13,888 matches
-
am gândi la așa ceva, odată ce primul "oficiant" din lista afișată de ASUR pe site-ul Ceremonii Umaniste [14] recunoaște deschis: "Sunt pasionată de știință și fascinată de universul sci-fi, așa că ceremoniile cu tematică SF, fantasy sau legate de o anumită ramură a științei sunt preferatele mele". Dacă prima declarație (a oficiantului aflat în capul listei) nu era foarte convingătoare, ne face să ne treacă transpirațiile cel de-al treilea (și ultimul de până acum) oficiant, care ne lămurește și mai clar
DESPRE CEREMONIILE SI TENDINTELE UMANISTE ALE ASUR – INTRE REALITATE, CONTESTARE SI CONTRAFACERE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361588_a_362917]
-
flăcări. // Eu ard, ea urăște, / eu sunt dus, ea se duce... («După întoarcere» - SOrd, II, 70); Ce fel de tren marfar ești tu / dacă ți-e trupul meu șină de carne; / ce fel de măr ești tu / dacă ți-e ramură viața mea ? // Eu locuiesc într-un tril / de privighetoare. / Dorm cu ceafa pe nota Do / și-mi încalț piciorul / într-un saxofon. // Du-te, îmi strigă ciocanul, / du-te, / du-te idiotule de cui de fier, / du-te; / nu vezi
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
domeniul științelor militare Prof. univ. dr. general de brigadă Gheorghe Toma, prorector al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazu” a scris peste patruzeci de volume de specialitate militară, manuale, cursuri, remarcându-se ca unul dintre cei mai străluciți profesori în ramura științelor militare, informații, ordine publică și siguranță națională. „Încerc să vă prezint nu un nume” a spus la gală, „ci un om care, din punct de vedere profesional, a reușit să parcurgă gradele, din punct de vedere academic a reușit
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
pictez; nu mă pricep, îmi este greu. Viața, azi, mi se pare o telenovelă Unde este ispitit și un arhiereu. * Poeziile din carte, sunt fără încărcătură de prisos și te poartă din imaginea unui tablou, spre imaginea celuilalt, precum o ramură purtată spre rodul altui fruct, îmblânzind ochii sterpi sau vioi, inimile sărace sau bogate-n darul milei . Dacă aș putea acum m-aș transforma în nor, aș plânge ploi, aș îmbogăți pământul Cu iubiri și flori și apoi ca un
ÎNTRE POEZIE ŞI PROZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361752_a_363081]
-
pierzi nici timbrul Când în oglinzile neclare Se-mpleticește-n ghionturi timpul. C-o creangă de măslin te-ntâmpin Din pacea lumii fur o clipă Și ura din arsuri pre-ntâmpin Diluviu-ascund pe sub aripă. Trecutul ți l-am atârnat Pe-o ramură din pomul vieții În noduri răsturnând păcat Crucificând topirea gheții. Au mai rămas nervuri pe frunți Furtuni deșertice plutesc În oase când uitări și munți Apoteotic înfloresc... Referință Bibliografică: Uitare / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul
UITARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351836_a_353165]
-
plăceau tare mult, si acum îmi prepar singur borș rusesc cu sfecla roșie, din borș făcut de mine dintr-o mâna de tarate de grâu, un pumn de mălai, o bucată de pâine neagră, o crăcuța de vișin și o ramură de leuștean. Altă dată am facut altă pozna. Pe plita din bucătărie fierbea într-o oală mare zer ce rămâne de la prepararea brânzei de oi, ca să facă urda. Oalele erau ori din țuci, ori din arama cositorita, nu există teflon
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
într-un pumn de visări copilărești. tastez în neștire povestea unor crengi așezate deasupra banalului. în plină rugă a sfântului, a îngerului și a mireanului uimit de trosnetul firavelor lemne prinse în focul de tabără din jurul lui, devine pe rând ramură, flacără slabă, flacără vie. la final devine scânteie sau la închiderea prea rapidă a pleoapelor, cenușa imperiului mort al gândurilor neîmblânzite. lupi ai încercării mușcă bărbia viitorului, împingându-i fruntea între pilonii, cât o idee curbați, ai podului de cuvinte
SALUT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351983_a_353312]
-
Este normal ca, în condițiile concurenței, concernele să-și uniformizeze prețurile, nicidecum în favoarea consumatorului. Dar de la o înțelegere anticoncurențială la un control al activității umane este un drum lung. În nominalizarea unora dintre componenții grupului de 300, în afară de centrale de ramură industrială apar și organizații sociale precum biserica ori centrele de impunere a produselor prin reclamă. Nu mai consumăm ce ne face plăcere (o roșie gustoasă) ci ceea ce ni se impune (E-uri sub aspect de roșie sau vânătă). Nivelurile 4
CULTURA ŞI GEOPOLITICA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352279_a_353608]
-
