1,577 matches
-
maladie nu a unei generații ci a unui ins ce se confundă cu autorul și naratorul. I s-au reproșat, printre altele, la apariție, și dificultăți stilistice și improprietăți de termeni. Tîrziu, prin anii șaptezeci, cînd a voit să-și reediteze romanul, meditînd pe marginea lui și-a amintit că toate aceste dificultăți sînt rezultatul unei revederi a manuscrisului dintîi, pocindu-l, pe alocuri, stilistic, din teama de a nu greși apărînd, cu romanul, în forma primului jet. Uimitor e faptul
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
România literară. A fost tot ceea ce a putut obține și s-a bucurat imens, văzînd în acestea semnul reapariției și renașterii sale. Dincolo de asta n-a trecut pentru că Ed. Cartea Românească a refuzat să-i publice Narațiunile și să-i reediteze Interior. În martie 1975 moare în spital, lăsînd un maldăr de manuscrise. Este meritul extraordinar al d-lui Aurel Sasu de a fi restituit opera lui Fîntîneru într-o masivă ediție de aproape 600 pagini, culeasă cu corp 10. Și
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
Gabriela Gheorghișor După ce a încercat, anul trecut, să resusciteze corpul agonic al textualismului optzecist, în Ceață pe Tamisa, un roman distopic și alambicat, Nicolae Stan își reeditează acum, într-o variantă revizuită, Apă neagră (volum publicat în 1999, la Editura Nemira, recompensat cu Premiul pentru Proză al Asociației Scriitorilor din București). Într-o notă de pe manșeta cărții, autorul își deconspiră intențiile și modelul literar, vorbind despre o
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
că Robert Louis Stevenson, victorianul scoțian devenit emigrant american, a fost depășit în popularitate de propriul lui roman ("nuvelă", în unele accepții), The Strange Case of Dr. Jekyll and Mr. Hyde/Straniul caz al doctorului Jekyll și al domnului Hyde (reeditat, iată, la noi, din 2003, în mod constant, de către Editura Minerva), rămîne, pînă la un punct, un lucru firesc. Este condiția tuturor autorilor impuși prin singularitatea estetică a unei opere cu destin de "mit"cultural. Mai puțin normală însă apare
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
Pagini publicistice, o selecție făcută de Silvia Urdea, în 1981, Ne învață Mărășeștii, sub îngrijirea lui Stelian Neagoe, în 1983, Precursori, o culegere eterogenă, alcătuită într-o manieră diletantă de I. D. Bălan, în 1989. După acest an de cotitură sînt reeditate Mustul care fierbe, grație lui Teodor Vârgolici (1992), Aceeași luptă: Budapesta-București (1991), sub îngrijirea lui Dan Brudașcu, care alcătuiește și volumul intitulat Ideea națională (1997), de asemenea vede lumina tiparului o altă culegere, Naționalism dezrobitor, alcătuită de Constantin Schifirneț (1998
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
Z. Ornea În anii șaptezeci și optzeci am programat, la Editură Minerva, apariția tuturor istoriilor literaturii românești ale lui Nicolae Iorga. Mai înainte, în 1968, Editura Univers reeditase Istoria literaturilor romanice. A fost un îndrăzneț act de restituire integrală a operei de istorie al literaturii a marelui savant, răpus în preajma celor 70 de ani ai săi, de un comando legionar. Și, totuși, rămăsese ceva lăsat la o parte
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
Cosmin Ciotloș Aproape orice carte semnată de Dan C. Mihăilescu - proaspăt pritocită sau reeditată în colecții elegante - devine, cât ai clipi, un eveniment literar. Iată o afirmație pe care o fac cu convingerea, dar și cu mica insatisfacție a lipsei de paternitate, care pot rezulta din enunțarea unor evidențe. Cu fastul admirației neprefăcute și
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]
-
un autoportret", autorul se investește pe sine ca personaj al prozei în Captivi (1970), Atrium (1974) și Cartea fiului (1976), ultimul alcătuit din două părți distincte, Simona și August. Nici unul din aceste trei (sau patru) romane nu a mai fost reeditat de la prima lui publicare. Captivi e un roman dificil ca scriitură despre o stare tulbure de conștiință a unui individ traumatizat, Mihai Burlacu. Realitatea capătă inconsistența pe care o dă relativizarea ei din perspectiva altor realități posibile. Ipotezele, prezumțiile evoluției
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
