104,030 matches
-
monumentală. Mi-l imaginez trecând val-vârtej prin sălile (cam kitsch, după gustul meu, dar asta e situația!) ale Cotroceniului, urmat de o cohortă solemnă de consilieri, sepepiști, chelneri și scribi, perorând sonor și pleznind de importanța propriei posturi de "lider regional". Al doilea mare semnal de alarmă: cine se înconjoară de lume proastă, se va prosti și el! în loc să-și apropie, prin toate mijloacele, oamenii de valoare ai țării, dl. Constantinescu a ridicat între el și lume zidurile de netrecut ale
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
în domeniul analizei și stilisticii muzicii vechi; treptat s-a impus și o direcționare spre alte domenii mai noi ca iconografia muzicală (volumele editate în condiții grafice de excepție sunt cvasi-unicate în domeniu) istoria dansului, etnomuzicologie (cu aplecare spre patrimoniul regional al Tirolului), sociologie etc. Institutul a fost gazda întâlnirii internaționale a "Grupului de studiu pentru izvoarele istorice ale muzicilor tradiționale" de sub egida Consiliului Internațional pentru Muzici Tradiționale, cunoscut sub sigla ICTM. Ce ascunde această titulatură complicată? În 1964 organismul internațional
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
bucura, a se opinti, a geme, a suspina, a ofta, a se cutremura ("am suspinat din rărunchi" - G. Galaction; "să se cutremure pînă-n rărunchi" - E. Camilar) etc. Acestea sînt de fapt contextele în care cuvîntul circulă și azi (în afara vorbirii regionale) în registrul colocvial și în presă; o sumară verificare în Internet oferă exemple precum "strigînd din rărunchi" (textele unui cenaclu), "ideea salvatoare a lui Ninel este să urle din rărunchi" (România literară, 1998); "o țară care se pretinde tolerantă și
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
populară și dintr-una standard a unor organe interne. în acest caz, etimologia e mai puțin clară: pentru plămîn s-au propus surse din latină sau din greacă, iar originea lui bojoc (sau bojog) e incertă. Bojoc are o răspîndire regională complementară cu cea a lui rărunchi: e folosit în Muntenia și în sudul Dobrogei, în timp ce plămîn domină în restul țării (cf. S. Pușcariu, Limba română). Plămîn a devenit termen neutru în limba standard, iar bojoc a rămas un cuvînt popular
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
din stilul publicistic românesc este cea a subtitlurilor de ziare și reviste. De obicei, subtitlul e o secvență de text care oferă informație despre tipul de publicație (ziar, revistă...), despre periodicitatea ei (cotidian, săptămînal, "Revistă bilunară" etc.), despre profilul său regional ("Revistă de artă și cultură dobrogeană"; "Cotidian al oltenilor de pretutindeni...") sau despre domeniul tematic ("Ziar politic", "Supliment literar", "Cotidian de informație", "Revistă de cultură"); despre instituția sau asociația de la care emană ("Organ central al C.C. al P.C.R.", "Revistă editată
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
și în unele neologisme, raportul cantitativ e în favoarea termenilor tradiționali); în Dicționarul invers, aceste preferințe se verifică în zeci de cuvinte, de la unele curente - bătăios, dubios, năbădăios, păios, putregăios, tăios, tămîios, sărăcăcios, supărăcios, urîcios, voios - pînă la derivate vechi sau regionale, de circulație foarte redusă, precum crăpăcios, flămîndicios, îmbuibăcios, năsărîmbos, scărăndăvicios, zgăibos. Unele dintre adjective - mîncăcios, mustăcios, negricios, necredincios, curios - cunosc substantivizări destul de stabile; semantica lor e totuși cea a unor calificative, atribuind trăsături descriptive care nu s-ar fi potrivit cu
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
lungă. * PROVINCIA (nr. 10) reacționează la o declarație făcută la Slănic Moldova, în fața unor tineri cursanți PSD, de către primul-ministru al României conform căreia publicația bilingvă din Cluj ar fi legată de proiectele lui Sabin Gherman de înființare a unui partid regional. "Vă rugăm dle prim-ministru, scriu redactorii Provinciei, să nu considerați disocierile de mai sus drept o încercare de a ne dezice de o tematică pe care s-ar părea că dv. o considerați tabu. A discuta despre specificul Transilvaniei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
prim-ministru, scriu redactorii Provinciei, să nu considerați disocierile de mai sus drept o încercare de a ne dezice de o tematică pe care s-ar părea că dv. o considerați tabu. A discuta despre specificul Transilvaniei, despre identitatea sa regională, despre "fondul cultural comun al ardelenilor", fie ei români, maghiari, germani, sîrbi, evrei, rromi, armeni sau italieni, nu reprezintă, în opinia noastră, în nici un fel, o ofensă adusă articolului 1 din Constituția română". Printre redactorii Provinciei se numără cîțiva dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