aglomerația și micile magazine a căror firme ar fi fost demne de o colecție picturală a unui muzeu. Așezarea a fost cunoscută încă din evul mediu. În apropiere a existat orașul ADAM care pe măsura vremii și-a lărgit perimetrul. Ramura pescuitului s-a desvoltat într-atât încât a fost necesar să se pună temei unui port pentru prosperitatea comerțului pescăresc. Încă la începutul secolului XX odată cu desvoltarea comerțului pescăresc ,Volendamul a devenit cunoscut nu numai în împrejurimi ci despre frumusețiile
VOLENDAM de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352560_a_353889]
-
CU SI DESPRE M.N. RUSU" - O CARTE A UNEI VERITABILE EXPERIENTE Autor: Nicholas Buda Publicat în: Ediția nr. 65 din 06 martie 2011 Toate Articolele Autorului Sub îngrijirea și atenta coordonare a scriitoarei și traducătoarei Veronica Bârlădeanu din București, editura Ramura de Măslin a publicat de curând (decembrie, 2010) volumul-surpriză „Cu... și despre M.N.Rusu”. Volumul, pregătit de-a lungul mai multor ani de muncă editorială intensă, într-o totală discreție, a ajuns în mânile iubitorilor de carte și literatură, de la
O CARTE A UNEI VERITABILE EXPERIENTE de NICHOLAS BUDA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350480_a_351809]
-
Washinghton, Simona-Mirela ... ÎI. "CU ȘI DESPRE M.N. RUSU" - O CARTE A UNEI VERITABILE EXPERIENȚE, de Nicholas Buda, publicat în Ediția nr. 65 din 06 martie 2011. Sub îngrijirea și atentă coordonare a scriitoarei și traducătoarei Veronica Bârlădeanu din București, editura Ramură de Măslin a publicat de curand (decembrie, 2010) volumul-surpriză „Cu... și despre M.N.Rusu”. Volumul, pregătit de-a lungul mai multor ani de muncă editorială intensă, într-o totală discreție, a ajuns în manile iubitorilor de carte și literatura, de la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350504_a_351833]
-
anul 2010, a cenaclului, în absența autoarei, care din motive de sănătate nu a putut fi prezentă la New York, la acest moment festiv. Citește mai mult Sub îngrijirea și atentă coordonare a scriitoarei și traducătoarei Veronica Bârlădeanu din București, editura Ramură de Măslin a publicat de curand (decembrie, 2010) volumul-surpriză „Cu... și despre M.N.Rusu”. Volumul, pregătit de-a lungul mai multor ani de muncă editorială intensă, într-o totală discreție, a ajuns în manile iubitorilor de carte și literatura, de la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350504_a_351833]
-
singura cale către mântuire, sau: Lăcuirea unghiilor de la picioare, formă superioară de divinație”. Îmmm, trebuie să recunoaștem că androizii erau complet depășiți de complexitatea și abisalul acestor speculațiuni ideatice. De altfel, cei mai mulți dintre ei munceau în agricultură, mai ales în ramura ei de bază, viticultura și în industrie, fiind prin urmare complet stupizi. Erau și unii ceva mai destupați, dar aceștia erau detașați să creeze în domeniul atât de profitabil al show-bizz-ului. Pentru această ramură a economiei mondiale se construiseră special
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
munceau în agricultură, mai ales în ramura ei de bază, viticultura și în industrie, fiind prin urmare complet stupizi. Erau și unii ceva mai destupați, dar aceștia erau detașați să creeze în domeniul atât de profitabil al show-bizz-ului. Pentru această ramură a economiei mondiale se construiseră special androizi cu unele circuite arse, foarte puțin deasupra celor de la țară, care aveau misiunea clară de a produce și promova programe absolut tâmpite, pentru ca ele să fie pe înțelesul maselor largi, spre fericirea acestora
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
urmat o bătaie generală între membrii ambelor nunți. Pe acel loc a luat ființă, conform legendei, comuna Pecineaga de astăzi. Denumirea de Pecineaga se trage ca nume de la pecenegi (în latină bisseni sau pacinacae) popor migrator de origine turanică, din ramura turcă, care ar fi poposit și prin aceste părți ale Dobrogei, când în 1048, un mare conducător al pecenegilor, Kegen, fiind în conflict cu chanul cel mare Tyrachus, a trecut cu peste 20.000 oameni Dunărea și s-au așezat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
de către membrii societății tradiționale, evitînd comportamentele neplăcute în timp ce mărțișorul îi împodobeau. Mărțișorul era reprezentat de o monedă de aur legată de șnurul împletit din fir roșu și alb care se purta pînă înfloreau copacii, moment în care era legat de ramura unui pom, iar cu banul fetele își cumpărau brînză, pentru a avea, se spune, tenul alb și curat tot anul. Unul din cele patru mituri importante ale poporul român, cel al „Babei Dochia”, se află în strînsă legătură cu obiceiul
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
etc. Doar poeții? Poeții o cântă și-i înțeleg frumusețea și bucuriile, dar și durerea singurătății. Numai poeții aud suspinul, șoaptele frunzelor ... Privesc oglinda lacului. În ea se răsfrânge cerul, mulțumit de sine. O pasăre cântă legănându-se pe o ramură. Soarele trimite miriade de raze ce vibrează, ca râsul unui zeu fericit, dansând pe trunchiurile zbârcite ale arborilor, încălzindu-le frunzele rămase. Pădurea toată pare mulțumită. Și gândesc că cerul așteaptă liniștit rugile noastre de mulțumire. Recunoștința! Cicero spunea că
