3,419 matches
-
și condițiile lor de producere, un caracter eminamente dialogic. În orice discurs, transpare vocea celuilalt, alteritatea implicînd nu numai vorbitori diferiți ci și coordonate spațio-temporale diferite. Calificat în general ca devalorizant, conceptul de eterogenitate permite, în domeniul analizei discursului, o reconsiderare a corpusului analitic, raportul cu exteriorul devenind parte integrantă a enunțării și în nici un caz opus acesteia. Eterogenitatea este, în consecință, o trăsătură a constituirii oricărui discurs. Se poate vorbi, la acest nivel, de o eterogenitate constitutivă, căci discursul nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
faci lucruri cu vorbe, Editura Paralela 45, București, 2004). Jacqueline AUTHIER-REVUZ, profesoară la Universitatea Paris 3, a impus în analiza discursului cîteva concepte novatoare cum ar fi "eterogenitate discursivă (constitutivă și manifestă)", "modalizare autonimică", "buclă" textuală, în tentativa reușită de reconsiderare a rolului subiectului în discurs. Lucrări de referință: Hétérogénéité montrée et hétérogénéité constitutive. Eléments pour une approche de l'autre dans le discours, în DRLAV, 26, 1982, pp. 91-151; Repères dans le champ du discours rapporté, în "L'information grammaticale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
descriere a dominat cercetările despre ergativitate până spre sfârșitul secolului al XX-lea, când au apărut îndoielile lingviștilor referitoare la posibilitatea de a stabili corespondențe exacte. Problemele tratate în acest capitol − abordările de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ, reconsiderarea teoriei Cazului, posibilitatea de a descrie limbile ergative folosind concepte sintactice fundamentale pentru limbile acuzative (subiect, obiect, tranzitivitate), asemănările dintre structurile pasive și cele nominalizate din limbile acuzative și sintaxa limbilor ergative − urmăresc să demonstreze că, în pofida diferențelor tipologice semnificative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2007) formulează observația că ergativul, cazul special al subiectului tranzitiv, ridică probleme nu numai pentru teoria Cazului, ci și pentru subiect și pentru tranzitivitate. Franchetto (2007) face o sinteză asupra aspectelor problematice determinate de studierea mai profundă a limbilor ergative: reconsiderarea teoriei Cazului (ergativul este compatibil cu flexiunea nonfinită), a naturii trăsăturilor categoriilor funcționale, a naturii Lexiconului, a arhitecturii reprezentărilor sintactice, reconsiderarea categoriilor funcționale centrale − micul v −, a distincției dintre cazul structural și cel lexical/inerent, redefinirea acestora în Morfologia Distribuită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și pentru tranzitivitate. Franchetto (2007) face o sinteză asupra aspectelor problematice determinate de studierea mai profundă a limbilor ergative: reconsiderarea teoriei Cazului (ergativul este compatibil cu flexiunea nonfinită), a naturii trăsăturilor categoriilor funcționale, a naturii Lexiconului, a arhitecturii reprezentărilor sintactice, reconsiderarea categoriilor funcționale centrale − micul v −, a distincției dintre cazul structural și cel lexical/inerent, redefinirea acestora în Morfologia Distribuită, o nouă conceptualizare a relației dintre sintaxă și morfologie. Morfologia Distribuită (engl. Distributed Morphology) este o teorie lingvistică de tip generativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dans les langues naturelles: une presentation", Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 5−20. Nash, Léa, 1998b, "À propos de être et avoir en géorgien", în: A. Rouveret (éd.), p. 171-135. Neamțu, G. G., 1986, Predicatul în limba română. O reconsiderare a predicatului nominal, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Nicolae, Alexandru, Adina Dragomirescu, 2009, " Omonimia sintactică a participiilor românești", în: B. Croitor, A.-M. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Marino). Modelul ontologic eminescian vine să susțină perspectiva ontologică în interpretarea modernă a operei lui Eminescu, într-adevăr un mare poet al Ființei. E o noua etapă în eminescologie după dispariția generației lui G. Călinescu și Perpessicius (încheierea ediției definitive, reconsiderarea anilor de boala a lui Eminescu și revalorificare a gândirii sale polimorfe). Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Macarie, Târgoviște 1997) este o carte polemică despre destinul tragic al poetului; un adevărat roman prin tensiunea ideatică și stilistică. Criticul se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cum gândește adevăratul Eminescu! Nu în limitele unui ultranaționalism acuzat! E un dinamism al formelor și o împrospătare continuă a fondului, care nu înseamnă numaidecât conservarea fondului autohton, nu înseamnă tradiționalism limitat, ci spirit al veacului! Se impune imperios o reconsiderare a "naționalismului" eminescian, naționalism din care ar deriva toate celelalte primejdioase păcate, în optica măruntă a detractorilor. E ceea ce cu pricepere, cu argumente și cu vigoare reușește să declanșeze cea mai nouă carte a harnicului eminescolog Theodor Codreanu. O carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
