprezentat o nevindecată obsesie. Tehnicile fiind deja postulate, rabinul nu mai avea decât să le încerce încă o dată șubrezenia. O eroare, pentru a fi credibilă, trebuie integrată într-un ansamblu de erori patru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
El n-a reprezentat o opinie critică, un punct de vedere, ci un fenomen, o galaxie resurecționată în anii din urmă de un alt "canonic" rabinul Moses Rosen, pentru care Eminescu a reprezentat o nevindecată obsesie. Tehnicile fiind deja postulate, rabinul nu mai avea decât să le încerce încă o dată șubrezenia. O eroare, pentru a fi credibilă, trebuie integrată într-un ansamblu de erori patru a numărat Th. Codreanu și nu mai stăruim asupra lor. Mai grav este că la acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sub impactul formidabil al ideologiilor supranaționale". Eseul lui Theodor Codreanu are astfel un caracter pronunțat polemic, virulent, și atacă fățiș pozițiile antieminesciene, denunțând dedesubturile politice, fără menajamente. Un prim caz luat în discuție este cel al dr. Moses Rosen, fostul rabin șef al României, care lansează aberanta idee că "Eminescu a fost un înverșunat "antisemit" și, în consecință, un fascist avant la lettre", urmărind de fapt "năruirea principalului stâlp de susținere a spiritualității românești". Eseistul procedează la combaterea, la demonstrarea metodică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că o adevărată sacrificare a lui Eminescu se săvârșește și în zilele noastre, sub masca așa-numitei demitizări. În fapt, suita denigrărilor tendențioase la adresa poetului, începută de preotul Alexandru Grama în 1891, este relansată în 1990 de către Moses Rosen, fostul rabin șef al Comunității evreiești din România și culminează cu "isprava" revistei "Dilema", nr. 265/1998. În toate aceste ocazii ni se propune despărțirea de tot ceea ce este în legătură cu modelul cultural eminescian, chiar și cu riscul de a rămâne fără nici un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
perioada anterioară, majoritatea comuniștilor proeminenți își petrecuseră ultimii ani în închisoare sau emigraseră în Uniunea Sovietică. Aceștia din urmă, așa-numiții moscoviți, s-au întors în momentul acesta în România. Figurile de frunte erau Ana Pauker, al cărei tată era rabin în Moldova, Emil Bodnăraș, care provenea din Bucovina și era de origine ucraineană, și Vasile Luca, un secui din Transilvania. Luca se afla în Bucovina în perioada anexării acesteia de Rusia, înrolîndu-se ulterior în armata sovietică. După ce a revenit în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cel Mare (1193-1280), provenit dintr-o familie nobilă suabă, provincial din ordinul dominican și magister la Regensburg, Strasbourg, Koln și, în cele din urmă, la Paris, își petrece o parte din viață reconstituind ansamblul filosofici aristotelice, conspectînd lucrările arabilor și rabinilor care aduseseră în Occident traduceri din filosoful grec. S-a străduit, apoi, să facă acest material accesibil clericilor și să-1 folosească în Summa theologiae, către 1270 în favoarea dogmei creștine. Discipolul său, dominicanul Toma d'Aquino devenit Sf. Toma d'Aquino
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]