1,337 matches
-
pe nesimțite, în situația paradoxală în care majoritățile pot fi (ba, uneori, merită să fie!) discriminate în virtutea unui efort legitim de echilibrare a unor nedreptăți trecute sau potențiale. Faptul că absolut nimeni nu a fost scandalizat în Anglia de campania rasistă împotriva românilor și bulgarilor, la limită cu propaganda nazistă a lui Goebbels din anii '30, dusă de cel mai vândut tabloid britanic (inspirat denumit de jurnaliștii de la Gândul drept "Daily Fail") e mai mult decât pilduitoare. Reflexele amorțite ale lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
trebui să constituie esența unui program educativ pentru tinerii din România: am vizitat Muzeul Holocaustului. Protocolul inteligent al instituției te obligă să asumi ID-ul unei victime și să traversezi expoziția ca și cum ai fi tu însuți următoarea țintă a represiunii rasiste. Cum nu am la îndemână acum pașaportul simbolic de atunci, îmi amintesc doar că era vorba de un bărbat, cred că Grünberg se numea, sub 40 de ani, care locuia în Iași, chiar pe Strada Vasile Alecsandri, și care a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
religioasă prin care se deosebesc de musulmani.260 "Statul musulman s-a arătat binevoitor față de ei,261 atunci când au avut parte de persecuții, blesteme, dispreț, prigoana și moarte din partea altor civilizații și state nemusulmane în care au trăit. Dar "tendința rasistă" care i-a determinat să îndepărteze iudaismul de spiritul religiei divine și să-l transforme într-un "ordin ideologic rasist" i-a făcut să-i respingă pe ceilalți, pe toți ceilalți, în decursul istoriei lor îndelungate. Ei au transformat iudaismul
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
parte de persecuții, blesteme, dispreț, prigoana și moarte din partea altor civilizații și state nemusulmane în care au trăit. Dar "tendința rasistă" care i-a determinat să îndepărteze iudaismul de spiritul religiei divine și să-l transforme într-un "ordin ideologic rasist" i-a făcut să-i respingă pe ceilalți, pe toți ceilalți, în decursul istoriei lor îndelungate. Ei au transformat iudaismul în rasism, iar după aceea, au început să se hrănească din acest iudaism talmudic rasist, devenind primul model al intolerantei
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
transforme într-un "ordin ideologic rasist" i-a făcut să-i respingă pe ceilalți, pe toți ceilalți, în decursul istoriei lor îndelungate. Ei au transformat iudaismul în rasism, iar după aceea, au început să se hrănească din acest iudaism talmudic rasist, devenind primul model al intolerantei față de ceilalți! După ce au pretins monopolul, în virtutea "numelui" și a "nașterii", asupra poziției de "neam ales al lui Dumnezeu" și de "fii și iubiți ai lui Dumnezeu", în pofida faptului că i-au ucis pe profeții
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
italian, nazismul a introdus în discursul său propagandistic un element nou, și anume rasa, considerată a fi caracteristica fundamentală a ființei umane. De aceea, se arată că "fascismul nu a fost și nici nu era necesar să fie o ideologie rasistă; nazismul însă a fost și este o astfel de ideologie. Într-adevăr, credința conform căreia o rasă este ereditar superioară altora este parte din nucleul nazismului într-atât încât putem defini nazismul în termenii unei simple formule fascism + rasism = nazism
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Chirițescu, Dorel Dumitru, "De ce este imposibilă planificarea în socialism?", în Revista Dilema Veche, nr. 570/15-21 ianuarie 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Democrație și prosperitate", Revista Dilema Veche, nr. 447/6-12 septembrie, 2012. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Despre prostia de a fi rasist", în Revista Dilema Veche, nr. 612/ 5-11 noiembrie, 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Grecia sau inadecvarea la capitalism", în Revista Dilema Veche, nr. 594/ 2-8 iulie 2015 Chirițescu, Dorel Dumitru, " Mașina de fabricat bani", în Revista Dilema Veche, nr. 481/ 3-8
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
în jurul afacerii Sokal și Bricmont, pe care Houellebecq îi apără), împinsă pînă la nivelul unui fel de linșaj compasional, împotriva unui scriitor cu umor rece și ambiguu, care se recunoaște determinist, budist prin convingere, reacționar prin opoziție la avort, oarecum rasist, cu totul anti-feminist și puternic anti-liberalist, ocultează adevăratele resorturi ale acestului roman, precum și tandrețea lui zdrențuită. "Despre pasajele pe care le prefer", îi mărturisește autorul lui Dominique Guiou, "nu a vorbit nimeni. Pentru mine, momentele cele mai reușite din carte
