17,529 matches
-
descoperit, ci este recunoscut. Este ceea ce subliniază M. Riffaterre cu privire la text: Textul nu este doar descoperit pe parcusul lecturii: el este recunoscut, comparat cu frazele stereotipe pe care le reproduce sau le transformă; mimesis-ul este în întregime perceput nu în raport cu referenții sau cu semnificații, ci în raport cu formele verbale, cu cuvintele deja ordonate în text. Cu siguranță, modelul ideal al ansamblului sistemului este un semnificat. Dar totul se întîmplă ca și cum semnificatul nu ar fi existat în minte decît sub forma grupurilor de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fiziologia mușchilor striați și netezi. Utilă pentru înțelegerea influenței efortului fizic asupra morfofiziologiei mușchilor striați este o trecere prin evoluția filoontogenetică a funcției contractile musculare. Numărul mare de figuri și tabele facilitează înțelegerea explicațiilor din text. Îmi exprim gratitudinea față de referenții științifici care mi-au examinat manuscrisul și au făcut valoroase observații ce au permis îmbunătățirea conținutului. Autorul 1. Compoziția și structura de bază a organismului uman Celulele ce alcătuiesc organismul uman se află într un mediu lichid, ce poartă numele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Ovidiu, cunoaște, în exegeza academică, judecăți de valoare inadecvate. Exegeți celebri, în frunte cu R. Pichon 34, au analizat poezia lui Ovidiu prin criterii etice sau retorice, nu estetice. Critica modernă din ultima jumătate de secol, disociind universul literar de referentul său istoric, a respins însă acest mod de lectură simplificator. De aceea considerăm utilă analiza modernă a operei ovidiene, ca univers imaginar autonom cu structuri și funcții specifice, în perspectivă istorică și comparată. Poetul, înainte de exil, era monden, ludic, luminos
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
modelul unui conflict între două orizonturi de conștiință, dintre care unul este realizat, activ, pe când celălalt rămâne potențial 89, în acord cu personalitatea scindată a spectatorului-actor, obligat să "citească" exagerarea pasiunilor puse în scenă ca manieră de semnalizare a "grandorii referentului numenal", fapt menit să trezească în receptor nu doar elanul identificării cu personajele dramei, ci și curiozitatea, spiritul analitic. Așa se explică de ce reprezentările ficționale în genere sunt construite pe un tipar teatral, imaginația melodramatică insinuându-se, după cum s-a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
că într-un roman de dragoste detalierea "comportistică" nu elucidează, dar adâncește misterul personajului feminin, și asta generează de fapt "infinitul" nuanțelor sufletești alimentate de obsesia vizuală. Altfel spus, sugestia (infinitului, inefabilului etc.) nu e cu putință în absența unui "referent" concret, tot așa cum psihologia, în artă cel puțin, nu se poate lipsi de om și de viață. În alt context și cu alte mijloace teoretice, Peter Brooks atrăgea atenția asupra caracterului metaforic al imaginației melodramatice, care presupune existența unor valori
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
personalității, Lovinescu indică totodată și "strategia" evitării pericolului iminent, strategie axată pe o etică defensiv-ascetică, a tăcerii orgolioase, și pe o aspră pedagogie a simțurilor, îndemnând la refuzul "faptei", al "acțiunii". Pentru criticul modernist de mai târziu, "sufletul" e un referent noumenal, o entitate imuabilă (și inanalizabilă), înțeleasă la modul eleatic, fatalist chiar, ceea ce explică refuzul "devenirii" în timp, și, subiacent, indiferența față de "experiență" (i.e., față de viață în sine), înțeleasă ca prilej de remodelare a personalității (din unghi psihologic, repet, Lovinescu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
apare cel mai clar în situații de criză sau de conflict"; spre exemplu, "patria" este cel mai des invocată atunci când este (sau pare a fi) amenințată; "dreptatea" apare cu atat mai frecvent, cu cat nedreptatea este mai evidentă; • au drept referent o abstracție proiectată; ele nu sunt expresii ale realului social, ci ale imaginarului social și au toate caracteristicile unei preconcepții; ca atare, experiențele individuale sunt raportate la concepte, nu conceptele la experiențe; de aceea, atunci când realitatea nu corespunde conceptelor, ea
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
individ'', să nu depindă, să fie autonomă. Dar, în același timp, rămîne fixată în situații de constrîngere și de tranzacție cu aproapele. Reprezentările sociale ale copilăriei, ale libertății și individualității ilustrează foarte bine faptul că anumite vîrste ale vieții sau referenții filosofici ai autonomiei în democrație sînt produse și procese foarte puternice, capabile să mobilizeze afectele și pasiunile, surse ale unor proiecte și ucenicii. Ele guvernează în mod special punctele de vedere ale părinților și profesorilor asupra deciziilor ce trebuie luate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
