2,414 matches
-
trei tipuri de finalități ale limbajului: finalitatea apofantică, finalitatea pragmatică și finalitatea poetică. Textul beletristic implică utilizarea limbajului la un mod superior, aproape transcendental, care nu poate fi analizat cu instrumente firești. Cu alte cuvinte, în munca sa de a recepta o operă literară, cititorul, la fel ca autorul, înțelege informația transmisă, trecând-o prin filtrul propriu, și reconstruind-o apoi într-un mod unic și diferit de un alt potențial cititor. Deconstrucția prin reconstrucție, ca mod de lectură, îi este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
înțelege informația transmisă, trecând-o prin filtrul propriu, și reconstruind-o apoi într-un mod unic și diferit de un alt potențial cititor. Deconstrucția prin reconstrucție, ca mod de lectură, îi este comună și autorului de text literar. Realitatea înconjurătoare, receptată într-un anumit fel de către acesta, desigur depinzând de influența factorilor ereditari, familiali, de mediu și de educație, este interiorizată, transformată și apoi redată textual, într-un mod pe cât posibil personal. Desigur, discuția ar putea fi extinsă la anumite coordonate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
bursă de un an la Universitatea din Viena, am oferit bursa și posibilitatea de a alege câștigătorul Cenaclului Echinox al fostei mele universități. A.-I. P.: Ne întoarcem la critică, adică la receptare literară. Cum considerați că v-a fost receptată opera în țară? Dar în străinătate? A.B.: Nu am avut nici motive, nici obiceiul să mă plâng vreodată de critică, dar nici nu a avut un rol prea important în evoluția mea. Am considerat întotdeauna că fiecare poet sau
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
absolut independente de o recomandare critică. Și cât râvnesc literații favoarea criticilor! Invers nu se întâmplă. Este tot atât de adevărat că marii scriitori pot să fie indiferenți la critică. Cehov, spre exemplu, după ce aceeași carte era simultan blamată și considerată genială, recepta rumorile criticii cu aceeași indiferență cu care asculta murmurul ploii. Amintiți-vă ce diverse puncte de vedere a stârnit eseul critic Nu al lui Eugen Ionescu, o subtilă luare în deriziune a orientărilor polare ale criticii. Nu-mi îngădui să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de lectură. Un lung rond de noapte sunt și cărțile Elvirei Sorohan, acoperind toate epocile literaturii române, unele prezentate panoramic, altele selectând personalități aparte, a căror operă este marcată de originalitate frapantă. Titlul volumului din 2004, "Singurătatea scriitorului", poate fi receptat în două mari sensuri: singurătatea ca singularitate, pentru că avem de-a face cu autori atipici pentru epoca în care au trăit și contextul cultural aferent, dar și singurătatea ca inevitabilă condiție a creatorului. Evident, marii autori nici nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cititorului. Nu întâmplător, deseori Elvira Sorohan descrie propriul demers receptiv și analitic în termeni circumscriși responsabilității, onestității și profunzimii: Ipostaze... Amintirile reclamă o ingenioasă psiholectură, emancipată de pudoarea dogmatismului analitic" (p. 51); Dublul sens al discursului construit în Biblicele se receptează la o lectură atentă" (p. 138); "Unui cititor atent nu poate să-i scape micșorarea treptată a distanței dintre autor și personaj pînă la ambiguitate și confuzie de identitate" (p. 224). G. Călinescu... "Conduita lui intelectuală după al doilea război
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o a treia ofertă de exemplaritate umană în raporturile cu cartea: 3. mecenatul. 2. "Oglindî văzâtoare pre Dumnezeu luminî nestinsî a strălucirei de minte..." Metafore carte/ scriitor, lectură/cititor Scrise după regulile retoricii antice, unde un text, pentru a fi receptat, trebuie să respecte triada ciceroniană și quintiliană deopotrivă delectare, persuadere, docere, predosloviile nu uită imperativul estetic, condiție a atragerii cititorului între paginile cărții. Din această perspectivă, metaforele cărții devin emblematici ambreiori retorici în măsură să influențeze decisiv demersul de receptare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de o am tipărit ca-n degrabă, carea e foarte de treabă Neamului nostru Țărăi rumănești, nefiindu-le pre limbă să poată înțeleage". Alături, imaginea de final optimistă, cu focalizare a propriei implicări, pe care textul, spune mitropolitul, o permite receptată în deplina ei intensitate afectuoasă "priimiți, rog, buna mea userdie, cum, de va vrea Dumnezeu, o veți cunoaște tocmai caldă în toate zilele" și o augmentează prin promisiunea și de alte "adăogiri" cu "dragostea descoperirei învățăturii de folosul țărăi și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și altora cui va trebui de acestea, osârdie vom împărți". De o parte, modelul auctorial al cărturarului ce scrie sau tălmăcește în limba proprie și care (proiectând simbolic ipostaza exemplară a Apostolilor transcriind istoria hristică sub inspirația Duhului Sfânt), sunt receptați ca intercesori între cei simpli și neînvățați (proști, în limba perioadei) și sensul Scripturii, "pogorât" "tot mai pre înțelesul oamenilor, păn au început a scoate așeaș cineș pre limba sa pentru ca să înțeleagă hiecine să să înveațe și să mărturisască minunate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la dumnezăiasca slavoslavie. Și sfârșindu-se cartea aciasta la pogorârea sfântului Duh, părtaș cu adevărat face pre toți pravoslavnicii dumnezăescului Duh".85 În finalul acestui portret al creștinului ideal, remarcăm, din nou, raportarea la cărțile "mai denainte" (așa cum va fi receptată și mai târziu, de Iacov, Mitropolitul Moldovei, în scrisoarea sa către cititorii Adunării de multe învățături, Iași, 1757) ca întreprindere culturală coerentă, de parcurs și expresie deontologică și de asumare, cu conștiința responsabilă a propriilor fapte și (re)cunoașterea celor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
canale disponibile pe cablu), fiecare canal și fiecare emițător trebuie să înfrunte o provocare nemiloasă : captarea atenției telespectatorului care are tendința să schimbe în permanență canalul și determinarea acestuia de a sta suficient de mult pe un program pentru a recepta mesajul publicitar în întregime. Prin urmare, cine știe să „păcălească” mai bine atenția consumatorului are mai multe șanse. Frecvența tăieturilor și a unghiurilor de filmare este un mijloc care contribuie la realizarea acestui obiectiv, provocând o orientare automată a atenției
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
endorfine. Sistemul „opioid” este la originea unui sentiment de bine, de satisfacție, la fel ca morfina. Scenele naturale activează astfel, preferențial, sistemul opioid. Este vorba, adesea, despre vederi panoramice ale peisajelor, cu un loc de observare ascuns de unde spectatorul poate recepta numeroase informații despre mediul său. Elementele unei scene naturale relaționează unele cu celelalte și ariile asociative sunt necesare pentru perceperea acestor relații. Omul a fost, timp de mii de ani, un vânător în mediul natural , într-atât încât ariile sale
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este suficient de ridicat) în sens pozitiv balanța contului de capital prin creșterea fluxului de fonduri monetare intrat în țară, cererea speculativă de bani va crește, iar curba BP se va deplasa în jos; Figura nr. 11.10 3. Capitalul receptat din exterior va determina creșterea ofertei de monedă (curba LM se va deplasa spre dreapta), rezultatul fiind scăderea dobînzii, ceea ce va permite ca investițiile să fie stimulate în viitor, venitul Y se va mări corespunzător; Figura nr. 11.11 4
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
o serie de autori care au activat cu mult înaintea apariției termenului, ori de a descoperi, în opera unui același scriitor, atât texte moderne, cât și postmoderne (este binecunoscut, în literatură, cazul Joyce: dacă Portretul artistului la tinerețe a fost receptată ca o lucrare cu tentă modernă, Finnegans Wake este considerată o scriere postmodernă). * * * Aceste sumare treceri în revistă ale unor trăsături ale postmodernismului au indicat, concomitent, și o serie de dificultăți care pot apărea în fața unui demers care se vrea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai consistent grup, alcătuit din istoricii care încă balansează între aceste două mari poziționări teoretice enunțate anterior. Deși "la urma urmelor, postmodernismul nu este primul care a descoperit incontestabila absență a trecutului"12, acest trecut, precum și istoria în sine sunt receptate foarte diferit ("marea narațiune teleologico-marxistă", "experiențele formatoare ale subiectului psihoanalitic" etc.) și foarte puține abordări au de-a face cu accepțiunea academică, de școală asupra istoriei. Accentuând ideea că ruptura proclamată de către postmodernism este conectată la tipul de conștiință istorică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Istoria pe Tony Blair?"). Acest sens nu este deconectat de istoria academică, dar nici nu îi este sinonim"13. În multe dintre discuțiile asupra acestui subiect este des invocată contribuția lui Michel Foucault la "destabilizarea" modului de a privi și recepta istoria, prin intermediul montajului discursiv original în care filosoful francez utilizează termeni precum "enunț", "arhivă", "epistemă", "istorie" etc. Foucault problematizează formele de continuitate (paradigma continuității, a progresului, a cumulului continuu se regăsesc atât în gândirea de tip istoric, cât și în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care au marcat consolidarea termenului în mai multe domenii, cât și conceptele de bază care s-au dezvoltat o dată cu acestea. Cu toate neajunsurile inerente acestui tip de demers care se folosește de doar două coordonate majore: modalitatea în care este receptat curentul postmodern perspectivă pozitivă sau negativă și coordonata temporală, diagrama elaborată de Rose oferă o imagine cuprinzătoare asupra postmodernismului, cel puțin în privința cronologiei sale textuale. 