189,597 matches
-
Eminescu, receptării operei acestuia prin dezvoltarea intelectuală ce și-a idolatrizări ieftine, ineficiente, cu atât în contemporaneitate, a profilului său dat România de jumătate de secol mai mult, cu cât el a fost și rămâne de poet și de gazetar, referințele aproape, ea a cătat a se apropia de Poetul Național. Pentru a păstra despre Poetul Naț ional devin civilizația apuseană; ideile de fruntea senină a Carpaților, nu trebuie substanțiale, edificatoare. Cum progres, dezvoltarea noastră să-i folosim biografia și opera
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
un text al lui Eminescu: „Popor pentru urmașii lui”. departamentele create lui Eminescu. latin, înconjurat de slavi, de George Apostoiu, umblând Pentru publicistica eminesciană maghiari, de germani, noi nu ne încolo și-ncoace, prin țările unde a (1), bibliografia de referință a fost putem răzima pe nicio simpatie de fost acreditat cu misiuni culturale, parțială până la G. Călinescu, iar după rasă, care e cea mai puternică scrie îndreptățit, ca într-o parabolă aceea, incidental constituită în studiu dintre toate. Așadar, suntem
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
departe la conservatorilor se împotriviseră fățiș luminează mărturisit scriind apodictic: sfârșitul veacului al XX-lea. ca România să ia parte la operațiunile Bucurați-vă, Eminescu nu moare Cartea este drapată de un militare stabilite. Pe un ton de o (3) Referințele sunt semnate de substanțial eseu, denumit Neo violență durissimă, comentează Constantin Noica și G. Călinescu. primitivismul. istoricul literar George Apostoiu, Primul a căutat să înlăture formula Autorul propune, nu de la Eminescu a folosit urmă torul „cel mai...”, frizând caducitate prin
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
are un anumit rating. Cel mai mare este cel de 9. Salariul se calculează după următoarea formulă: salariul minim pe economie x 40% din salariul minim x cotația prevăzută în nomenclator. Pentru a calcula salariile vom lua ca instrument de referință salariul minim pe aconomie anunțat de Guvern de la 1 ianuarie 2012 de 700 de lei. Concret, un director de direcție are un salariu cu un rating de 9 și ajunge să câștige minim 8890 de lei. Niciun director de departament
Schema jafului din TVR. Vezi cum se ajunge la salariile nesimţite ale şefilor () [Corola-journal/Journalistic/24155_a_25480]
-
demonstrative, putem spune că efortul Adrianei Babeți a mers mai ales în două direcții. În primul rînd, ea a circumscris, a explorat și a colonizat teritoriul unei adevărate discipline - cantemirologia(?). Mult mai rară la noi - unde în lipsă instrumentelor de referință, oricine pretinde a (re)descoperi pe spezele proprii America - o astfel de campanie este obligatorie în occidentul academic, reprezentînd o secțiune indispensabilă a unei lucrări cît de cît serioase. Pe alte meridiane, trebuie mai întîi să fii la curent cu
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
producția lui Cantemir sub presiuni contextuale: mai precis, cum s-au construit reprezentările critice globale ale unei opere și ale unei personalități proteiforme. La limită, ambiția Adrianei Babeți este să proiecteze convergent toate aceste construcții speculative într-un sistem de referință unic, edificînd (sistemul tuturor variabilelor în funcție de care a fost identificat și evaluat cărturarul). Ce este în fond, Modelul Cantemir și de ce insistă autoarea asupra lui, cînd pe de altă parte demonstrează atît de convingător o ipoteză aparent contrară: anume că
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
autoarea asupra lui, cînd pe de altă parte demonstrează atît de convingător o ipoteză aparent contrară: anume că principele-cărturar nu se lasă prins, în ultimă instanță, în nici un fel de grilă? Modelul este, de fapt, sistemul complex și unificator de referință în ale cărui coordonate - conform Adrianei Babeți - poate fi înțeles și explicat cazul intelectual și creator Cantemir. Acomodînd repere temporale și reprezentări spațiale familiare pentru mentalul colectiv, el configurează o cronotopie. În perspectiva ei, îl înțelegem mult mai clar pe
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
