1,273 matches
-
Indra" Împotriva monstrului „care zăgăzuiește”, V•tra1. În ambele cazuri, fie că se admite migrarea motivului din tradiția hitită În cea greacă, fie că se dorește Întoarcerea până la substratul indo-european, Înfruntarea dintre Zeus și Typhon este, fără Îndoială, rodul unei reformulări grecești care, În versiunea hesiodiană, a asociat luptei și tema suveranității fiului lui Cronos (Teogonia, 883). Aceasta este o situație complexă de care e posibil să apropiem și mitul egiptean al lui Osirisxe "Osiris", centrat pe un conflict de succesiune
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1) o întărire a restricției Breyer-Gigliotti (prin preferințe empatice) prin introducerea mai intuitivelor preferințe empatice tari, 2) o restricție a domeniului universal prin preferințe liberale slabe, 3) o soluție prin amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax, 4) o soluție prin reformularea condiției Pareto în așa fel încât să funcționeze doar pentru preferințele libertariene minimal-raționale, 5) o soluție prin condiționarea criteriului paretian slab printr-o proprietate de raționalitate tare (disjunct-monotonia). Cuvinte-cheie: teoreme de imposibilitate, alegere socială, preferințe individuale, preferințe sociale, decisivități libertariene
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințe liberale extreme. Rezultatul este unul de posibilitate. Dacă folosirea condiției libertariene înlătură preferințele neseparabile, atunci ciclicitatea nu poate apărea decât din utilizarea condiției Pareto. Dacă însă unanimitatea paretiană nu poate apărea, atunci ciclicitatea este înlăturată. Capitolul 4 Soluții prin reformularea condiției libertariene 4.1. Soluția Hillinger-Lapham În (1971), Hillinger și Lapham contestă faptul că liberalismul ar putea fi captat de condiția liberală (libertariană) a lui Sen: „vom argumenta că definiția sa (definiția lui Sen a liberalismului i.e condiția liberală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
importante. În primul rând, arată că libertarianismul propus de Sen este inconsistent nu doar atunci când îl folosim împreună cu domeniul universal și condiția Pareto slabă, ci și atunci când îl folosim doar cu domeniul universal. În al doilea rând, Gibbard prezintă două reformulări ale condiției libertariene; prima rezolvă problema inconsistenței cu domeniul universal, în vreme ce a doua rezolvă atât această problemă, cât și pe cea a inconsistenței cu principiul paretian. În ceea ce privește prima problemă, Gibbard oferă exemplul cazului conformist vs. nonconformist, prezentat în capitolul 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
exista, aciclicitatea se păstrează. Capitolul 6 Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1. Restricții alternative ale condițiilor U, P și L În această secțiune introduc cinci noi rezultate de posibilitate: două prin restricționarea domeniului universal, unul, prin reformularea condiției libertariene, și două, prin restricționarea condiției Pareto slabe. 6.1.1. Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari Voi formula, acum, o restricție de domeniu, pornind de la ideea lui Breyer de empatie pentru ceilalți. Aceasta din urmă poate căpăta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe y lui x când individul decisiv pe (x,y) preferă pe y lui x. Cazul liberalului poate fi văzut, în acest mod, ca asemănător celui al conformistului. Bineînțeles, motivația liberalului diferă de cea a conformistului. footnote>. 6.1.3. Reformularea condiției libertariene prin preferințe minmax Această restricție vizează alienarea drepturilor indivizilor care au preferințe de tip minmax. Aceste preferințe pot fi definite în două moduri: a) un individ are preferințe minmax 1 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1( )mmL și libertarianism non-minmax 2 ( 2mmL ). Cu acestea se pot demonstra două rezultate de posibilitate (a se vedea secțiunea 6.1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe minmax îl implică pe cel dintâi. 