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fi adoptat slogane internaționale și ar fi instituit o organizație internațională care să-i conserve puterea" (Carr 1946: 86). Într-adevăr, Germania lui Hitler încerca cu disperare să capete adeziuni pe baza ideii de "europenizare". Cu toate acestea, ideologia ei rasistă, care prin definiție includea doar o anumită parte a Europei, a dat naștere unui internaționalism ce n-a pretins niciodată că are de-a face cu armonia intereselor. Carr a avut, poate, dreptate să critice guvernele britanic și francez pentru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
românilor dă în ordinea intelectului aceleași emoții epice ca și Contele de Monte-Cristo. Gândirea lui Hasdeu nu merită să fie neglijată, cu tot diletantismul ei. Pozitivist, transformist, el admite și o selecție providențială pe lângă cea naturală. În chipul acesta devine rasist, îmbrățișător al "doctrinei predestinațiunii ginților". Hasdeu acceptă "gințile alese", cu rectificarea că nu crede într-o damnare eternă a unor popoare, într-o "fatală bestialitate". Ca și Blaise Pascal, prin urmare, spera în grația divină care se poate coborî oricând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a lucrurilor și întîia condiție a artei este ridicarea deasupra oricărei idividualități până la starea de subiect cunoscător pur; prin această ascensiune la contemplarea ideii intuitive, Arta aduce liniștirea sufletului (adică atenuarea egoismului), ceea ce e totuna cu fericirea. Însă Schopenhauer era rasist: ideile platonice revelîndu-se în concret iar ideea metafizică de nație (pe care o admitea) încorporîndu-se în națiunile istorice, o literatură universală nu există decât prin mijlocirea individualității etnice. Prin urmare Maiorescu va deveni primul formulator, încă timid, al "specificului național
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
constituția. Forma statului natural celui mai tipic este statul național. Un roi de albine nu se poate gândi amestecat cu alte gângănii. În acest înțeles al purității e îngăduit a se vorbi și de misiunea unei nații. Firește, Eminescu devine rasist, deplânge infiltrația elementelor alogene, a "damblagiilor" bizantini, formând "pătura superpusă", admite războiul (hegelian într-asta) ca o expresie a luptei pentru existență, și în fine statul legitimist și oligarhic, ridicat pe clase permanente, specializate. Iraționalismul acesta pare a fi șira
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acum împărțită în două tabere rivale. Această mișcare împărtășește multe dintre ideile despre suveranitatea națională, la fel ca și dreapta gaulistă, la care mai adaugă o respingere a valorilor republicane cheie precum egalitatea, fraternitatea și libertatea, dar și îmbinarea pozițiilor rasiste și xenofobe. Printre mșcările și partidele de dreapta ne-gaulistă, există multe care momentan sunt grupate sub stindardul Union pour la Démocratie Française (UDF), uniune înființată în 1978 de Valéry Giscard d'Estaing, la acea vreme președinte al Republicii, acum condusă
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Washington DC eseul Happy Guilt (Felix culpa), în care analizează simpatiile de extremă dreapta ale lui Mircea Eliade, iar în aceeași revistă, la 20 aprilie 1997, în marginea recenziilor din țară la Jurnalul lui Mihail Sebastian, accentuează ideea unor reflexe rasiste în spațiul cultural românesc contemporan. Titlul celei mai bune cărți a lui M., romanul autoficțional Întoarcerea huliganului (2003), singularizează două întoarceri diferite. Prima întoarcere este în trecut. Sunt rememorate „inițierea” din Transnistria, unde familia sa a fost deportată între 1941
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
la bibliotecă, APF, 1997, 19; Gheorghe Grigurcu, Norman Manea între clovni, RL, 1997, 44; Z. Ornea, Eseurile lui Norman Manea, RL, 1997, 50; Dorin Tudoran, Gimnastica de întreținere sub pretextul Sebastian, RL, 1998, 11; Nicolae Manolescu, Ce înseamnă să fii rasist, RL, 1998, 19; Ion Simuț, Norman Manea - un scriitor evreu, român și american, deopotrivă, F, 1999, 2; Dicț. esențial, 482-484; Ștefan Borbély, „...vin din pustiu, vin de nicăieri”, APF, 2001, 1; Behring, Scriit. rom. exil, 163-182, passim; Dicț. analitic, III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
nebuloasă, imposibil de localizat în Europa. până acolo încât, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și, în special, în perioada dintre cele două războaie mondiale, ideologia net dominantă în România a fost predominant naționalistă, etnicistă, uneori chiar rasistă și totdeauna antieuropeană. Evident, au existat și unele voci în favoarea Ideii europene. A apărut chiar și o revistă cu acest titlu (C. Rădulescu-Motru, 1919-1928). Dar aceste luări de poziții și alte câteva, de orientare identică, au rămas, din nefericire, fără