politice ale epocii în caruselul cărora gazetarul, omul de cultură Eminescu, era implicat profund, atât de profund încât angajarea sa (și nu singulară), disturba, dejuca manevre politice de interes național ale guvernanților. Theodor Codreanu sintetizează rezultatele cele mai recente în privința reconsiderării diagnosticului referitor la boala lui Eminescu și terapeutica aplicată acestuia ("partea stranie începe de acolo că s-a decis pentru un tratament chiar contraindicat în asemenea afecțiuni" acceptând diagnosticul medicului Francisc Iszac, care îl decretase pe poet drept "luetic"), respingând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atacuri. Revoluționarii și reacționarii. Din nou Eminescu A doua schimbare la față este o carte profund eminesciană, construită pe idei impuse deja de Theodor Codreanu în gândirea postdecembristă: transmodernitate, arheu românesc, dizidenți și rezistenți, dubla sacrificare etc. O pledoarie pentru reconsiderarea raportului național-internațional, pe care încearcă să-l reechilibreze în contextul interogațiilor tot mai pertinente vizând eșecul globalizării și al multiculturalismului. Problemele abordate în acest volum se dovedesc astfel extrem de actuale, depășind cadrele societății românești. Naționalismul nu e un concept anacronic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
competența Curții, ci a instanței judecătorești. Aceste motive care fundamentează deciziile nr. 19/1993 și nr. 36/1993 subzista și în acest dosar și, întrucît nu există nici un nou element care să le infirme și care deci să facă necesară reconsiderarea lor, ținând seama de prevederile art. 145 alin. (2) Constituție, excepția din cauza de față urmează să fie respinsă că vădit nefondată. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al
DECIZIE nr. 3*) din 14 ianuarie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. 1, ale art. 30 alin. 2, ale art. 50 alin. 1 lit. c) şi ale art. 59 din Decretul nr. 244/1978 privind regimul materialelor preţioase şi pietrelor preţioase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116856_a_118185]
-
aceste partide ce nu ar întruni condiția de reprezentativitate prevăzută de noua lege". Motivele care au fundamentat Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1993 subzista și în acest dosar și, întrucât nu există nici un element nou care să facă necesară reconsiderarea lor, ținând seama de prevederile art. 145 alin. (2) din Constituție, excepția urmează să fie respinsă că vădit nefondată. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13
DECIZIE nr. 10*) din 22 ianuarie 1997 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 din Legea partidelor politice nr. 27/1996 , modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 3/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116978_a_118307]
-
strategia de dezvoltare a României implică și asigurarea protecției biodiversității, Guvernul consideră că eforturile investiționale în procesul de restructurare și retehnologizare trebuie să acopere, concomitent, realizarea cerințelor de mediu, în conformitate cu standardele admise pe plan european, prin achiziționarea tehnologiilor performanțe, precum și reconsiderarea modelelor de producție și de consum, potrivit tendințelor pe plan mondial. Costul estimat al promovării priorităților de mediu este de aproximativ 600 milioane dolari S.U.A., iar pentru implementarea integrală a măsurilor din Planul național de acțiune pentru protecția mediului vor
HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121200_a_122529]
-
regulamentul sau de organizare și funcționare, iar considerentele care au fundamentata această decizie, precum și Decizia nr. 31 din 22 martie 1995 subzista și în speță de față, neexistând nici un element nou care să le infirme și deci să facă necesară reconsiderarea lor, excepția urmează a fi respinsă că vădit nefondată, deoarece sesizarea Curții s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din
DECIZIE nr. 299*) din 1 iulie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118423_a_119752]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, că Ministerul Public reprezintă o magistratură specială care nu îndeplinește atribuții jurisdicționale. Aceste considerente își păstrează valabilitatea și în prezent, neintervenind nici un element care să conducă la reconsiderarea lor, astfel încât soluția din art. 1, care face distincție între autoritatea judecătorească și puterea judecătorească, nu este în contradicție cu Constituția. Chiar dacă ea nu consacră în terminis principiul separației puterilor în stat, cerințele lui de fond, astfel cum sunt concepute
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
civil, acest lucru nu se poate realiza în fața Curții Constituționale, deoarece aceasta nu se poate substitui Parlamentului pentru modificarea textului. Deoarece aceste considerente subzista și în cauză de față, neintervenind elemente noi care să le infirme și să facă necesară reconsiderarea lor, excepția urmează să fie respinsă că vădit nefondată. Față de cele arătate și în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin
