5,656 matches
-
acest Lohengrin, ca și Artaserse sînt argumentele mele solide, profesionale și emoționale care mă determină să susțin că spectacolul de operă, cu implicarea elementului de concept teatral, de decodare a personajului după o elaborată analiză dramaturgică este spectacolul acestui timp. Receptarea lui nu este un act major de cultură. El te înalță în spațiul spiritualității. Tot mai rar rîvnit de oamenii de teatru. Întro seară ca cea din 7 decembrie există presiunea lui „acum”. Nu este nimeni ipocrit să nege tot
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]
-
lucru? Timpul, piața de carte, critica literară, istoria literară. Deocamdată este validat de cititori din vreo douăzeci de țări, acolo unde i s-au tradus cărțile. Din păcate prejudecățile care însoțesc destinul actual al României se reflectă și în slaba receptare culturală, economică, socială. Promovarea culturii, cu program, ar fi semnul că România e capabilă și de civilizație, nu numai de incoerențe de adaptare la societatea europeană a secolului XXI. Nu sînt din cercul de amici ai lui Mircea Cărtărescu, nici
„Cazul” Mircea Cărtărescu by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4003_a_5328]
-
deceniu, cu Păpușarul și alte insomnii), mitologia personală și aura de lider de opinie generaționistă pe care și-a creat-o, ca și, mai nou, abilitățile de manager editorial, traducător branșat și lansator de tineri poeți, justifică acest interes. Altminteri, receptarea a oscilat între entuziasmele lui Ștefan Baghiu („Cobalt este, probabil, cel mai așteptat volum al anului”) și execuția din cronica lui Alex. Goldiș („Cobalt i-ar putea dezamăgi atît pe fanii poetului, cît și pe amatorii de poezie bună în
Damnarea glossy by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3074_a_4399]
-
rwandeza premiată cu Renaudot anul acesta confirmă: ea se consideră scriitoare francofonă, nu franceză. Un alt criteriu, empiric, de distincție între „francez” și „francofon” este editorial: primul termen este validat de apariția autorilor respectivi la edituri din Franța și de receptarea lor hexagonală. Dar acest criteriu, pe atît de naționalist pe cît de lungă e tradiția conservatoare în domeniul Literelor franceze (Compagnon face dovada ei în Antimodernii, dar nu numai acolo), iată, nu mai funcționează. E drept că același Viart aduce
Viețile paralele ale literaturilor contemporane () [Corola-journal/Journalistic/4125_a_5450]
-
Marius Miheț Mare parte din capitalul de antipatie acumulat de Mircea Cărtărescu se datorează capacității lui de fetișizare. Repede îmbălsămat, scriitorul s-a văzut exilat de receptarea critică, mai abitir în ultimii ani. Astfel că literatura lui a rămas încarcerată într-o permanentă tentație a criticii de a-l situa în mijlocul unuia și aceluiași proiect, reluat în fiece carte nou apărută. Pentru mulți, carevasăzică, scriitorul e epuizat
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
câte. De fapt, la mijloc e vorba de o sumă de neînțelegeri. În cel mai recent volum, Ochiul căprui al dragostei noastre, Cărtărescu face o selecție a tuturor genurilor exersate, preferând numai, în locul poeziei, șantierul scrierii Levantului. Conștient de impasul receptării, el revine de pe alte poziții pentru a sublinia ceea ce era știut de ceva vreme. Mai întâi, că opera lui este un tot și nu media unor proiecte ritualice. În al doilea rând, chiar dacă exersat în strategii postmoderniste, scrisul său se
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
două tabere; pe de-o parte, cei care văd geniul în orice text semnat de Cărtărescu, de cealaltă, vocile ce denunță repetitivul sec. Unde unii observă valorizări, ceilalți văd agresiuni uscate ale unei reluări obositoare - iată un loc comun al receptării, greșit, pentru că exclude orice supliment de semnificație. La fel ca volumele anterioare, cele 21 de texte din Ochiul căprui al dragostei noastre au intrat în malaxorul tendențios al actualității, cu șanse mici să impună ceva în plus, oricât de mărunt
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
Marius Miheț Herta Müller, Ținuturile joase, traducere de Alexandru Al. Șahighian, București, Editura Humanitas, 2012, 224 pag. Avem puține informații despre începuturile literaturii scrise de Herta Müller. În genere, locurile comune ale receptării critice nu lăsau loc vreunei diferențe specifice. Volumul Niederungen apărea în 1982 la Editura Kriterion din București, în limba germană. Doi ani mai târziu, Ținuturile joase era tipărit în Germania Federală. E momentul în care Securitatea renunță la tacticile de
