41,115 matches
-
d-sale, "ca nucleul în atom", începutul neamului Crengeștilor. Între locuitorii din Rodna e menționată o Titiana A Kranki, cu dările pe care e obligată să le plătească. Această contribuabilă e incontestabil un locuitor mai vechi în Rodna pentru că e regăsită și în documentele fiscale din cei doi ani precedenți. Ea apare în documentul din 1750 cu statutul de văduvă și menționarea numelui ei cu K, ca și ciudatul nume (A Kranki) se datorează modalității de transcriere de către slujbașul habsburgic, în
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
mozaic menționează în dreptul lor trei nume, stabilizate până la urmă în Occident de Venerabilul Beda (672-735) în formule asemănătoare cu cele bizantine, adică Gaspard, Melchior și Batlhazar. Ei dau și numele romanului dumneavoastră care vorbește de fapt de patru magi. Se regăsește aici oare o tradiție consacrată în literele franceze de Dumas care, celor trei mușchetari, li-l adaugă pe D'Artagnan? M.T.: Într-adevăr, Evanghelistul Matei, singurul care evocă episodul, nu precizează nici numărul, nici numele magilor. Tradiția a limitat numărul
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
antichitate și în Biblie. De pildă, Iacob și Esau care au fost rivali încă din pântecele mamei când Iacob încearcă să-l țină de picior pe fratele său ca să nu se nască înaintea lui. Apoi, Elena și Clitemnestra care se regăsesc în cele două tabere dușmane, ce se înfruntă la Troia, iar mai târziu, la Roma, Romulus și Remus unde primul îl ucide pe cel de al doilea. Uciderea unui frate de către celălalt în cazurile de gemelitate constituie un mit destul de
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
trage mantia peste cap și plânge, gândindu-se la ceea ce fusese el cândva și ce ajunsese. Se găsea la nivelul zero al aventurii sale după ce pierduse totul: camarazi, corabie, chiar și hainele de pe el, iar vreo speranță de a-și regăsi regatul, casa, familia nu se întrezărea. Avem aici cazul unui om ce nu suportă propriul mit cu care este confruntat. R.: Cât despre apariția aedului orb Demodocos în acea secvență memorabilă, cred că ea constituie confirmarea neechivocă a existenței istorice
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
propriei existențe." Iată cum îl caracterizează criticul Marin Mincu pe autorul volumului Mona-Ra (coperta IV), recent apărut la editura timișoreană Augusta. Numai că, trebuie spus, afinitățile poetului din Onești cu optzecismul sunt, așa cum o dovedește acest volum, precare și se regăsesc doar în caracterul prozastic al discursului poetic și exploatarea banalului cotidian plus câteva încercări de oralitate lejeră.. Volumul (al cărui titlu - Mona-Ra - pare a traduce o anagramare a numelui Ramona) debutează cu ciclul Anatomia vinului verde, în care langoarea sentimentală
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
casete./ O-nchisoare ca valurile libe re-ale mării/ balansându-se cînd forța neantului te face/ pasăre astrală plutind..." Euforia imaginativă produce metafore prețioase în exces ridicând numeroase praguri de care cititorul trece cu greu. Mostre de prețiozitate sunt și epitetele regăsite în formulări de genul: "abrazivă agitație", "nevoi speculative" sau "păduri psihice". În următoarele trei cicluri: Navigatori printre concepte, Schismă între prezent și posteritate și Urmări ale vieții în antinatură, predispoziția pentru explorarea banalului cotidian de care aminteam la început se
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
declara că are în portofoliu tehnocrați mai de soi decît fostul premier. Paradoxal, dar de cînd dl Iliescu trebuie să se lupte cu doi contracandidați nou intrați în scenă, atît d-sa cît și partidul care îl susține și-au regăsit aerul relaxat îngăduitor de pe vremea cînd dl Iliescu și FSN-ul competiționau cu partidele istorice și cu candidații lor la președinție luate separat. Poate că acum această relaxare nu e justificată, dar electoral ea poate fi un atù mult mai
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
din lumina orbitoare a zilei marcate istoric. De altfel, Sorin Mărculescu spune că: "Urme ale acestei irupții de discurs civic reprimat pînă atunci (e vorba despre activitatea sa publicistică din anii 1990-93 pe care am amintit-o, n.L.M.) se pot regăsi și în cartea de față, dar numai subordonate dorinței ca ea să reprezinte în primul rînd un gest dirijat către planul la care, tot încarcerați de istorie, nu putem decît năzui, pregătindu-ne însă după puteri întîlnirea cu el." Această
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