Morning, Vietnam" (1987), în care versalitatea să din registrul comic, element de bază în interpretarea unui DJ revoltat contra autorității, a fost egalata doar de talentul sau aproape maniacal din domeniul improvizației. A încântat publicul cu rolurile din filme de referință, precum "Cercul poeților dispăruți" (1989), "Regele pescar" (1991), "Mrs. Doubtfire" (1993) și "Cabaret în familie/ The Birdcage" (1996). A jucat roluri complexe și în alte filme bine primite de public și de critici, precum "Revenire la viață/ Awakenings", "Insomnia", "One-Hour
ROBIN WILLIAMS, un actor de comedie genial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21585_a_22910]
-
Morning, Vietnam" (1987), în care versalitatea să din registrul comic, element de bază în interpretarea unui DJ revoltat contra autorității, a fost egalata doar de talentul sau aproape maniacal din domeniul improvizației. A încântat publicul cu rolurile din filme de referință, precum "Cercul poeților dispăruți" (1989), "Regele pescar" (1991), "Mrs. Doubtfire" (1993) și "Cabaret în familie/ The Birdcage" (1996). A jucat roluri complexe și în alte filme bine primite de public și de critici, precum "Revenire la viață/ Awakenings", "Insomnia", "One-Hour
ROBIN WILLIAMS, un actor de comedie genial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21587_a_22912]
-
toată Europa, un oraș modern și cosmopolit care se mândrea, cel puțin, cu un teatru ridicat de firma Helmer și Fellner adică exact cei care construiseră, în perioada ante și interbelică majoritatea teatrelor din marile capitale ale Europei, Clădiri de referință acum, intrate în circuite turistice ca minuni arhitectonice. Frumoasă și dureroasă istoria acelui Cernăuți, intrat și el, din nefericire, într-o tragică derivă, odată cu plecarea forțată a majorității locuitorilor săi. Fără să devină, nici o secundă, patetică sau didactică M.D. ne
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
va fi vernisată la Muzeul Național Brukenthal pe 8 august, de la ora 14.00. Curatorul expoziției este Iulia Mesea, potrivit unui anunț postat pe site-ul Ministerului Culturii. Publicul va avea prilejul să admire tablouri de valoare excepțională, opere de referință din creația maeștrilor români. Printre aceste, pe simeza expoziției se vor afla "Ulcica cu flori de câmp", a lui Ioan Andreescu, "Pierrot", de Ștefan Luchian, "Pescarul și muza" și "Pe verandă", ale lui Nicolae Tonitza, "Frații", de Sava Henția, și
"Maeştri ai picturii româneşti” la Muzeul Brukenthal by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21986_a_23311]
-
a realizat în Elveția. "Noul cinema elvețian" se va afirma în 1969 prin filmul Charles mort ou vif (Charles mort sau viu), al lui Alain Tanner care va obține Marele Premiu la Locarno, iar în 1973 un alt nume de referință al filmului helvet - Claude Goretta - va fi recompensat, pentru "L'Invitation (Invitația) cu Premiul special al Juriului la Cannes. Același premiu, al aceluiași festival va reveni, în 1982, lui Alain Tanner pentru filmul Light Years Away (La depărtare de ani
Un week-end elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16689_a_18014]
-
opera sa o glorie a literaturii române și este fără doar și poate un clasic al nostru, cu o mare putere de construcție în roman, cu o sobrietate stilistică impresionantă, cu un dar de a scrie captivant." Impresionat de aceste referințe, Gheorghiu-Dej dă un deznodămînt favorabil și dintr-o altă misivă a soției lui Rebreanu aflăm că solicita o audiență "pentru a-mi exprima personal călduroasele mulțumiri în legătură cu generosul Dvs. gest de ocrotire a familiei mele". Audiența, ne spun editorii într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
înțelegere tradițională a culturii, "tradițional" în cel mai bun sens al cuvîntului. Nimic strident, nici urmă de militantism, de profetism. Stilul elegant al lui Mircea Braga seamănă destul de mult cu cel al lui Livius Ciocârlie - demonstrațiile sînt coerente, bogate în referințe culturale, convingătoare. De fapt, autorul sibian profită de generalitatea întrebărilor asupra mersului culturii pentru a aduce discuția în puncte uneori sensibile. Așa se întîmplă atunci cînd sînt analizate răspunsurile unor Constantin Noica sau Mircea Eliade, ale căror destine interbelice seamănă
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
vorba de o ierarhizare valorică a lor) - este vorba de aceia care pot gusta jocul eseistic bine controlat (cu redundanțe pe care unii le-ar găsi supărătoare) și, mai ales, care pot aprecia caracterul "tonic" al acestor rînduri în care referința culturală în exces joacă un alt rol decît într-un tratat academic obișnuit. Mircea Braga, Cultura - o utopie asumată?, Editura Imago, Sibiu, 2000, 152p., f.p.