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
nu ține de slăbiciunile lui, ci de ale mele: felul în care îmi pune la încercare imaginația. " (pag. 261) Nu întâmplător am ales fragmentul acesta. Mă tem că de tăcerea din jurul cărților Danei Dumitriu e responsabilă o similară slăbiciune a receptării. Care poate fi tradusă printr-o stranie teamă de a valida un roman istoric comme il faut, dar nu tocmai comme d'habitude ; o mefiență în a înlocui politica inexistentă în teorie și inoperantă în practică din faptele voievozilor noștri
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
carieră remarcabilă de eseist, de redactor, de profesor. Un anumit echilibru al ființei rămâne constant. Aceasta spun epistolele, martorii. După Petru Ciureanu, cu "La poesia romena contemporanea", Genova, 1944, în anul 1948, spune M.P., "era o situație mai clară pentru receptarea noilor expresii artistice și culturale, pentru aprofundarea altor spații geografice și spirituale"... Dar situația literelor din România e una specială, literatura de aici pare căzută într-un abis, "barartro". Literele sunt "victime și ele ale unei situații care nu a
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
Pleșu, exemplu „care e sensul vieții?”, „ce e iubirea?”), nu poți răspunde silogistic, prin argumente logice, ci doar pe ocolite, prin secvențe diegetice. Ce intrigă la volum e că, vorbind despre înțelesul parabolelor, Andrei Pleșu se întoarce mereu la condiția receptării lor. Putința receptării (sau a nereceptării) devine laitmotivul cărții și deopotrivă criteriul de clasificare a pericopelor hristice. Unghiul bizar în care se așază autorul face ca parabolele să fie povești autoreferențiale: mesajul lor e despre riscul de a nu le
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
e sensul vieții?”, „ce e iubirea?”), nu poți răspunde silogistic, prin argumente logice, ci doar pe ocolite, prin secvențe diegetice. Ce intrigă la volum e că, vorbind despre înțelesul parabolelor, Andrei Pleșu se întoarce mereu la condiția receptării lor. Putința receptării (sau a nereceptării) devine laitmotivul cărții și deopotrivă criteriul de clasificare a pericopelor hristice. Unghiul bizar în care se așază autorul face ca parabolele să fie povești autoreferențiale: mesajul lor e despre riscul de a nu le înțelege mesajul. Pînă
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
dar în epocă nume de rezonanță în spațiul european din umbra lui Jean Calvin. Megapoemele acestuia, inspirate de Biblie, în ton cu o serie de principii proprii, contribuție de bază la o poetică biblică protestantă, au avut parte de o receptare, am spune, ilustră, dacă ne gândim că poeți de talia unui John Milton sau Philip Sidney le-au admirat. Din poemul scris în onoarea sa, se vede că Anne Bradstreet a fost marcată de viziunea integratoare, globalizantă, de sorginte renascentistă
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
mai diverse mărturii, de la fișe clinice până la file de jurnal sau pagini de corespondență, articole din presa vremii, analize critice etc. De aceea, românul Florinei Iliș se citește - până la un punct - cu plăcerea descoperirii unor detalii exotice din viața și receptarea poetului, documentate atent. În același timp, însă, aceasta prozatoare extrem de inteligență - educată, cel mai probabil, la Scoala suspiciunii deconstrucționiste - știe că accesul nemediat la „miezul viu” al existenței lui Eminescu nu e decât o iluzie. Astfel încât plasează reconstituirea documentar-ficțională în
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
să alunece în suficiență. După doi sau trei ani de articlerie săptămânală, oricine poate evalua o carte cu destulă precizie și destul de repede (mai ales dacă ține cont de mode și se adecvează acestora). Dar, atunci, unde mai e farmecul receptării? Unde mai e fascinația întâlnirii aceleia miraculoase ? Sunt lecții pe care, mai direct sau mai subtil, le-am primit la începutul magistraturii mele critice chiar de la autoarea romanului despre care scriu acum. Și pe care la fiecare nou articol mi
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
de 27 februarie. E exact data când Ioana Pârvulescu făcea publică, într-o conferință susținută la Teatrul Național, propria interpretare (absolut strălucită și extrem de convingătoare) asupra lumii lui Caragiale. Tot un atentat, în fond, dar unul îndreptat împotriva clișeelor de receptare. Pentru mine cel puțin, cele două date sunt într-o perfectă conexiune. Am comentat aici, numai anul acesta, peste cincizeci de cărți recente. Viitorul începe luni mi-a plăcut mai mult ca oricare alta.
