2,170 matches
-
să însemne,/ mă luminează tu și mă învață/ s-arăt fețele lor cum mi-s în minte;/ în scurtu-mi vers, puterea-ți dă pe față!" (Paradisul, Cîntul XVIII). În contemplarea ultimă, mijlocită de Sfîntul Bernard pe lîngă Maica Domnului, își reafirmă neputința, cu slabele-i mijloace de a reda întocmai misterele ce le admiră: "Ce mic mi-e graiul, și ce slab mijloc" (Paradisul, Cîntul XXXIII). Bun cunoscător al științei epocii sale, extraordinar autodidact, Dante era stăpîn pe tutto la scibile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vor fi considerate democratice toate regimurile care prezintă cel puțin următoarele caracteristici: a) sufragiu universal (masculin și feminin); b) alegeri libere, competitive, periodice și corecte; c) multipartidism; d) surse de informare diverse, alternative. Ca și în cazurile precedente, această definiție reafirmă însemnătatea garantării reale, cel puțin a drepturilor civile și politice, presupunând că existența acelor drepturi asigură realizarea în mod eficient a sufragiului universal, expresie a dreptului politic prin excelență (asigurarea dreptului de vot la întregul demos adult), adică alegeri libere
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
alegerile libere și corecte; h) existența unor instituții care să asigure dependența politicilor guvernamentale de procesul electoral și de alte expresii ale preferințelor politice. La aceste instrumente instituționale, însă, trebuie adăugată referința esențială la legalitate, sau la rule of law, reafirmată de O'Donnell (1998), care înglobează nu doar respectul față de legile existente, dar și o administrație eficientă, existența unei justiții independente și a unui sistem funcțional de rezolvare a conflictelor private și publice, absența corupției și a criminalității răspândite pe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sau ale procesului decizional în parlament 22). Totuși, mai există un ansamblu de factori esențiali pentru înțelegerea unui regim democratic. În ciuda faptului că această dimensiune nu este, în general, luată în considerare în analiza tipologiilor privitoare la democrație, trebuie să reafirmăm importanța ei. De altfel, pe de o parte, ea exprimă elementele cele mai importante ale regimurilor democratice, cu implicații sociale și economice; pe de altă parte, făcând legătura dintre analiza democrației și procesele de schimbare care se vor examina, această
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
le implică"18. După Connolly această situație antrenează o "bifurcație a liberalismului"19. Un prim curent liberal, apără instituțiile liberale tradiționale și încurajează oamenii să-și limiteze așteptările în materie de dreptate. Al doilea curent (căruia îi aparține și Dworkin), reafirmă principiile liberale, dar "adeziunea la aceste principii se detașează de orice implicare practică, acest liberalism principial nu se simte în largul său în civilizația productivității"20. Prin urmare, idealurile egalității liberale presupun reforme mult mai profunde decât cele pe care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru Securitate și Cooperare în Europa, O.S.C.E. Cu titlu de exemplu, concepția de securitate a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, O.S.C.E., este prezentată în Carta pentru Securitate Europeană: "Fiecare stat participant are drept egal la securitate. Reafirmăm dreptul inalienabil al fiecărui stat participant și al tuturor statelor participante la libertatea de alegere a propriilor aranjamente de securitate, incluzând tratatele de alianță, așa cum sunt emise. De asemenea, fiecare stat are dreptul la neutralitate. Fiecare stat participant va respecta
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
ansamblul: astfel, indiferent de scara detalierii, ornamentul păstrează gradul de complexitate și de expresivitate al Întregului, conservând astfel densitatea de «realitate» a clădirii.― (Ioan: 2006) Observăm astfel că În timp ce ornamentul aduce fragmente dintr-un nivel virtual al realității sociale, el reafirmă totodată atributele fizice ale realului cotidian. Punerea În opoziție a celor două mari tipologii de ornament prezente În istoria arhitecturii, a facilitat izolarea diferențelor și identificarea unui numitor comun. Această comparație a permis Înlăturarea din definițiile clasice a atributelor ce
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
mare, dovadă că importanța unei asemenea dezvoltări s-a dovedit a fi mai mult decât necesară. Unul din rezultatele Conferinței de la Rio este Agenda 21, un plan de implementare al dezvoltării durabile, cu începere din sec. XXI, care a fost reafirmat la Johannesburg, în 2002. Într-o perioadă în care evoluția tehnologică ne transpune într-o lume în care totul se schimbă în jurul nostru cu o viteză în al cărei ritm reușim cu greu să ne încadrăm, înlesnirea mobilității a fost
Caleidoscop by Gabriela Hritcu-Meşenschi () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93245]
-