publicată la Editura Meridiane în 1966, iar după plecarea în Italia publică încă zece cărți în care opiniile sale teoretice, estetica aplicată și interesele mai largi, de ordin istoric și cultural, cu o accentuare pe zonele controversate și dificile, se regăsesc în egală măsură. Așadar, dacă artistul Camilian Demetrescu, adică pictorul, sculptorul și cercetătorul interesat de limbajele, de materialele și de tehnicile artelor decorative, nu a putut fi întîlnit direct în România, teoreticianul, esteticianul cu un program apăsat creștin, istoricul și
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
sinucis la vreme, scăpînd de coșmarul procesului public. Céline, marele romancier, a fost arestat și lipsit ani buni de dreptul de semnătură. La noi cuvîntul a apărut în același context imediat de după război, a fost apoi dat uitării, ca să-l regăsim după 1989. El desemnează păcate (reale ori presupuse) diferite, de la epocă la epocă. în epoca de după 1944, colaborarea cu pricina era aceeași ca și în Franța, cu nemții, extinsă însă și asupra celor care s-au aflat imediat după primul
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
acele timpuri, istorice acum, în care a fost scris. Privite din perspectivă sincronică și cu un ochi critic, comediile de moravuri ale lui Valjan se dovedesc dintru început tributare moștenirii caragialiene și unui anumit esprit de l'époque ușor de regăsit și la G. Ciprian, Al. Kirițescu, Tudor Mușatescu, G. M. Zamfirescu sau Mihail Sebastian. Cu tot entuziasmul arătat de un E. Lovinescu sau G. Călinescu, piesele nu sunt nici geniale, nici de o originalitate ieșită din comun; dacă ar fi
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
mari să ajungă nu doar în turul doi, ci chiar să-l învingă pe eternul Ion Iliescu în marea finală. O bună parte dintre alegătorii venetici ai candidatului PDSR, care se îndreptau către acesta doar din lipsa alternativei, își vor regăsi opțiunile în figura colțuroasă a fostului premier de criză." În editorialul d-lui Ursu se strecoară totuși o inexactitate. Aceea că Mugur Isărescu ar fi refuzat să se alăture țărăniștilor în cursa electorală. La ora la care dl Ursu își
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
că el reprezintă națiunea și țara în ceea ce are ea mai specific, mai inconfundabil, mai caracteristic. El singur, opera lui, ar conține o bună parte dacă nu întreaga noastră specificitate. E ușor de văzut exagerarea, azi inacceptabilă, oricît ne-am regăsi în unele poeme sau unele idei ale geniului. Ideea că el ne reprezintă în fața umanității ca summum al specificului mi se pare de-a dreptul falsă, inadmisibil reducționistă. Și asta nu numai pentru că au trecut 150 de la naștere, ci și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
un simfonism somptuos. Această pluralitate de straturi unificate prin viziunea dramatică genială a lui Wagner ridică în fața punerii în scenă și a interpreților probleme delicate. Într-un timp nedefinit, într-o lume măruntă, obișnuită, apariția eroului-damnat, Olandezul, aduce fascinația supranaturalului. Regăsim aici toate marile motive literare wagneriene: alteritatea, demonismul, puterea absolută, sacrificiul femeii, remușcarea, statornicia, mântuirea prin moarte. Într-una din scrierile sale, Wagner a indicat în amănunțime cum dorește să-și vadă înscenată opera, sugestii care pot fi urmate îndeaproape
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
al unei traiectorii de-a lungul căreia se produce și desprinderea de copilărie. Pe parcursul acestei "deveniri" răsar sporadic imaginile nostalgiei ținuturilor natale. Ele au îndeobște un sistem de referință olfactiv și gustativ, acestea fiind componentele primare ale unei identități pierdute, regăsite în spațiul strîmt al rulotei, în mirosul și gustul mîncărurilor gătite "ca acasă". Cuprinsul acestui pseudo-roman autobiografic - în fond consemnarea unui dureros proces de deziluzionare - include și evocarea unor frînturi de viață din România socialismului real, amintiri ale părinților sau
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
dacă n-ai mentalitatea unui cîștigător. Adică, moralul. însă moralul e una, iar morala, alta. Amîn pe altă dată o discuție cu privire la esența însăși a formulei lui Machiavelli, ca să remarc acum doar faptul că, în viața politică românească, ea se regăsește de obicei într-o versiune trivială, ca un soi de slogan al pragmatismului cel mai ieftin, și, în definitiv, nu ca o afirmare a necesității unor reguli specifice ale jocului politic, ci ca un alibi pentru absența oricăror reguli. Aceasta
Peștele pe uscat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16904_a_18229]
-
europeană rolul de care ar fi fost în stare. Nu și-a ocupat locul cuvenit. Nici un scriitor român nu e cuprins în canonul occidental stabilit de Harold Bloom. Pe o listă a poeților importanți ai secolului (vezi p. 24) nu regăsim nici pe Arghezi, nici pe Blaga, nici pe Botta. Celan și Tzara sînt, dar pentru că au scris în germană și respectiv în franceză. Singura excepție, Gellu Naum, își are explicația, dar nu acum și aici o voi lua în discuție