un zvon favorizează proiecția de ,,fantasme'' sau de ideologii care exprimă căutări reziduale de sens. În această direcție, Jean-Noël Kapferer reia exemplul studiului lui Edgar Morin și al colaboratorilor săi asupra Zvonului din Orléans. În concluzie, cuvintele și-au pierdut referentul fizic: nu mai trimit decît la imagini, la reprezentări mentale. Au devenit autonome. Acum reacționăm la fraze ca la niște combinații de semne abstracte (cuvintele): contează numai puterea magică a cuvîntului și locul său într-o propoziție gramatical corectă: "spun
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fi cei care îi cunosc personal pe comercianți: pentru ei nu este posibil. Raportul lor cu incriminații nu este abstract. Pentru oricine altcineva fraza este o înlănțuire de simboluri: "comerciant", "evreu", "drog", "tînără", ,"rețea de prostituție". În lipsa experienței empirice cu referenții, portița unei îndoieli este ușor de deschis. Ieșirea va depinde în mare măsură de cadrele de referință mentale" (Kapferer, 1987, p. 88-89). Schimbările cele mai rapide și reînnoirea cunoștințelor științifice sau culturale constituie un alt factor de încredere în acest
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
măsură de cadrele de referință mentale" (Kapferer, 1987, p. 88-89). Schimbările cele mai rapide și reînnoirea cunoștințelor științifice sau culturale constituie un alt factor de încredere în acest tip de procese. Evoluția necontenită a cunoștințelor creează un vid structural al referenților. Cum putem gîndi denegînditul? Legăturile între fenomenul zvonului și fenomenul RS sînt evidente. Forța (unui zvon) ține de efectul structurant pe care îl are asupra percepției noastre: el conferă sens unui număr mare de fapte, pe care nu le-am
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ne referim pentru tot felul de motive. În fața invaziei cotidiene de conținuturi din media, odată cu înmulțirea descoperirilor științifice sau tehnice, a posibilităților de călătorie, odată cu mobilitatea socială și profesională, grupurile și indivizii sînt întotdeauna mai preocupați să aducă la lumină referenții după care se conduc și se cugetă. Știința populară, practicile magice, ritualurile, obiceiurile au permis timp îndelungat o ajustare relativă a ideilor și comportamentelor, astăzi reglementate de RS. De reținut • "A colecționa opinii" într-o formă dezorganizată nu este același
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
simbolice și cognitive legate de inserția socială și practici. Vom reține și distincția dintre "proces" și "produs": o reprezentare are proprietatea de a fi ambele deodată. * Obiectele reprezentărilor sociale sînt în general generate de o lipsă relativă de informații în raport cu referentul lor și în funcție de existența unui grad de consens sau de dezacord în cadrul grupului care le elaborează. Astfel de obiecte trebuie să fie plurale, complexe, polimorfe, necunoscute sau puțin cunoscute. Pot, de asemenea, fi foarte familiare, dar surse de polemici, conversații
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
din intervenția modului de gîndire, a ideologiei, cadrului cultural și sistemelor de valori a acelora (grupuri și/sau individzi) care primesc un obiect sau un fenomen nou sau reevaluează un domeniu familiar. O decontextualizare a informațiilor care se raportează la referentul original al RS însoțește această apropriere. Este vorba, de exemplu, de a "curăța" o știință sau un fenomen de actualitate de ceea ce le face inaccesibile sau ne-adaptate schimbului. * În același timp, se formează o schemă figurativă, adică o imagine
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sistemului central, să formeze un "nucleu organizator", ca să reluăm expresia autorilor (Grize et al., p. 123) sau să constituie un pro-totip (cf. glosar) al obiectului. "Plăcere, cunoaștere, ambianță, parte din viață, orar, oboseală" sînt, mai probabil, periferice și formează astfel referenți lingvistici în timpul modulărilor conversaționale ale RS a muncii. Caracteristicile relaționale ("contact"), constrîngătoare sau de obligație ale obiectului studiat pot fi ilustrații, mai mult sau mai puțin periferice, normative sau funcționale, al căror sens poate proveni sau nu din sistemul central
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
iau ca entitate de referință un mic group de lucru în care afirmarea unui proiect comun poate masca dezacorduri, în funcție de rolul sau statutul membrilor. În funcție de cel la care ne referim, individul minoritar activ, constant sau deviantul, alternînd între mai mulți referenți culturali fără a se afirma o poziție fermă și distinctă, influența unui demers singular asupra reprezentărilor se poate dovedi destul de contrastantă sau chiar opusă, cîteodată nulă sau estompată. Teoriile raționalizării și angajării, formulate de Robert-Vincent Joulé și Jean-Louis Beauvois (1998
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
