1,346 matches
-
relație tactilă explicită a gravidei față de fetus evocă schițarea atașamentului prenatal (Condon, 1993). Fructificând abilitatea tactilă timpurie a fetusului, F. Veldman (1989) a fondat haptonomia (de la latinescul hapsis a atinge), prin care oferă viitorilor părinți o modalitate concretă de a relaționa cu viitorul copil, oferindu-i acestuia dovezi de afecțiune și grijă, ceea ce constituie implicit o excelentă zală de protecție împotriva multiplelor agresiuni posibile. Iar titlul unui subcapitol al cărții sale „In principio vitae hapsis est”, ține loc de orice comentariu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și când au învățat deja să meargă, continuă să promoveze un joc, pe care l-au ucenicit intrauterin, și anume să-și mângâie reciproc 203TRAUMA ȘI SUFERINȚA obrajii prin perdea, similar cum procedau prenatal, când se atingeau prin membrana despărțitoare. Relaționând de timpuriu, percepându-și reciproc prezența, între gemeni se înfiripă nu o simplă alianță, ci o comuniune emoționantă, care sfidează coordonatele de spațiu și timp. Așa se explică de ce pierderea perechii gemelare pentru copilul rămas singur este o situație cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
despre un continuum de sarcini care se cumulează, se compun, și nu doar de evenimente majore determinante. 3.5. Clarificări terminologice adiacente conceptului de reziliență în acest capitol vom lua în discuție modul în care noul concept al rezilienței se relaționează cu concepte cunoscute în domeniul științelor socioumane, cum ar fi: imunitatea organismului; procese și strategii de coping; mecanismele defensive; competențe; factori de protecție (resurse); vulnerabilitate; factori de risc; adversități; stres. 3.5.1. Imunitate și reziliență Reziliența reprezintă o imunitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
identificat președinți de corporații și chiar laureați ai Premiului Nobel. în acest grup, în general, indivizii fac parte din clasa de mijloc și împărtășesc valorile ei: căsătoria, copiii, casa, tendința de a acumula bunuri. Ei au abilități bune de a relaționa cu ceilalți și de a munci. în plus, ei știu să se joace, practică sporturi și își iau cel puțin o lună de vacanță pe an. Au prieteni, unii dintre ei menținându-se ca prieteni încă din copilărie sau din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului, atât în familie, cât și în sistemul educativ, necesită o pedagogie a rezilienței. Scopul ultim al unei astfel de pedagogii ar fi dezvoltarea abilităților copilului de a reflecta, de a se bucura, de a fi fericit și de a relaționa armonios cu ceilalți. Capacitatea de reflecție antrenează toate funcțiile cognitive, inclusiv creativitatea și capacitatea de a soluționa problemele ivite, într-un mod poate netradițional, dar ingenios și cu sentimentul controlului asupra realității problematice. Capacitatea de a se bucura de viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la o piață primară, În care consumatorii iau deciziile critice, și la o piață a factorilor de producție, În care o combinație de proprietari individuali de factori și firme iau deciziile critice. Similar, pentru a reuși, antreprenorul public trebuie să relaționeze cu un set de jurisdicții primare, În care cetățenii iau deciziile critice și cu un mediu multijurisdicțional În care alți agenți publici iau deciziile critice (Oakerson și Parks, În McGinnis, 1999, p. 320). Cu alte cuvinte, antreprenoriatul public catalizează acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
laptele” la nivelul județului Argeș În anul 2003 și 2. modul În care gestionarea eficientă/ineficientă a fondurilor publice este influențată de oportunitățile create de cadrul instituțional (setul de reguli de schimb). Modelul generează două seturi de informații: 1. cum relaționează actorii unei rețele de schimb În funcție de cantitatea de putere concentrată la nivelul pozițiilor de rețea pe care le ocupă; 2. care sunt variațiile În comportamentul actorilor unei rețele de schimb, atunci când sunt modificate regulile de schimb și, implicit, stimulentele de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