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
mă întreb de ce ca pe o curiozitate, coordonatele site-ului Stephansdom din Viena) și cu versurile cântecelor lui Bruce Springsteen (Fifty-seven channels and nothin'on...). Trebuie menționat - poate pentru că de prea multe ori se întâmplă pe dos - că toate aceste referințe nu încarcă nicidecum textul, precum o povară pe care vreun snob oarecare ar arunca-o ușurat în spinarea cititorilor săi, ci dimpotrivă, ajută la o receptare profundă și în același timp aplicată. Ajungem astfel la o altă mare calitate a
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
univers ficțional, voci pe care lectorul trebuie să le identifice - printre ele se poate afla și cea "reală", a autorului ("Alexandru Sever" este și personaj într-unul dintre romanele sale). Jocul autenticității este confiscat complet de tărîmul ficțiunii - punctul de referință al fiecărei notații se află în romanele autorului. Toate "întîmplările" acestui jurnal sînt livrești; tocmai din această cauză o descriere exactă este imposibil de făcut. Imperceptibile schimbări de ton, de stil, variațiuni în descrierea obsesiilor - toate aceste pot fi stabilite
Jurnalul ca inventar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16731_a_18056]
-
de cuvinte, frivol în context, trebuie spus că toată vorbăria gongorică a eseistului ascunde cîteva presupoziții (și de natură sentimentală, nu doar ideologică) destul de limpezi. Cea dintîi este tocmai aceea că marxismul n-a murit și nu poate muri. Ludicele referințe la Shakespeare, intertextualizarea permanentă, încît uiți care anume cortină se ridică și peste care scenă, a castelului Elsinor sau a Europei, în plin elisabetism sau în plin victorianism, toate acestea nu ne pot opri să descifrăm, ca într-o orație
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
Cronicar Memento Cel mai greu e momentul cînd ești silit să accepți că existența unui om a devenit o viață. În cazul unui scriitor, o biobibliografie în care doar secțiunea de referințe critice rămîne deschisă. Cronicarul a trecut prin destule asemenea momente, dar supratitlul in memoriam și închiderea în paranteze a două date sub numele unor colegi, ale unor, pînă mai ieri, convivi, i se pare cea mai cumplită datorie a meseriei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
acest număr." Au încercat și au reușit: chiar și cineva care, să presupunem, n-ar ști nimic despre Radu G. Țeposu l-ar putea cunoaște din paginile numărului. Există aici, în primul rînd, toată informația despre scriitor - curriculum vitae, bibliografie, referințe critice. Apoi un portret deloc convențional - pios - alcătuit din evocările prietenilor lui scriitori Ion Groșan, Ioan Buduca, Sorin Preda, Tudorel Urian, Aurel Pantea, Daniel Vighi, Ioan Moldovan, Andrei Zanca, Lucian Vasiliu ș.a. -, studii critice despre cărțile lui Radu G. Țeposu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
unui guvern de largă concentrare națională"). Un memoriu asemănător i-a fost trimis generalului Antonescu de către PNL. Jurnalul lui Ioan Hudiță, editat, cu acribie, de ginerele autorului, dl. prof. Dan Berindei, e amănunțit și poate fi utilizat ca document de referință. Hazlie e aici doar colaborarea amiabilă a autorului jurnalului cu fruntași legionari ca P.P. Panaitescu, Eugen Chirnoagă și Găzdaru (ce pregăteau o restructurare a învățămîntului universitar) pentru rezolvarea situației sale în învățămînt. Ioan Hudiță devine, în această ipostază, un Gonzalv
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
pot să citească niște cărți, într-o limbă care este a lor, reprezintă o valoare. Dar cred că marile texte, cum s-a și dovedit nu numai în literatura română ci și în literatura universală, rămîn totuși ca monumente de referință, de creație. în sensul acesta la noi putem cita imediat pe Coșbuc cu Divina Comedie. Acum că sînt 20, 30, 50 de ani sau mai mult depinde de evoluția limbii, de fiecare cultură. Dar, desigur, o amărăciune undeva există. Care
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
inerția, disponibilitatea la factorii negativi pe care le vădesc o mare parte din basarabenii cărora le-a fost radiată conștiința identității etnice. Ei au rămas atașați, din punct de vedere economic, de fostul spațiu ex-sovietic, integrați frecvent acestui sistem de referințe și din punct de vedere cultural și lingvistic, îndreptîndu-și privirile spre Moscova precum spre un centru absolut. Nedînd atenție împrejurării că actuala Republică Moldova se trage din infamul pact Ribbentrop-Molotov, se comportă aidoma unor copii atrași mai mult de străini
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
a lui Creangă. Cum ceea ce am putut citi nu e decît primul capitol dintr-un volum în pregătire, nu ne-am putut da seama dacă miza acestei "jucărele" licențioase e mai mult decît o parodie spirituală, plină de aluzii și referințe contemporane. Oricum, performanța stilistică e remarcabilă, iar faptul că inteligentul și rafinatul nostru coleg s-a delectat scriind-o - evident. * Cum n-am găsit drept exemplificare un fragment cu care să nu ne șocăm cititorii și fiindcă tot a venit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
violonist în Orchestra Simfonică Națională, apărea, după doisprezece ani de uitare prăfuită, în adevăratele lui dimensiuni". Autoarea pare să distingă o anumită evoluție în operele tîrzii ale scriitorului, punînd probabil la contribuție și alte texte oferite de familie, dar făcînd referință specială la acel apărut, în traducere spaniolă, cu cîțiva ani înainte: "Operele sale din acești ani sînt parcă pline de absurd, de o indecisă impresie între absurd și visare și nu șovăie, ca să recreeze atmosfera, să rupă tiparele tradiționale: jocurile
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]