special al revistei Psychologie française, vol. 36, nr. 4, 1991). Oricum ar fi, influența acestor sisteme magice depinde de contextul de legitimare al credinței în existența lor efectivă. Acesta este unul dintre motivele pentru care etnopsihiatrii iau în considerație acești referenți culturali în practicile lor terapeutice la subiecții care se consideră "victime" ale mașinațiilor magice. Pe planul logic, și cu consecințe psihosociologice specifice, putem formaliza diferite tendințe comportamentale și contextuale. Formele experienței vrăjitorești Vrăjitor "existent" sau care este numit în reprezentare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și căutare de protecții diverse ("descântător", desfăcător de farmece, exorcist, fetișuri, formule...) Comportamente superstițioase repetitive, obsesionale, de conjurare a ne-norocului, sentimentul unor "atacuri latente", localizări imprecise ale originilor sau cauzelor unei nefericiri, reacții paranoice, alternanțe maniaco-depresive. Vrăjit care activează referenți culturali heterogeni pe fenomenul vrăjitoresc Situație de "victimă per-fectă", fragilă psihic, care se înșeală asupra modalităților de contraatac dacă își imaginează un eventual vrăjitor în mediul său, sau care ignoră faptul de a fi ținta unei vrăji; suferință, patologii suicidare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII, SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII CATEDRA DE JOCURI SPORTIVE Șufaru Constantin Curs pentru studenții facultăților de profil din domeniul culturii fizice si sportului IAȘI, 2006 Editura PIM Referenți științifici: Conf.univ.dr. Anatolie BUDEVICI Prof.univ.dr. Constantin CIORBĂ (CĂ 2007. Toate drepturile aparțin autorului. Reproducerea parțiala sau integrală a conținutului prezentat în această carte nu se poate face fără acordul prealabil scris al autorului. Tehnoredactare computerizată și copertă: Dragoș Ganaite ISBN
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
nici ca semne provizorii, adică ipoteze pentru direcționarea altor investigații în sfere specifice ale experienței umane, nici ca ficțiuni cu utilitate euristică limitată pentru a genera posibile căi de concepere a universului. Mai degrabă sînt complexe de simboluri, ai căror referenți se deplasează și se transformă ca răspuns la modelurile schimbătoare de comportament uman pe care sînt făcute să le susțină. Formularea negativă a lui White, despre cum nu sînt tratate conceptele bazate pe opoziția binară, propune un sfat bun în ceea ce privește
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sugerează o poveste cu mai multe episoade. Alcătuirea unui substantiv sau verb nominalizarea face conceptul mai ușor de analizat și discutat, ceea ce este un cîștig. Din păcate se și pierde ceva. Ceea ce se pierde din vedere este caracterul activ al referentului, nararea unei acțiuni incluzînd subiectivitățile agenților implicați. Cînd dispare subiectul acțiunii, dispare și responsibilitatea pentru acțiune, responsabilitatea avînd o semnificație culturală specifică, în funcție de statutul individului. În loc să se întîmple așa, întreaga narațiune devine o simplă sugestie peste care se sare din cauza
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Liquoris amonii caustici și 6 uncii de Spiritus anglicae 156. Organizarea apărării sanitare a provinciei a intrat în competența protomedicului "Marelui Principat al Transilvaniei", doctorul József Ferentzi (1771-1836), director al Școlii medico-chirurgicale din Cluj, președintele Sfatului medical al țării și referent sanitar gubernial. Serviciul sanitar din Translivania, ca și capacitatea organizatorică, energia și devotamentul protomedicului au avut de luptat cu virulența epidemiei de holeră, care a pustiit provincia în 1831 și a durat, cu intermitențe, până în 1837. În timpul molimei, protomedicul a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Pornind de la ideea că nu trebuie să uităm nici o clipă tradiția culturală, ansamblul Cordăreanca a pornit de la început pe un drum pe cât de anevoios pe atât de entuziast în a valorifica zestrea folclorică a comunei. Sub îndrumarea coregrafului Mihai Fediuc - referent la Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani și a instructorului Cristian Constantin Dumitraș, ansamblul s-a dezvoltat în spiritul valorificării folclorului autentic. Dansurile, corurile de fete, băieți, mixte, fanfară, și taraf de muzică populară s-au impus
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
acțiunea de a transmite un mesaj despre ceva, cuiva care este receptorul", insă fenomenul implică și alte elemente, precum "intenția de a transmite informații și idei, motivația receptorului și existența unor persoane, obiecte, evenimente și idei care constituie subiectul (sau referentul) mesajului"6. I. 1. 1. Comunicarea de masă, o retrospectivă teoretică: definire și conceptualizare Plecând de la aprecierea potrivit căreia "comunicarea ia toate formele de manifestare a individului în relația cu sine, cu altul și cu mediul"7, se poate susține
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
creșterii fertilității și productivității fermei. Cartea de față se adresează specialiștilor din domeniul creșterii vacilor cu lapte, studenților, doctoranzilor și nu în ultimul rînd crescătorilor și fermierilor, ca sprijin în managementul reproducției vacilor cu lapte din fermele proprii. Adresez mulțumiri referenților științifici, Prof.dr. H.C. Liviu Gh. RUNCEANU și Prof. dr. Dan Gh. DRUGOCIU pentru sugestiile pertinente în structurarea acestei cărții, precum și tuturor colaboratorilor mei, colectivului de cercetători de la S.C.D.C.B. Dancu-Iași și I.C.D.C.B. Balotești, în mod special Dl.-ului dr. Dan M.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]