rului de musulmani care tr]iesc în cele dou] Americi, Australia și Europa în ultimul sfert al secolului XX. Mai recent, diferitele state-națiuni și comunit]ți care constituie ummah-ul (comunitatea) musulman global își exprim] nevoia, de intensitate variat], de a relaționa moștenirea islamic] cu problemele de identificare național] și cultural]. În momentul în care acest fenomen s-a asociat cu reacții și conflicte naționale și internaționale, el a cauzat confuzii și neînțelegeri cu privire la rolul islamismului. De aceea, este foarte important a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
laic] și cea, în principal, religioas], unele aspecte ale discursului musulman contemporan, care nu accept] o astfel de separare, par stranii și chiar retrograde. Cand acest discurs, exprimat în ceea ce pare a fi limbajul religios tradițional, a ajuns s] fie relaționat cu schimb]ri radicale, violent], el a determinat o agravare a percepțiilor stereotipe în ceea ce privește fanatismul, violența și diferențele culturale și morale ale poporului musulman. Așa cum arăt] evenimentele și dezvolt]rile care au avut loc în ultimul sfert al secolului XX
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] nici o indicație clar] dac] el se gândește la el atunci cand aplic] termenul sub o form] radical]. Ne putem face o idee despre adev]râtul sens al termenului arete dac] analiz]m tipul argumetului pe care Platon și Aristotel îl relaționau cu eudaimonia. Se presupune c], în primul rând, oamenii - v]zuți fie că entit]ți complexe formate din suflet și trup (Aristotel), fie doar că suflete, unite temporar cu trupurile (Platon) - sunt ca și celelalte lucruri din lume, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comerciale potrivite. Doresc s] insist asupra faptului c] argumentele obișnuite în favoarea ofertei de asistent] se aplic] în mod egal la ambele niveluri. Cuvântul „ajutor” poate semnala ideea c] asistență este expresia bun]voinței, dorinței de a face bine, fiind adesea relaționat cu ideea de „caritate”. Termeni precum „bun]voinț]” sau „caritate” pot fi acceptați dac] sunt interpretați cu atenție, dar ei pot da naștere unor impresii false. Ceea ce adesea este f]cut din bun]voinț] sau caritate este v]zut că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptului c] sunt dominate de b]rbați nu constituie, bineînțeles, un aspect nou; a reprezentat o viziune destul de comun] în multe discuții care priveau dreptul femeilor la vot la începutul secolului XX. O parte a gândirii feministe contemporane a fost relaționat acest lucru cu concepția potrivit c]reia multe forme de agresiune și distrugere sunt strâns legate de natură „masculinit]ții” și de psihicul masculin. Asemenea percepții cu privire la natură masculinit]ții și la natură distrug]toare a sferelor masculine de activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest lucru este imposibil atât timp cât exist] o societate divizat] pe clase, iar iluzia ideologic] a moralei const] în deghizarea intereselor de clas] în interese universale. Marx și Engels cred ins] c] dup] abolirea acestui tip de societate, indivizii vor putea relaționă doar în calitatea lor de ființe umane, ale c]ror interese pot diferi uneori, dar sunt unite în participarea lor comun] într-o ordine social] cu adev]rât uman]. Doar în societatea f]r] clase morală va putea s] realizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
schimbare de sistem, sau o succesiune de structuri, decât o schimbare în sistem sau structură. Fiecare nouă fază se distinge de cea anterioară printr-o complexitate mai mare, adică un număr crescut de elemente ce au noi funcții și care relaționează diferit. Se poate spune altfel că studiul schimbării e studiul diacronic al diferitelor stări ale unui sistem. La rândul lor, teoriile modernizării sunt percepute ca o dezvoltare a evoluționismului clasic (vezi Appelbaum, 1970; Smith, 1973, 1976; Sztompka, 1993). Teoriile modernizării