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism Poststructuralismul reprezintă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acest sens, de pildă, Leo Spitzer 364 a făcut o analiză a discursului publicitar în termenii asemănării cu discursul poetic, și deși se situează pe cu totul alte aliniamente teoretice decât Jean Baudrillard, concluziile studiilor lor despre publicitate au fost receptate sub semnul congruenței, ambii gânditori subliniind rolul discursului publicitar în ceea ce privește adeziunea la "valorile subiacente, idealizate. Chiar dacă nu determină cumpărarea pe loc a produsului, strategia influenței publicitare creează și întărește cel puțin o dispoziție permanentă spre participarea la visul unei lumi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o mai largă afirmare a respingerii modernității, a logicii ei binare, a formelor sale dominatoare. 4.3.3. "Carnavalul postmodern" Dacă, în general, J. Baudrillard a fost lecturat în special prin prisma economiei politice, la ora actuală opera sa este receptată pentru studiile efectuate în domeniile filosofiei și sociologiei contemporane, cât și a mass-mediei sau artelor. Temele simulacrului, seducției, hiperrealității, rețelei, subiectului fractal sau alterității, dezvoltate în scrierile sale, sunt doar câteva din motivele pentru care acest scriitor a fost integrat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în termenii analizei postmodernității este unul demn de consemnat. În "Sur le nihilisme", Baudrillard prezintă acum modernitatea ca fiind era lui Marx și Freud, care au reușit să impună două puternice modele de explicație, față de care orice altă instanță era receptată ca un epifenomen al economiei sau al inconștientului, precum și ca o etapă importantă în ceea ce privește revoluția sensului: "Veritabila revoluție a secolului al XIX-lea, a modernității, este distrugerea radicală a aparențelor, dezvrăjirea lumii și abandonul său în fața violenței interpretării și a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriitorilor moderni, atât pentru a se plia vitezei schimbărilor din contemporaneitate, cât și pentru a deconstrui "platformele" de sens fixate anterior. Capitolul 6 O strategie neconvențională seducția 6.1. Seducția o metaforă importantă a discursului baudrillardian? Așa cum Amérique a fost receptată de mulți critici ca o încercare de distrugere a imaginii Americii, surprinsă ca un deșert al banalului, și a stârnit numeroase controverse, la fel și De la séduction a fost lecturată de cele mai multe ori în cheia atacului la adresa feminismului 514 sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
puțin manifeste care îi constituie discursul și îl determină să fie considerat "postmodern", am desprins un număr de strategii discursive care funcționează în interiorul scrierilor sale și cărora, probabil, li se datorează o mare parte din modalitatea în care ele sunt receptate. Acestea ar fi: * strategia seducției, care acționează într-un mod specific în cadrul discursului, diminuând efectele logicii noncontradicției, creând o scriitură hibridă, impură; * strategia supralicitării, a exagerării voite, care conduce la menținerea paradoxurilor și a unor contradicții interne, astfel încât cuvintele își
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
semnificații și dimensiuni ale postmodernismului plecând de la discursivitatea sa proprie. Deși temele postmoderne sunt destul de bine conectate între ele, am încercat să direcționez analiza spre problematica limbajului, a strategiilor discursive și a modalităților caracteristice scriiturii postmoderne. Chiar dacă postmodernismul a fost receptat și "definit" în diverse moduri și după criterii dintre cele mai variate, cred că o direcție fructuoasă de cercetare este oferită de abordarea sa sub semnul a ceea ce Kristeva numea "scrisul-ca-experiență-a-limitelor". Alături de percepția postmodernismului ca o "dominantă culturală" (Jameson), particularizarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ideile sale nu sunt suficient de productive pentru a rezista și a se constitui într-un curent puternic și constructiv. De asemenea, pasiunea pentru distrugerea vechilor fundamente ale metafizicii, însoțită deseori de nihilism, și uneori de sentimentul fatalității, a fost receptată ca "ultimul act" înaintea sfârșitului domeniilor "infectate" cu virusul postmodern. Pe de altă parte, deschiderile oferite de această paradigmă au oferit mai multă libertate de exprimare, iar efectele sociale au fost puse sub semnul democratizării și egalității (a se vedea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Încercat să explice creșterea ISD În SUA prin utilizarea teoriei organizației industriale . El argumentează că În urmă cu 20 de ani firmele americane dețineau avantaje semnificative de natură tehnologică și managerială față de competitorii lor străini. Drept consecință, fluxurile de ISD receptate de economia americană erau scăzute. Modificările intervenite În timp În raporturile de performanță tehnologică și managerială dintre firmele aparținînd diferitor națiuni, În sensul unui declin al competitivității firmelor americane, s-au reflectat și În creșterea influxurilor de ISD În SUA
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]