1628, Carol a convocat din nou parlamentul pentru a obține bani, parlamentarii au condamnat taxele ilegale și arestarea arbitrară, și i-au amintit regelui că era dator să respecte legile. Ei au redactat celebra Petiție a Drepturilor în care a reafirmat principiile Marii Carte, insistând asupra recunoașterii de către rege a patru principii: nici o taxă fără parlament; nici o arestare fără cauză; fără cantonarea soldaților la casele oamenilor; fără lege marțială în vreme de pace. Regele, în ciuda eforturilor de a evita aprobarea acestei
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este în principiu nelimitată, adică nu este imorală. În schimb, ea este limitată de alte considerente. Dacă ar fi dorit să justifice acumularea nelimitată, Locke ar fi folosit [exemplul] unei comunități negative, precum Grotius și Pufendorf, mai degrabă decât să reafirme, asemenea lui Cumberland, comunitatea pozitivă". Tully, A Discourse on Property, p. 153. Este vorba de faptul că Locke dă ca exemplu de limitare a acumulării proprietatea obștească din Anglia. 24 Ibidem, § 32, p. 71. 25 Ibidem, § 34, p. 72. 26
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și anterior întreaga utopie a unui izolaționism spiritual-politic românesc, tipică gândirii lui Nae Ionescu, patronul spiritual al acestei orientări în care extrema dreaptă și stângă se întâlnesc 21. Că Noica gândea mereu în același sens este evident. Prilej de a reafirma încă o dată și cu toată tăria: atât raportul actual internațional de forțe, după prăbușirea blocului sovietic, cât și interdependența economico-politică inevitabilă a lumii contemporane și, mai ales, interesele imediate, dar și de perspectivă, ale României, cer o orientare în mod
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de cele pe care consulii Rusiei le vor adresa, după ordinele sale, atât în această privință, cât și în privința menținerii privilegiilor țării și, în special, în privința respectării clauzelor și articolelor inserate în prezentul act”. Se văd clar în acest paragraf reafirmate prerogativele speciale ale Rusiei în Principate. Referitor la “tulburările” provocate de evenimentele de la 1821, Convenția încearcă să restabilească legalitatea precizând că “Tot ce a fost uzurpat pe teritoriul Valahiei înspre partea Brăilei, Giurgiului și Culei (Turnului) și dincolo de Olt va
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
neintervenționistă, redactând celebrul document intitulat State Paper (5 mai 1820), în care sublinia că “Niciodată [ Sfânta Alianță ] nu a fost destinată a fi guvernul lumii sau superintendența afacerilor interne ale altor state”. Ulterior, după ce Congresele de la Troppau și Laybach au reafirmat cu și mai multă tărie principiile intervenționiste, care au dus la înăbușirea revoluțiilor din Spania și Neapole, Castlereagh a publicat circulara din 18 ianuarie 1821, în care reitera: “Pentru unele state, a se constitui într-un tribunal care să judece
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
misiunea rusească, de pretexte. Noul ambasador francez, La Cour, a arătat că guvernul său consimte să lase patriarhului ortodox supravegherea reparațiilor la Sfântul Mormânt și renunță la orice pretenții asupra Bisericii Nașterii Mântuitorului din Bethleem. La 4 mai, două firmane reafirmau promisiunile făcute ortodocșilor un an mai devreme. în ziua următoare, Menșikov și-a exprimat satisfacția pentru emiterea acestor documente, dar a arătat că ele trebuie însoțite de un sened care să garanteze „religiei ortodoxe și clerului ei posesiunile, privilegiile și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
colectivă a Marilor Puteri, dar au fost forțați să demisioneze, în Londra și Paris existând un puternic curent de opinie în favoarea continuării războiului până la obținerea satisfacerii interpretării anglo-franceze a celui de-al treilea punct. La 4 iunie 1855, Gorceakov a reafirmat hotărârea guvernului său de a nu accepta nici o limitare a flotei rusești de război, ceea ce a dus la suspendarea lucrărilor conferinței. Căderea Sevastopolului și prăbușirea sistemului militaro-strategic al Rusiei de Sud Vest au pus serios în cumpănă oportunitatea continuării acestui
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
importante chestiuni, se va acorda o dreaptă însemnătate dorințelor populațiilor din Moldova și Muntenia, pe care acestea le-au exprimat de curând prin reprezentanții lor aleși în conformitate cu Tratatul de la Paris”. La polul opus s-a situat desigur Palmerston, care a reafirmat temerea sa că, odată unite, Principatele vor ajunge sub un principe rus, ceea ce ar însemna „un pas pe care guvernul turc îl privește, cum socotesc că orice om înțelept l-ar privi, ca fiind primul pas spre dezmembrarea acestui imperiu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