iată că publicațiile din țară au fost preocupate în vara care a trecut de tema provinciei. Numărul din Orizont este excepțional. Tot Banatu-i fruntea! * Și numărul pe august al revistei din Timișoara are legătură cu tema cu pricina: Intercomunicare culturală regională: traducătorii și tradușii. La fel de interesant. Manuscriptum la 30 de ani Numărul 1-4 pe 2000 (cu întîrziere de un an apărut) este unul aniversar: se împlinesc (se împlineau!) trei decenii de cînd, sub mîna lui Perpessicius, revista Muzeului Literaturii Române ieșea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
care o consideră în mod eronat o îndeletnicire secundară și facultativă, elitistă, ineficientă și căzută în desuetudine. Cultura constituie însă o ofertă cu nimic mai prejos, din punct de vedere diplomatic, decât produsele alimentare sau armamentul, informația științifică sau securitatea regională. în plus, ea este o marfă miraculoasă: exportată, rămâne și în țara de origine. Dacă vindem bine poezia lui Nichita Stănescu în Japonia, aceasta nu înseamnă că poezia lui Nichita Stănescu va lipsi din România. Merită întreaga noastră admirație reprezentanții
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
scurt ocol prin articolul din reputata revisă new-yorkeză pentru că Timothy Garton Ash, bun cunoscător al fostului lagăr socialist, prezintă mult mai tranșant o seamă de chestiuni ca-re-i preocupă și pe invitații Centrului de Studii Comparate, în primul rând problema identității regionale și șansele ei (mici) de supraviețuire. Revenind la seminarele alcătuite de A Treia Europă, trebuie remarcată de la început foarte buna calitate a selecției textelor, a traducerii, a pre- și postfețelor, ca și excelentele condiții grafice în care au apărut. Numele
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
Europa de Mijloc. Intrat în desuetudine după dispariția Imperiului habsburgic și decăderea Vienei din drepturile sale de metropolă, conceptul de "a treia Europă" a reintrat în actualitate ca alternativă la dualitatea Est-Vest, țările comuniste din această zonă revendicând un specific regional care le îndepărta de Estul sovietic apropriindu-le de Vestul inaccesibil de dincolo de zidul Berlinului. Noi suntem evreii Europei", spune Milan Kundera în ceea ce pare a fi textul fundamental al central-europenității - Tragedia Europei Centrale (în românește în Adriana Babeți, Cornel Ungureanu
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
proprietății termenilor, reflectă în fond un fenomen mai complex - al dificultății segmentării temporale, al capcanei denumirilor similare care ascund de fapt tradiții și semnificații non-echivalente. Deosebirile dintre diviziunile temporale din diferite limbi, sau chiar, în interiorul aceleiași limbi, din diverse tradiții regionale, deosebirile dintre un uz "tehnic" și unul curent, mai puțin precis, al expresiilor temporalității se reflectă adesea în formulele de salut. Și în legătură cu româna, analiza folosirii unor formule specializate în funcție de momentul zilei (Bună dimineața, Bună ziua, Bună seara - și, cu un
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
acum și el sub tratament" (EZ 2320, 2000, 10) - deprecierea e legată de desemnarea etnică. Tonul ironic determină chiar o marcare strict contextuală a unui termen care nu are în mod normal decît conotații pozitive, legate de uzul său arhaizant, regional sau religios: prunc. Cuvîntul e ales, de exemplu, pentru a desemna un copil internat în spital în urma bătăilor aplicate în familie: "Tatăl n-a binevoit să-și viziteze acolo pruncul" (EZ 2320, 2000, 10).
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
demonstrație. Chiar și așa, cartea e o mostră de erudiție, de simț al umorului, de găselnițe inteligente. Tonul radical se justifică prin faptul că, operă de pionierat la vremea sa, reformează din temelii (prin efectele sale de lungă durată) studiile regionale - în primul rînd pe cele legate de Orient, modificînd însă în mod fundamental o întreagă metodă de abordare academică (e de notat influența sa asupra studiilor central și est-europene din Statele Unite). Trebuie totuși atrasă atenția asupra unui lucru: Orientalism nu
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
din cărți, ci din film, televiziune, sau navigând pe Internet. Mai ales această din urmă formă, deși abordează mari suprafețe de imagini și idei, distruge posibilitatea valorificării schimbului de secvențe, dintre cele mai scurte. Tot felul de variante profesionale și regionale ale englezei sunt pe cale de a înlocui scrierile în limbile naționale, baza acelui Schrifttum național. Mâncăm becăn cu fasole. Nu mult timp în urmă, chiar și în perioada lui Hitler, oamenii își doreau să rămână acasă, și rămâneau chiar dacă erau
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
trimit spre două sau mai multe culturi în același timp" (Victor Neumann), rezolvînd astfel situația așa-numitei minorități a minorităților (persoanele care aparțin mai multor culturi). Termenii-cheie ai transculturalității ar fi identitatea multiplă, plurilingvismul, idealurile transculturale, culturile de frontieră, identitatea regională. "Ce este de reținut ca fiind fundamental în conceptul de identitate regională? în primul rînd șansa acordată oricărei persoane de a deveni coparticipantă la activitățile din sfera publică în absența criteriilor limitative de proveniență rasială, etnică, religioasă, lingvistică sau în