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aceste sectoare de activitate că mijloacele statului nostru socialist nu pot fi folosite sub nici o formă pentru propagarea unor concepții despre viață opuse ideilor noastre. Nu putem admite ca pe diferite canale și sub diferite forme să se propage concepții rasiste, șoviniste, naționaliste, să se facă apologia brutalității, a modului de viață burghez. Noi avem o mare răspundere în fața partidului, poporului și trebuie să acționăm cu fermitate împotriva a tot ceea ce poate duce la poluare spirituală. Nu putem admite ca de dragul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tratați în prezent etnicii maghiari din această regiune, alipită României de abia în 1918 și un permanent motiv de frustrare națională și istorică pentru Ungaria (Ute Gabanyi: 1987a, 3). "E greu să înțelegi reeditatea unor teze horthyste, fasciste, șoviniste, inclusiv rasiste. Cum se poate ca o Academie de științe să dea girul său unor texte și lucrări care jignesc alte popoare?", acuza Ceaușescu. "Ce știință e aceasta? Cui servește o asemenea așa-zisă știință decât celor mai reacționare cercuri imperialiste? În
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ripostat susținând că "guvernul român nu are obligația de a cere acordul URSS pentru acțiunile sale internaționale, iar acțiunea respectivă a avut ca obiectiv promovarea unor interese specifice ale economiei românești" (Nicolae: 2000, 178). De menționat faptul că statele africane rasiste, ca Africa de Sud, Rhodesia sau Namibia nu ocupau niciun loc pe agenda diplomatică a RSR, aceasta condamnând public în permanență "apartheidul și discriminarea rasială" (Gafton and the Romanian Section: 23 may 1979, 6-7). Dacă strategia prin care RSR și-a asigurat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sân. Mai sunt și alte cazuri, dar eu vă spun un caz pe care-l cunosc. Nu se respectă democrația. Aici lucrează și antisemitismul și sionismul. Dacă un sionist denunță pe un evreu și-l judecă un judecător cu sentimente rasiste, îl înfundă pe 5-10 ani, neproporțional cu faptele comise. De multe ori nu pot să răspund petiționarilor, pentru că nu pot să le spun că Securitatea nu-mi comunică motivele. Eu totuși trebuie să examinez memoriul respectiv. Tov. Gheorghiu-Dej: Sigur că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sprijinului habsburgilor pentru p? strarea identit?? îi rom�ne? ți. Imigran? îi evrei au r? mas mai ales �n Moldova ? i nu au fost deloc bineveni? i �ntr? un num? r at�ț de mare. Dar antipatia aceasta nu avea nici o motiva? ie rasist? ? i nici m? car religioas?; r? d?cinile ei erau de natur? cultural? ? i economic?. Cu alte cuvinte, na? ionalismul rom�nesc aflat �n conținu? cre? tere a intrat �n conflict cu num? rul tot mai mare de evrei. Guvernele Rom�niei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Moldova, Oltenia, la Gala? i, Br? ila ? i Ploie? ți, �n special acolo unde prezen? a cople? itoare a evreilor genera antisemitismul; la Bucure? ți ? i �n Muntenia erau mai pu? ini suporteri. Iorga a intrat �n conflict cu A.�C.�Cuza din cauza antisemitismului rasist excesiv al acestuia. Iorga era gata s? accepte orice evreu care se identifică cu Rom�nia, s? m?n? torismul ? i platformă partidului; Cuza se opunea acestui lucru ? i sus? inea cu ț? rie exclusivismul antisemitic 223. La vremea aceea, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai ales a curentelor ini? iate de poetul ardelean Lucian Blaga ? i de c�teva ? coli literare s? se? ți de ultim? or?. A urmat apoi atacul �mpotriva �idealului imposibil al pangermanismului�, completat de o condamnare a �rasismului ? i a teoriilor rasiste�. Iorga conchidea l? ud�nd influen? a mediului natural ? i literatura popular? (S? m?n? torism) ? i spun�nd c? , dac? intelectualii să? i accept? aceste promisiuni, �putem ajunge la o �n? elegere pe aceast? baz? �81. Iorga r? m�nea �ngrozitor de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
preot ortodox din Transilvania, cu care profesorul Iorga coresponda ? i cu care colaborase �ndeaproape �n timpul luptei �mpotriva ungurilor. Cuza ? i ț�n? rul Mo? a au plecat la Budapesta �n septembrie 1925 că s? participe la Congresul Internă? ional AntiSemit, pe care rasistul ungur Gyula G�mb�s ? i Ț. Eckhardt �l convocaser? �n capitala Ungariei. ?în�nd seama de rela? iile ungarorom�ne, participarea la acest congres al rom�nilor (chiar dac? sfid�nd sistemul liberal al lui Br? tianu) pare s? frizeze tr? darea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a ardeleanului Ion Bănea! Codreanu nu avea nici un respect pentru democra? ie, egalitate sau pentru partidele politice, alegeri, politicianism sau �programe de partid�. Legiunea era antisemit? , dar Codreanu nu? i respingea pe evrei din motive rasiale. Ortodoxia excludea orice abordare rasist?. Antisemitismul lui Codreanu era �ns? patetic, purt�nd toate semnele antisemitismului f? r? rasismul lui Hitler. �n viziunea lor alb? negru, membrii Legiunii prosl? veau na? iunea rom�n? ? i istoria ei bimilenar?. Karl Marx prefigurase o societate �n afară na? iunii, Albert
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]