6.1.4. Reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire indică mai clar faptul că, în cazul paradoxului Sen, avem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ierarhizare etică inversă celei libertariene. Următoarea soluție, formulată de Gibbard în (1974), îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Cum însă Gibbard soluționează paradoxul lui Sen prin alienarea drepturilor, condiția fidelității ideologice nu este satisfăcută. Cea de-a treia soluție prin reformularea condiției libertariene, cea a lui Blau, funcționează pentru a) doi indivizi și două strategii, b) cu doi indivizi și mai mult de două strategii, dar nu reușește să elimine paradoxul pentru a) mai mult de doi indivizi și două strategii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian: a) restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1), b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale (6.1.4), e) condiționarea criteriului Pareto printr-o proprietate de raționalitate tare, disjunct-monotonia (6.1.5). Acestea îndeplinesc criteriile eficacității pentru societăți reale (esr) și fidelitate ideologică (fid) după cum urmează: 6.1.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în mod independent, Parks (1976) și Ng și Kemp (1976) au demonstrat că teorema generală de posibilitate Arrow se aplică și așa-ziselor funcții de bunăstare economică Bergson-Samuelson. Noile rezultate depindeau de ceea ce Fishburn (1973) numea condiții intraprofil. Acestea sunt reformulări în cadrul aceluiași profil ale condițiilor arrowiene care, în termenii aceluiași autor, trebuie gândite ca fiind condiții interprofil. În lumina acestor descoperiri, devenise incontestabil faptul că domeniul teoremei Arrow este mult mai larg decât se credea anterior. Motivul pentru care inconsistența
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
opune liberal-democrației, economiei mixte, științei moderne, gândirii raționale - nici măcar politicii seculare. S-au făcut primii pași - foarte timizi - spre reconcilierea cu celelalte confesiuni creștine și s-a recunoscut Întrucâtva - nu complet - că stătea În puterea Bisericii să descurajeze antisemitismul prin reformularea ideii mai vechi că evreii l-au ucis pe Iisus. Mai presus de orice, Biserica Catolică nu mai era un suporter al regimurilor autoritare; dimpotrivă: În Asia, Africa și mai ales America Latină, ea era mai degrabă de partea oponenților dictaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
clasice, teutonice, celtice și creștine. Toate aceste deosebiri dintre ceea ce e și ceea ce nu e literatură, pe care le-am discutat - organizarea, expresia personală, sesizarea și exploatarea resurselor limbii, lipsa scopului practic și, desigur, caracterul fictiv - nu constituie altceva decât reformularea, într-un cadru de analiză semantică, a unor străvechi termeni estetici, ca "unitate în varietate", "contemplare dezinteresată", "distanțare estetică", "detașare", "invenție", "imaginație", "creație". Fiecare dintre acești termeni surprinde un aspect al operei literare, o trăsătură caracteristică a direcțiilor ei semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de o parte dintre artiștii care-l practicaseră, Theodor Pallady, Th. Sion etc. și chiar de Paciurea, parțial. Cei care refuză sau nu pot să-și reînnoiască formula, precum pictorul Kimon Loghi deși există și la acesta o tendință spre reformulare a temelor, dacă nu a "limbajului" artistic au parte de o respingere aproape unanimă din partea criticii. Modernismul interbelic reconsideră relevanța materiei plastice, și evacuează literatura din artele plastice. Simbolismul și decadentismul reprezintă indubitabil fețe4 ale modernității, deși Matei Călinescu, cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de la filiația mitologică este și monstru, o exacerbare a imaginației care explorează zonele obscure ale subconștientului. Pictorul nu rupe definitiv cu tradiția picturii academice, ci, dimpotrivă, așa cum demonstrează John Reed, o parte dintre subiectele sale nu sunt deloc noi, ci reformulări ale unor opere celebre. Oedip și Sfinxul, expusă la Salonul din 1864, are ca reper iconografic Oedip și sfinxul (1808) al lui Ingres, Jupiter și Semele (1895) este realizată după Jupiter și Thétis (1811) al lui Ingres, Jason și Medeea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un vas zmălțuit cu motive din poveștile bătrâne ca: Făt-Frumos", "Pîcală", " Fata din dafin", ceramica noastră ar fi fost tot atât de bine plătită ca și vasele austriece sau germane care desfac această industrie (...)"150. Ilustrările care însoțesc articolul sunt relevante pentru reformularea în spirit Art Nouveau a unor motive din basmele românești. Este detectabilă în linia câtorva din desenele sale, ilustrând episoade de basm, cu personajele specifice chiar și o notă japonizantă, iar pe unul dintre vase, emblematicul personaj de basm românesc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceeași expresie, el nu-i furnizează pictorului ocazia unui exercițiu narcisic, ci a unei confruntări cu sine. În 1910, un alt autoportret în ulei reia expresia