România. Despre acest fond documentar, anevoie de prețuit la adevărata sa valoare și atât de păgubos disprețuit la vremea respectivă de noi, stă mărturie, printre altele, monografia La Princesse Bibesco 1866-1973 de Ghislain de Diesbach, publicată la Paris în 1986, reeditată în 1997 și tradusă în limba română, în 1998. El constă în agende, caiete sau carnete, în jur de două sute, în afara altor mii de hârtii cu însemnări, adunate când anul se arătase debordant în evenimente. În al său "cuvânt de
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
dovedit de sutele de scrisori strânse în cele două volume apărute în 1995, unul la Ed. Humanitas (Scrisori către cei de-acasă, îngrijit de Dan C. Mihăilescu), celălalt în colecția Apostrof (12 scrisori de pe culmile disperării, editate de Ion Vartic, reeditate de curând de Alex. Condeescu în colecția bibliofilă a Muzeului Literaturii Române). Din nefericire, scriitorul, mort la 20 iunie 1995, dar bolnav deja de câțiva ani, n-a mai apucat să recitească misivele, considerate pierdute. Marele său regret se datora
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
Ion Simuț Editura Gramar, care s-a remarcat în mod deosebit prin colecția consacrată romanului românesc într-o selecție de o sută de titluri, a reeditat în 2003 Jurnal-ul lui Eugen Barbu, publicat pentru prima dată în 1966. Dintr-o neglijență redacțională lipsește mențiunea că e vorba de o a doua ediție a unui jurnal cunoscut, ceea ce creează falsa impresie că ar fi vorba de
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
cititorului. Cînd luciditatea unui om depășește măsura, începi să-l privești cu reținere. Între Dumnezeu și știință va fi primită cu reținere de umaniști și de teologi, dar va fi încuviințată în întregime de oamenii de știință. Vechea dispută se reeditează, dar deocamdată sorții izbînzii înclină de partea științei. Pînă la o posibilă și destul de neverosimilă răsturnare de persectivă, suntem siliți să recunoaștem că punctul de vedere al Dorei Petrilă e cel dominant astăzi. Să-i citim așadar cartea cu seninătatea
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
Marius Chivu Din două motive este importantă, chiar remarcabilă, publicarea acestei cărți. În primul rînd pentru că reeditează în cuprinsul ei volumul de poezie Bucla, fără îndoială unul dintre cele mai bune debuturi în poezie de după '89, apoi pentru că, deși a mai publicat cărți de poezie română contemporană (Șerban Foarță, Mihai Ursachi, Dorin Tudoran, Mircea Ivănescu, Gellu Naum
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
observa asta mai ales după plete, pe care "parizianul" din Mircești le purta cu mîndrie. Biografiile sînt suculente, cu amănunte neașteptate (și, unele, nu îndeajuns verificate). Tot să citești așa critică sau literatură, cum vreți să-i spuneți. A fost reeditată de curînd și Viața lui I.L. Caragiale. O savuroasă carte, mai mult decît simplu material documentar. Tot timpul îți pui întrebarea de ce un spirit atît de fin se epuizează în elucidarea unor minore încurcături biografice. Apoi nu-ți rămîne decît
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
cu o altă cifră rotundă: 280 de ani. Adică anul de grație 1723, când imperialii, sub comanda contelui Mercy, încep fortificarea Timișoarei, operație care a costat 20 de milioane de florini. În „Monografia Timișoarei“ scrisă de dr. Nicolae Ilieșiu și reeditată de nepotul său, Petru Ilieșu, stă însemnat: „În interiorul murilor trași de către guvernatorul Mercy se cuprind: vechea cetate din secolul XIV, turnul de apă și teritoriul Palanca Mare. Fortificațiile aveau un brâu triplu de ziduri, urmat fiecare de șanțuri care la
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
Dincolo însă de explicitarea contextului istoric și de analiza literară întreprinsă de Pricop, textul e valoros și pentru că citează amplu (și copios, se-nțelege) dintr-un scriitor ale cărui cărți, din motive greu de pătruns, n-au reușit să fie reeditate, în ciuda bunelor intenții ale cîtorva cărturari. Celor care n-au apucat din această cauză să răsfoiască cele trei volume de proză scurtă, Rebarbor, Caractere și Biografii comune, textul din Vatra le va prilejui fără-ndoială insistente drumuri către anticariate. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6009_a_7334]
-
manuscrisele, toate documentele revelatoare în ceea ce privește viața sa interioară. Numai atunci am putut scrie despre perioada pe care Cioran a vrut să o lase îngropată sub nisipul timpului. Al doilea eveniment semnificativ a fost "moartea comunismului". Atunci cărțile sale au fost reeditate. Dar și mai important este faptul că în Vest, în timpul războiului rece, aveam o poveste propagandistă, gata-făcută, care ne servea când ne imaginam cazul cuiva fugit din Europa de Est. Ne mândream că știm cum se trăiește acolo: "viața e grea, nu