DECIZIE nr. 213*) din 12 iunie 1997 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1191 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118146_a_119475]
-
unei "vaste operații de ștergere a memoriei colective", exercitată printr-o tot mai pătrunzătoare cenzură, prin sporirea stricteții în supravegherea învățământului și prin scoaterea din circuit a unor publicații (Zub, 2000, p. 18). Ofensiva la adresa memoriei și masivul program de reconsiderare a întregului patrimoniu cultural moștenit de la status quo ante sunt proclamate de Gh. Gheorghiu- Dej în 14 noiembrie 1946, sub formula imperativului de "revalorizare" a bunurilor culturale luate în succesiune de la vechiul regim. Liderul comunist face să se înțeleagă fără
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etno-națională a lăsat locul pentru "unitatea moral politică a poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 754). Spiritualitatea. Schimbarea de paradigmă întreprinsă de comunismul incipient s-a răsfrânt inevitabil și asupra ideii de spiritualitate românească, până acum identificată exclusiv cu ortodoxia. Această reconsiderare trebuie pusă în contextul mai amplu al programului de ateizare societală demarat de autoritățile comuniste. Din punctul de vedere al materialismului dialectic, religia în general și ortodoxia în particularul românesc a fost un opiu al popoarelor care le-a alterat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
procedat la reabilitarea in corpore a personalităților române care s-au zbătut - politic sau cultural - pentru ideea națională. Cărturarii Școlii Ardelene, anterior combătuți și acuzați de falsificarea istoriei, sunt acum reevaluați și elogiați ca autorii pionieratului național românesc. De aceeași reconsiderare beneficiază întreaga pleiadă de promotori ai naționalismului românesc. Simion Bărnuțiu și Eftimie Murgu (Hurezeanu et al., 1988, p. 47), Gheorghe Bariț (p. 57), Titu Maiorescu și Bogdan Petriceicu Hasdeu (p. 131), C.A. Rossetti și I.C. Brătianu (p. 152), Ioan
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adulte care a supraviețuit războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe termen lung privind cooperarea economică, tehnică și științifică. 1987-Acord privind transporturile maritime. 1988 Acord pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale la impozitele pe venit. Din primii ani ai secolului XXI, au început să apară unele semne de reconsiderare a poziției adoptate de câțiva ani, observându-se tendința de revenire la relații mai bune, îndeosebi în domeniul economico-comercial, și cu statul Bangladesh. Astfel, în anul 2006 s-a înregistrat un volum total de 26,4 mil. dolari S.U.A., din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și reajustării economiilor naționale ale României și Rusiei. Este de datoria autorităților române și ruse să acționeze și acum, când încă nu este prea târziu, în mod organizat, pentru a crea facilități stimulatoare relansării colaborării româno-ruse. Sunt de părere că reconsiderarea relațiilor comerciale româno-ruse ar trebui concepută ca un element complementar, prin aplicările colaterale ale relațiilor cu alte țări, nu în dauna acestor relații, ci în contextul dezvoltării generale a comerțului exterior al României, cu deosebire pentru amplificarea relațiilor comerciale, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ambasadorul Rusiei, a declarat că "noi la Moscova ascultăm ce se spune la București, dar dorim și la București să se asculte ce se spune la Moscova". Mutațiile intervenite, în ultimii ani, în zona Mării Negre, la nivel regional, ar impune reconsiderarea relațiilor româno-ruse, având în vedere că la summit-ul N.A.T.O. de la București, din 24 aprilie 2008, a fost recunoscut și rolul României de lider în regiune. În cursul unor viitoare negocieri pe problema dezvoltării relațiilor economice româno-ruse, ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cu Federația Rusă. România trebuie să fie dispusă să dezvolte relații bune și solide cu Rusia, într-un mod mai adecvat, aceasta fiind un partener important, având interese legitime și în cadrul securității mondiale. România trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru reconsiderarea relațiilor cu Federația Rusă în domeniile politic, economic și comercial, tehnico-științific. Pentru a se avansa negocierile, consider necesar reluarea unui dialog onest, care să permită mersul înainte prin soluția "câștigă-câștig" în scopul rezolvării conflictelor înghețate aflate în apropierea Rusiei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a partidelor politice, a tuturor instituțiilor românești că trebuie să se contribuie la crearea unei baze noi, corecte și în relațiile cu Federația Rusă, prin adoptarea unei decizii politice. România trebuie să întreprindă, cât mai urgent posibil, măsurile necesare în vederea reconsiderării relațiilor cu Federația Rusă în toate domeniile de activitate, îndeosebi în cel economico-comercial, în condițiile unei concurențe puternice și chiar dure, pentru a se acorda importanța cuvenită calității mărfurilor românești și prețurilor pe această piață, deosebit de importantă pentru economia românească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]