14), rezultate a aceluiași trialul ESPAC [32]. Acest avantaj a fost consistent indiferent de tipul de operație efectuat sau de tipul complicațiilor postoperatorii. Același autor într-o metaanaliză [33] a reanalizat datele din trialurile ESPAC 1 și 3 și a reafirmat avantajul în supraviețuirea globală a pacienților cu chimioterapie adjuvantă de tip 5FU + acid folinic timp de 6 luni comparativ cu brațul cu observație. Un alt mare trial randomizat ESPAC 3 [34] a urmărit să compare schema până atunci clasică de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
această idee pare să fie racordată la același set de situații antinomice care a declanșat și cercetările lui Lucian Blaga sau Ștefan Lupașcu. Hegel spunea, la vremea sa, că orice lucru este o unitate de momente contradictorii. Legea identități concrete reafirmă acest lucru pe un fond de cunoaștere nou. În acest sens, Athanase Joja afirmă: "După multe veacuri, știința a înlăturat aparențele înșelătoare și a dovedit că fenomenele naturii nu se caracterizează printr-o identitate tautologică și o densitate de monolit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
trecere de la iubirea și grija față de sinele personal la iubire și grijă față de Sinele unitar omul iese din starea de înstrăinare, încetează să se mai situeze în opoziție față de natură, revine acasă, în mijlocul naturii, se regăsește pe sine și își reafirmă în mod conștient și rezonabil, dar în deplină emotivitate, dispoziția sa de a trăi în armonie cu natura. Omul scapă de tirania intereselor imediate centrate pe supunerea și dominația naturi și își regăsește plăcerea de a trăi într-o natură
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în continuare a Agendei 21, redactat într-un limbaj al compromisului, fără accente ecologiste. În anul 2002 în prezența a numeroși șefi de state, s-a desfășurat la Johannesburg Conferința mondială privind Dezvoltarea Durabilă la care țările participante și-au reafirmat angajamentul deplin pentru implementarea deplină a Agendei 21. Între timp, în 2001, la Goteborg, Uniunea Europeană a aprobat propria Strategie de Dezvoltare Durabilă, în care se regăsesc principiile menționate anterior. Strategia europeană a fost revizuită în 2006, luând în considerare procesul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
New York Review of Books, 5 aprilie 1973, în Etica aplicată, traducere de Mihai Ganea, Editura Alternative, București, 1995, p. 150. 206 Peter Singer, "All Animals are Equal", Philosophical Exchange, I, nr. 5, 1974. Menționez că în acest studiu Singer își reafirmă preferințele sale utilitariste. Bunăoară, el respinge teza valorii intrinseci și arată că din teza egalității în forma enunțată de el nu rezultă nicidecum că ființele individuale sunt egale fiindcă ar avea o valoare intrinsecă egală. 207 Gary E. Varner, In
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este, deci, cu nimic mai săracă în realitate decât afirmația, așa cum, în cazul unei sfere goale, convexitatea nu întrece în forță concavitatea, ci constituie doar cealaltă față a ei"24. Ceea ce este negat drept carență funciară a realului manifestat se reafirmă cu vigoare în esența lui inaparentă, ca sens nemanifestat sau ca imagine invizibilă. Aceasta se afirmă însă ca imagine a invizibilului, tocmai în distanța în care ia naștere și pe care o face cu putință. Distanță a unei lumi imaginale
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
du français et du portugais, Isabelle Oliveira (2005) făcea observația că metafora terminologică are cinci funcții: cognitivă, euristică, denominativă, metalingvistică, didactică. Metafora are valoare designativă, dobândind - datorită caracterului interdisciplinar - un rol euristic, susținut de forță argumentativă. În același context, autoarea reafirmă rolul denominativ și funcțional al metaforei în perceperea și comunicarea unor concepte aparținând limbajului specializat. Este perspectiva teoretică din care Isabelle Oliveira, M. Rossi etc. au aprofundat funcțiile, traducerea și tipologia metaforei din domeniul științei (cardiologie, energie, astrofizică, domeniul juridic
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Suebia (1524) susținută de Thomas Miinzer și curentul anabaptiștilor. În sfirșit, în 1525, se desparte de Erasmus și de umaniști: în timp ce aceștia din urmă cred în bunătatea naturală a omului și în posibilitatea de a contribui la mîntuirea sa, Luther reafirmă totala neputință a omului păcătos de a fi mîntuit. Răspîndirea rapidă a Reformei și deviațiile liturgice sau doctrinale pe care aceasta le provoacă, îl determină pe Luther, împotriva voinței sale, să pună bazele unei adevărate Biserici. Aceasta trebuie să răspundă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Noyon (1516), el a renunțat la drepturile asupra ducatului de Milano în favoarea lui François I. Dar nu era încă decît rege al Spaniei, iar François I era încărcat de glorie prin victoria de la Marignan. Devenit împărat, el găsește normal să reafirme pretențiile lui Barbarossa sau ale lui Frederic al II-lea Hohenstaufen asupra Lombardiei, cheie de boltă a puterii imperiale în Italia. Ambițiile sale se lovesc din nou de Franța: înfruntarea a devenit inevitabilă. Cei doi suverani se pregătesc dîndu-și silința
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]