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
rezolvînd astfel situația așa-numitei minorități a minorităților (persoanele care aparțin mai multor culturi). Termenii-cheie ai transculturalității ar fi identitatea multiplă, plurilingvismul, idealurile transculturale, culturile de frontieră, identitatea regională. "Ce este de reținut ca fiind fundamental în conceptul de identitate regională? în primul rînd șansa acordată oricărei persoane de a deveni coparticipantă la activitățile din sfera publică în absența criteriilor limitative de proveniență rasială, etnică, religioasă, lingvistică sau în temeiul numărului colectivității din care provine". în contextul studiilor despre postcomunism ("ca
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
poziția geografică (la granița dintre imperii, "borderland position"). Pledoaria autorilor este pentru managementul cultural, relaxarea instituțională, și recuperarea memoriei ("memory is interested in continuity, in how identity is preserved over time", Daniela Koleva) care să creeze, dacă nu o identitate regională, cel puțin o creștere a importanței laturii civice în fața celei naționaliste. Universitatea "Babeș-Bolyai", Centrul de cercetare a imaginarului; Fundația Culturală Echinox și Asociația Română de Literatură Comparată - Caietele Echinox, Postcolonialism & Postcomunism, volumul 1, Ed. Dacia, Cluj, 2001, 264p., preț 60
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
chiar experiența de viață imediată, teritoriul unei copilării pe care arta o ridică la nivelul fabulosului. Imaginile sale se hrănesc direct din acest contact nemijlocit cu realitatea de fiecare zi, cu elementele istoriei, cu forța de expresie a unei vocabule regionale, într-o rafinată montură lirică; sufletul se emoționează în fața lor, mâna care le atinge tremură, ochiul care le vede le pătrunde intimitatea. Dacă, de pildă, în baladele lui Ioanichie Olteanu consemnăm o ușoară undă de ironie, Dominic Stanca îngroașă această
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
cărți pe care o conduceți acum și în revista MEET. Ce i-ați putea spune publicului român despre poziția, importanța, rolul pe care această Casă a Scriitorilor, revista, reuniunile pe care le organizați le au în viața literară, nu numai regională ci franceză în general și, desigur, pentru Dv. înșivă ca scriitor? E ceva care seamănă cu ceea ce dorim toți să facem, adică să ne întâlnim. Nu e vorba atât de mediul literar, cât de faptul că ne citim, ne întâlnim
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
se constituie, în general, în limbă oficială de stat. Efectele lingvistice ale separării au fost mai puțin importante în intervalul dintre 1812 și 1918, cuprins, din perspectiva evoluției limbii române, în acea etapă a istoriei sale în care predomina uzul regional, cînd distincția dintre vorbirea locală, diferențiată pe regiuni, și cea literară (în sensul modern al termenului), supradialectală și unitară, nu se precizase încă. Complicatul proces al constituirii normelor unice - temei al caracterului unitar al variantei literare - începe să se contureze
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
aproape exclusiv la nevoile comunicării cotidiene, familiare, pe cînd comunicarea în domeniile superioare, culturale și științifice, asociate firesc variantei literare, a recurs tot mai sistematic la limba rusă. Marginalizată și supusă programatic unor distorsiuni care vizau păstrarea și exacerbarea caracteristicilor regionale, varianta cultă a limbii române din Basarabia s-a îndepărtat de varianta literară comună, folosită ca limbă oficială pe teritoriul României. Țelul ideologic subiacent acestui proces l-a reprezentat șubrezirea temeiului lingvistic al sentimentului etnic și al conștiinței apartenenței naționale
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
ortografice sau morfologice. Cum era previzibil ținînd seamă de forțele care, în ultima jumătate de secol, au imprimat un caracter deviant evoluției limbii române literare din Basarabia, dificultățile înscrise în dicționar sînt, în majoritatea cazurilor, rezultatul "dialectalizării", al folosirii elementului regional local (în defavoarea sinonimului - supradialectal - acceptat de normă), concretizat în cele peste 1000 de variante regionale și populare cuprinse în dicționar, sau al influenței limbii ruse: aproximativ 2000 de cuvinte cu aspect deformat sau sens deviat (prin calc) și împrumuturi din
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
secol, au imprimat un caracter deviant evoluției limbii române literare din Basarabia, dificultățile înscrise în dicționar sînt, în majoritatea cazurilor, rezultatul "dialectalizării", al folosirii elementului regional local (în defavoarea sinonimului - supradialectal - acceptat de normă), concretizat în cele peste 1000 de variante regionale și populare cuprinse în dicționar, sau al influenței limbii ruse: aproximativ 2000 de cuvinte cu aspect deformat sau sens deviat (prin calc) și împrumuturi din rusă utilizate numai în Basarabia (deci contravenind normei literare supradialectale prin caracterul lor regional). Modul
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]