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
la cuibul său din plop. Se așează pe creanga unde altădată stătea cu perechea lui, acum este singur. Se uită lung înspre cuib și după momente de privit se coboară spre locul unde altădată îl aștepta perechea lui. Revine pe ramura lui, aceeași de fiecare dată și apoi își ia zborul pentru ca după anumite intervale de timp să revină. Fenomenul se repetă de mai multe ori pe zi. Mă impresionează stabilitatea și atașamentul acestei ființe față de vechea relație cu partenerul de
SINGURĂTATEA GUGUŞTIUCULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351291_a_352620]
-
Stelaru, șeful lui Tunică; ce fel de subordonați are? Maiorul i-a răspuns prompt; Numai subordonați BUNI! Timpul trecea și regimentul condus de colonelul Munteanu era mereu menționat ca fiind cel mai bun la multe aplicații, la multe concursuri pe ramură sau chiar pe armată. La un raport pe minister regimentul a fost menționat prin ordin special al ministrului. Astfel că regimentul de infanterie din orășelul moldav a primit din partea președintelui un înalt ordin militar al statului român. La înmânarea Drapelului
ŞEFUL CU SUBORDONAŢI BUNI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351357_a_352686]
-
Un arbore cu două ramuri noi Ca două instrumente-ntr-o orchestră, Firavă violină și oboi În orchestrațe extraterestră. Când umbrele-nserării se adună, Iar ramurile parcă-s văruite, Sub strălucirea razelor de lună Doar cântecele sunt neadormite. Pe-o ramură - corolă luminoasă A răsărit într-o fereastră-albastră; Pe alta, ca o veste norocoasă, A poposit o PASĂRE MĂIASTRĂ. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Două ramuri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 330, Anul I, 26 noiembrie 2011. Drepturi
DOUĂ RAMURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351536_a_352865]
-
După ce mi-ar fi dor? (închide ochii un timp. Apoi îi deschide mari, lucid) Să-mi fie dor de lumea asta? Îmi este, da, de ea mi-e dor, unde este toată istoria, unde stăteam cum stă mugurul în vârful ramurei (după câteva momente în care ochiul caută pe tavan) Dar parcă nu e numai atât. (strigând deznădăjduit) Doamne, dorul ăsta e îndoit, e și dor, e și nostalgie, acum văd foarte clar. Da, asta este. (după un timp) CONSTANTIN BRÂNCUȘI
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
voi muri După șapte munți, voi căuta numele tău. Ah! cum de nu mai vii în celelalte zile. TEUTA Diseară te chem Teuta Să mergem la cârciuma Otrava Pe care limba ta o scoate. Ochii tăi - prevestitori de gheață În ramura spartă A destinului mut. Teuta Ție ți se-nchină zeii. ȚIN MINTE CHIPUL TĂU Țin minte chipul tău Sângele - lacrimă înghețată Acoperindu-mă. Țin minte limba ta Șarpe - otravă neagră Înfășurându-mi destinul. Când tu dormi Eu mă trezesc Cu
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA LULZIM TAFA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350885_a_352214]
-
că ar rezulta diferite grade de deplasare spre roșu / spre albastru și grade diferite de proiecție a mediului. A introdus fizică superluminală și fizica instantanee (domenii care studiază legile fizice la velocități superluminale și respectiv instantanee), iar apoi fizică neutrosofică ramură ce descrie obiecte sau stări care sunt caracterizate în mod individual fie prin proprietăți opuse, fie prin nicio proprietate, și nici prin opusul unei proprietăți (astfel de obiecte sau stări sunt denumite entități neutrosofice). În filozofie și logica, ca generalizare
FLORENTIN SMARANDACHE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/351592_a_352921]
-
Port și eu puțină vină. Nu de bani, de bunăstare Sau a strânge mari averi Duc părinții noștri lipsă, Ci de-acei care mai ieri Le dădeau puteri de-a-nvinge, Stând aproape, lângă ei, Cu o vorbă, mângâiere Sau o ramură de tei. BĂTRÂNI... - Salut... - Salut! - Ce faci? Cum îți mai umpli timpul? Mă-ntreabă un amic pe bulevard. - Cu mai nimic. Tresar de întrebare, Aș vrea să scot și bruma de pe card. Și plec, Filozofând răspunsul. De ce mai vor bătrânii
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
Ziua întunericul doare în adâncul tău pământ petic de vrajă ascunzi comori chemări destine povești neîncepute măruntaiele lumii răstimpuri egale regi și cerșetori genii și idioți victime și călăi gânduri cuvânt al tristeții urme de pași țărâna le cheamă o ramură se rupe clepsidră răsturnată un fulger o furie tăcută mugurii rătăciți gustă roua dimineții speranță respirația naturii suflet în eternitate. Referință Bibliografică: Ziua întunericul doare / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 768, Anul III, 06 februarie 2013. Drepturi
ZIUA ÎNTUNERICUL DOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351755_a_353084]