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
petrecut cei mai frumoși ani ai tinereții mele 22 de ani nu-s puțini la număr. Așa că, întâlnind familia din Deva pe care am alăturat-o altor ardeleni dragi, mi-am refăcut și aici microclimatul din tinerețe în care îmi regăsesc câte ceva din veselia și farmecul de atunci. Cu câteva zile în urmă, am sărbătorit ziua Unirii și mi-am amintit de cea mai emoționantă sărbătorire a acestei zile. La 24 Ianuarie 1959 era centenarul Unirii. Atunci țara noastră era dominată
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
Doru Ulian și Teodor Rusu nu fac parte nemijlocit din această grupare, în esență ei sînt perfect compatibili cu ea, atît prin estetica implicită, cît și prin gîndirea lor plastică și prin stilistica propriu-zisă. Iar faptul că cei unsprezece se regăsesc împreună la această ediție a ,,Permanenței" de la Tescani nu este nici întîmplător și nici lipsit de o semnificație culturală mai adîncă. Dincolo de compatibilitatea umană și de comunicarea lor directă, ei lucreză, într-un anumit fel, chiar dacă din perspective individuale diferite
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
Cațavencu Internațional), "Săptămînal de tranziție" (Dilema), "Supliment de post(tranziție)" (Vineri) etc. De fapt, situația actuală e manifestarea unei tradiții: subtitluri hazlii, bizare sau ridicole existau deja la noi, și întreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea; le regăsim în utilele dicționare de care dispunem acum (Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Dicționarul presei românești, 1731-1918, 1995; I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești, 1790-1990, ed. a II-a, 1996). Gazetele literare par să fi încercat dintotdeauna să se autodefinească în chip
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
fugii strămoșilor din Rusia. În finalul filmului despre - să-i spunem așa - nenorocul "Noroc"-ului. imagini aproape voalate, virate în albastru și emoționante prin parțialitate, de pe câteva bobine păstrate în arhiva personală a unuia dintre membrii formației. Bobine pierdute și regăsite după decenii într-un pod, după ce majoritatea au fost distruse din întâmplare - iată un punct de la care nici o "ficțiune" cinematografic serioasă nu s-ar da în lături să-și înceapă desfășurarea. însă care film ar "bate" viața, ce poveste ne-
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
o reclamă inadecvată, spectacolul de la Teatrul Bulandra are a se lupta cu cea mai teribilă dintre fantomele care pot bîntui într-un teatru: nostalgia tinereții, a frumuseții, a succesului născut de trăirea solidară. în anul 2000, Liviu Ciulei nu a regăsit teatrul părăsit în anii 70, nici măcar pe cel vizitat în 1990. Pentru noii veniți, legenda a fost mai puternică decît omul. Și poate că și Prospero a obosit de cînd tot primește oaspeți pe insula lui, arătînd vremii - așa cum cere
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
sânge, în oase, în suflet/ frigul cuvintelor./ Azi-noapte,/ cu gândul la tine,/ am inventat liniștea!.../ În această nesfârșire,/ în mine-i întuneric;/ noaptea se definește ca timp/ liniștea e o Prințesă de aer...?". Climatul de iscodire și smerenie elegiacă se regăsește și în ciclul "Povara celor zece porunci", unde biografismul și lirismul se sprijină reciproc în secvențe de confesiune și meditație spirituală și autoreferențială. Deslușim o suită a stărilor de emergență numite singurătate, poezie, păcat, ravagiile timpului. De vreme ce un întreg patrimoniu
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
în 1988 îi promitea Deliei să vină s-o vadă (la Timișoara), ca să-i citească o mostră din Jurnal: "Sper să te înveselesc"". Ceva din ființa drolatică a lui Caragiale și din jovialitatea poporană, puternic condimentată, a lui Creangă se regăsea în conduita satiric-umorescă a lui I.D. Sîrbu. Dar paginile sale exprimă și teama subiacentă de adevărurile crude pe care se vedea nevoit a le consemna. Apare acea anxietate a realității care-i distinge frecvent pe marii comici: "Mărturisește asta prin
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
îndoială că, pentru a relua cuvintele lui Bellemin-Noël din Povestea și fantasmele ei, poveștile "brodează pe fantasme procurînd fantasme cu care să brodezi". Împărtășesc ideea sa după care poveștile sînt punerea în scenă a anumitor organizări inconștiente pe care le regăsim în activitatea psihică, chiar dacă ele nu sînt doar atît, ci sînt un "mediu de cultură în care viața fantasmatică s-ar lăsa observată ca geneză, in vitro, chiar artificial mărită". Dacă aceste fantasme sînt în acest sens istorizarea noastră primă
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]