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
optică privilegiată: să privești/citești trecutul ca pe un viitor și viitorul ca pe ceva trecut, totuși, amalgamate, indistincte. Mircea Martin, care scrie pe coperta a patra a reeditării de la Tracus Arte, probează încă o dată acest decalaj sau inversiune de receptare critică: primul roman, neluat în seamă la momentul apariției, citit „pe fugă”, neînțeles, a devenit semnificativ, interesant, valoros după apariția celei de a doua cărți, ca printr-o contaminare. Întâmplarea (editorială) face casă bună cu însuși spiritul în care au
Ceai și rom, praf de pușcă și pește. Levantul baroc by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4069_a_5394]
-
mai cunoscute. Dedicată cititorului de masă, 101 cărți... oferă un spectacol comic nu fără satisfacții intelectuale. Opiniile critice cu care se încheie fiecare capitol reflectă pulsul publicului larg de literatură română în 2012 și, de aici, o sinceritate infantilă în receptare. Despre Cuvinte potrivite, Laurențiu Guga, sculer-matrițer, argumentează de ce îi place cartea: „Arghezi este cartea primită la premiu în clasa a patra. Singura mențiune din viața mea. Când am plecat de acasă, din Brănești, am lăsat-o la mama. Când ai
Un spectacol comic by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/3941_a_5266]
-
vieții lor. Chiar dacă acest fapt este în principiu cunoscut, merită a fi repetat, pentru că îl confirmă în permanență manuscrise noi care apar, dar care nici astăzi nu văd neapărat lumina tiparului, din diferite motive. Dosarele biografice ale scriitorilor influențează mediatizarea, receptarea și omologarea operelor lor. Un asemenea caz de eludare sistematică îl constituie cel al scriitorului Alexandru Ștefanopol (1891 - 1974), de profesie inginer silvic, supraviețuitor în perioada comunistă al vieții literare interbelice. Intâmplarea face ca împrejurări biografice să mă apropie de
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
memorabil și prin frazele voit-scandaloase ale tânărului intervievat. Poezia de tinerețe și atitudinea care o subîntinde, de un nonconformism proaspăt și seducător, vor fi de acum încolo mai mereu asociate cu numele lui Geo Dumitrescu, lipite literalmente de acesta. În receptarea și interpretarea operei lui, mulți comentatori vor lua teribilismul poetului ca pe un bun critic deja câștigat, transformându-l într-un fel de categorie estetică și morală, suficientă sieși, atotstăpânitoare peste universul liric. A contribuit la aceasta, fără îndoială, și
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
Steiu, Maria Parfenie, Codrescu, inclusiv numele real - Andrei Perlmutter - cu care nu a semnat niciodată. Reunite, după mai bine de 43 de ani, din reviste, sau schimbate, filatelic parcă, între "colecționari", ele umplu un gol bibliografic și totodată unul de receptare. Grație domnilor Robert Lazu și Nicolae Stoie, care mi-au completat incipienta colecție de "inedite", clasorul de timbre e acum destul de amplu. Sunt, în toate ale lor, poemele unui adolescent, pe care fiecare le recunoaște într-un fel din experiența
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
trăitori ai Ortodoxiei noastre Românești. Astfel stând lucrurile, salutăm cu multă bucurie spiritual - duhovnicească această nouă apariție editorială, acum, în Anul omagial al misiunii parohiei și mănăstirii azi, fiind convinși că lucrarea de față se va bucura de o bună receptare în rândul credincioșilor și a publicului cititor, asemenea (și) celorlalte volume semnate de harnicul și dedicatul autor. (pp. 7 - 8). În altă ordine de idei, mijlocirea și minunile unor asemenea sfinți (optzeci și două de sfinte moaște la număr) cinstiți
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
Irina Marin Roman „postdostoievskian” În Dostoievski și romanul românesc, Elena Loghinovski scrie, în descendența lui Dinu Pillat, un studiu comparatist al receptării și asimilării experienței dostoievskiene în spațiul literar românesc. Paralelismul practicat de autoare vizează atât nivelul tematic și tipologic, cât mai ales cel poetic (sau mai degrabă poietic) al scriiturii romanești propriu-zise. Astfel, Ciuleandra lui Rebreanu este pusă într-o nouă
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
apropie de textul publicitar, să producă efect, să mobilizeze etc. Așadar, e nevoie de „coborârea la un nivel comun de așteptare”, la reformularea temelor, a modalităților poetice ș.cl. Nobil în scop, manifestul (scris într-un prețios limbaj de sociologie a receptării) este naiv și neavenit atâta timp cât pierde din vedere foarte multe aspecte, de fapt niște determinante absolut necunoscute. În primul rând, utilitar pentru cine? Cum arată cititorul standard de poezie? De ce nu citesc poezie cei care nu citesc poezie? Care e
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]
-
bibliotecă dinainte de perioada când a fost ministeriabil. El nu mai e la curent cu ce s-a scris despre Goga din anii ’70 încoace, n-a mai încercat să-și umple golurile din bibliografie, să fie la curent cu dinamica receptării poetului în deceniile din urmă. Spun aceasta în perfectă cunoștință de cauză, deoarece încă din anii 1981 atrăgeam atenția asupra multor omisiuni și scăpări bibliografice din lucrările și edițiile lui I.D. Bălan, dar așa cum au fost făcute, așa au rămas
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]