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
a scris ulterior nu s-a mai ridicat la nivelul lui Molero), și l-am simțit imediat ca pe unul din marii mei prieteni, de care mă legau nebănuite afinități. Un vis al meu, în toți acești ani, era să reeditez cartea în versiune integrală. S-a întâmplat în 2006 ("Cartea de pe noptieră", Humanitas), în mod ciudat în preajma momentului când în Portugalia se sărbătoreau, printr-o ediție festivă și o lansare pe măsură chiar de ziua autorului, 30 de ani de la
Inevitabila despărțire... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6853_a_8178]
-
Machado, al cărui Ce spune Molero îl tradusesem în 1981, cu un mare succes de public (din păcate, și cu destul de multe tăieturi operate de atotputernica și anticulturala cenzură, lucru pe care am reușit să-l corectez abia în 2006, reeditând o versiune integrală a cărții). În 1991, am simțit că Dinis era cel mai sărac dintre toți scriitorii portughezi cunoscuți. Dar el a fost singurul care m-a întrebat dacă nu aveam nevoie de bani... Mi-a făcut rost de
Inevitabila despărțire... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6853_a_8178]
-
și semn cu degetul îmi faci:/ să nu mai faci/ să nu mai faci" (Azur - elegie). Este o mare distanță între asemenea comicării și imnurile pentru orgă (chiar pentru orgă!) din anii tinereții. Bineînțeles că, din când în când, se reeditează magia de altădată. În general, însă, poemele sunt neinspirate. Iată, ca exemplu, reprodus integral, poemul Răstignire, cu o imagistică improvizată și libertina și, mai ales, cu prea multe cuvinte: "Tata, am mușcat din pâinea noastră/ cea de toate zilele/ și
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
Manolescu Curioasă, posteritatea lui Anton Holban (10 februarie 1902 - 15 ianuarie 1937), al cărui centenar cade la începutul lui februarie! Despre romancier, dramaturg și eseist s-a scris destul de mult, de prin anii '60 înainte, iar opera i-a fost reeditată în întregime. Nu lipsește din nici un dicționar literar. Și, totuși, nu știu cîți cititori mai are în generațiile din urmă. E subiect de teze de doctorat, dar ignorat de cei mai mulți. Nici în manuale nu-l văd. Centenarul nașterii este ocazia
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
context, ilustrate în enunțuri și supuse unei atente diferențieri semantice. Matilda Caragiu Marioțeanu a publicat - chiar în paginile României literare, în 1993 -, Un dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice și actuale, asupra aromânilor și asupra limbii lor (text reeditat de mai multe ori), în care, evitând polemici personale sau politice, stabilește un echilibru în delicata dispută asupra statutului de limbă sau dialect al aromânei: ținând cont de trăsăturile comune cu româna actuală, dar și de istoria și specificul tradiției
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
Se adaugă întotdeauna ceva prin care unii autori beneficiază de un efect optic măritor, în timp ce alții rămân în afara spotului de lumină al succesului literar și social. Câțiva obțin premii peste premii, sunt introduși în manualele școlare și programele universitare, sunt reeditați, traduși, intens comentați, mitizați, pe când alții... În Iluziile literaturii române, o carte extrem de curajoasă, Eugen Negrici încearcă să facă și o anume justiție literară, reparând diversele nedreptăți constatate printr-o supraimpozitare a celebrităților naționale.
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
stagiari, Un ceai cu tipele de sîmbătă) aflasem prin "telefonul fără fir", a devenit un prosper om de afaceri - fiind un excelent profesionist în automatică -, poziție din care tot ce-a mai făcut în domeniul literar a fost să-și reediteze cîteva dintre volume. Ani de zile, în fiecare joi, stăteam la coadă să cumpăr "România Literară", în primul rînd pentru cronica lui Radu Cosașu și în al doilea - pentru "Pegasul troian" al lui Tudor Vasiliu. Ulterior, am descoperit cu plăcere
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
Daniel Cristea-Enache Am scris de mai multe ori despre poezia lui Ilie Constantin, reeditată în ultimii ani în câteva antologii de autor nu foarte diferite una de alta. Adnotând versurile din cea mai recentă, Pânda sufletului (L'âme aux aguets), constat că observațiile prilejuite de lectura poemelor sunt aproape identice cu cele de la Mulțimea
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]