de concentrare aproape dureroasă, privirea are o rară calitate de punere în prezență, o reformulare tragică a eului creator, a pictorului pus în fața dificultăților unei sănătăți fragile, deteriorându-se tot mai mult pe măsură ce acuitatea sensibilității sale crește tot mai mult. Interesant acest autoportret și pentru meșa cu aspectul unei flame răzvrătite și înclinația capului, ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolism la contestările violente ale avangardei din perioada interbelică (începute prin futurismul marinettist și prin acțiunea radicală a dadaismului născut pe scena cabaretului Voltaire, în 1916, și crescut în spiritul spectacolului total) se face pe o pantă mai moderată, prin reformularea unor teme definitorii ale decadentismului și simbolismului. "Schimbarea la față" a decadentismului / simbolismului nu este numaidecât sesizabilă, majoritatea scriitorilor tineri trec printr-o scurtă fază intermediară, în care influența decadento-simbolistă se simte în poezie ca presiune a modelului (pe cale de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
urmeze ăn acțiunile propuse. Claritatea presupune și abilitate În utilizarea limbajului și În comunicare. Considerăm că, prin dezvoltarea componentelor intelectuale ale creativității, fluență și flexibilitate În comunicarea directă se antrenează și claritatea, transformându-se În competență În comunicare. Formularea și reformularea problemelor, definirea și redefinirea conceptelor dintr-o pluralitate de perspective utlizând strategiile primare ale creativității ne susțin În dezvoltarea acestei abilități. 5. (E) Factorul E, din modelul SPACE, reprezintă empatia. Din perspectiva autorului, empatia este un sentiment Împărtăși de două
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Deși scopul declarat al Națiunilor Unite este păstrarea păcii și securității lumii, cea mai mare parte a fondurilor organizației sunt investite pentru dezvoltare la nivel global. Multiplele transformări sociale și economice în cele cinci decenii de activitate au dus la reformularea principalelor obiective în ce privește dezvoltarea. Națiunile Unite promovează trei direcții de dezvoltare, prin departamentele de dezvoltarea economică, dezvoltarea socială și dezvoltarea sustenabilă. Deși de peste o jumătate de secol organizațiile Națiunilor Unite depun eforturi substanțiale, diferența dintre bogați și săraci este într-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de valori și interese etc. (Sax, 1968; Rotariu și Iluț, 1997). Aceste calități ale chestionarelor vor fi prezentate în secțiunea destinată prezentării metodelor și tehnicilor de măsurare. Revizuirea chestionarului Se realizează în conformitate cu informațiile colectate în urma pretestării și include atît o reformulare a întrebărilor (dacă subiecții au indicat exprimări ambigue, redundanțe etc.), cît și o selecție a acestora (excluderea unor întrebări care afectează fie validitatea, fie fidelitatea chestionarului). După parcurgerea acestei etape se poate trece la realizarea anchetei propriu-zise. Volumul mare de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care să ilustreze relevanța problemei pentru cercetarea educațională și relațiile acesteia cu alte teme de interes. Acest paragraf este plasat chiar la începutul raportului de cercetare și este un preambul la analiza contextului teoretic al temei de cercetare. Se recomandă reformularea problemei la finalul secțiunii destinate prezentării cadrului teoretic, în termeni nuanțați și cu posibile implicații. Pentru a redacta cît mai convingător această secțiune, puteți trece în revistă următoarele recomandări (Mason și Bramble, 1997; Krathwohl, 1998; Gall, Gall și Borg, 2007
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
1952-1954, II, 491-534. 684FRUS, 1952-1954, II, 587 685Ibidem, p. 580 686Ibidem, p. 581. Importanța pe care o dobîndiseră armele atomice marca o schimbare majoră față de politica anterioară, chiar și față de cea formulată de ultimul document din seria CSN 153 (Raportul Reformulare a politicii fundamentale de securitate națională, 10 iunie 1953, 14 p., CSN 153/1, cutia 5, asistent special CSN, Biroul Casei Albe, Biblioteca DDE. 687Gaddis, Strategies of Containment, p. 159; John Newhouse, War and Peace in the Nuclear Age, Alfred
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut național avea să corecteze "conștiința retardatară" generată de "blestematul complex de inferioritate" (Papu, 1977, p. 9) care apasă asupra sinelui colectiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]