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și speranței și acutizarea pesimismului, face ca aceste opțiuni să devină mai puțin ferme. 6.4. Reprezentările În societatea simulării, identitățile sunt construite prin imagini, iar codurile și modelele determină felul în care indivizii se percep pe ei înșiși și relaționează cu ceilalți, spunea Baudrillard (1994). În secțiunea aceasta, nu investigăm actualizările vreunei dimensiuni latente, ci abordăm problema reprezentării sociale asupra identificării tinerilor cu elemente ce țin de nucleul etnospiritual. Secțiunea dedicată reprezentărilor e construită pe aceleași principii ca și cea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Vedeți, poate și faptul că ne aflăm într-un an electoral mă face să corelez situații care, altfel, nu ar fi de corelat. Aflîndu-mă, deci, în miez de noapte în mijlocul puhoaielor exaltate, nu mi-am putut reprima tentația de a relaționa ce se întîmpla pe străzile Iașilor, pe străzile tuturor marilor orașe ale țării, cu scrutinul care deja s-a consumat, cu cel care se va consuma în toamnă, pe cale, amîndouă, să așeze iar țara într-o matcă extrem de periculoasă. Cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sensul de transcendent, dat fiind faptul că sensul în cauză aparține chiar aspectului alethic, după cum a scos la iveală deja reducția. De aceea transcendența pare a domina orice relație, de la aceea cu sine se pretinde o dedublare a celui care relaționează cu sine, așa cum se întâmplă prin survenirea viitorului în sens de moarte a mea -, până la relația cu un lucru (ființare-simplu-prezentă, constituită obiectual). Totuși, ea nu ar fi posibilă fără relația cu sine a ființării conștiente, așadar fără ca ea să fie
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
spre prezent și trecut și folosit pentru a reafirma și nutri relații. Un studiu antropologic cuprinzător al felului În care oamenii folosesc telefonul mobil În șase țări ne arată unele dintre diferențele În modul În care europenii și americanii se relaționează cu noua tehnologie wireless. În Suedia, de exemplu, „impresia este că persoana de la celălalt capăt al conversației este prezentă În cameră”2. Prin urmare, a vorbi pe mobil În timp ce luăm masa singuri este considerat un comportament perfect normal. Italienii vor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
niște mașini. Mașina nu mai era numai o metaforă ca pe vremea lui Descartes, Newton, Smith și mulți dintre filosofii moderni timpurii. Experții În eficiență și, mai târziu, administratorii de resurse umane și consultanții manageriali au transformat totul În criterii relaționate cu mașini. În acest fel, americanii au depășit cu mult valorile mecaniciste și instrumentale ale Iluminismului european pentru a deveni cei mai profund „moderni” oameni de pe suprafața Pământului. Colosul eficienței a capturat imaginația publicului american În așa măsură Încât unii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai puțin relaxați, În general, decât prietenii noștri europeni. Cuvinte precum „a hoinări”, „a cugeta”, „a cumpăni” sunt foarte apreciate În Europa și mai puțin În America. Americanii sunt cei mai fericiți atunci când sunt constant productivi. Pentru noi, lenevia este relaționată cu o moralitate dubioasă. Europenii, pe de altă parte, tânjesc după inactivitate. Își fac timp și pentru propria lor persoană. Pentru a se bucura de viață cu adevărat, prietenii mei europeni Îmi spun: Trebuie să fim dispuși să ne abandonăm
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
produc semințe MG și alte OMG. Guvernul Statele Unite ale Americii a acuzat Uniunea Europeană că joacă incorect și a sugerat că Uniunea folosește de fapt OMG pentru a obține concesii În alte chestiuni - În care cele două superputeri erau În conflict - relaționate cu schimburile. Reprezentatntul Statele Unite ale Americii În domeniul comerțului a amenințat chiar că va recuza politica Uniunii Europene În domeniul OMG la Organizația Mondială a Comerțului, sugerând că aceste politici restrictive violează acordurile de liber schimb. Statele Unite ale Americii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dintre pietrele de temelie ale Uniunii Europene”35. Wallstrom și alții văd principiul precauției În prima linie a arsenalului de reglementare pentru a promova cauza dezvoltării durabile Într-o lume globalizată. Dar impactul principiului precauției este și mai profund. Este relaționat cu o schimbare profundă În modul În care societatea vede relația ei cu natura și În felul În care abordează investigațiile științifice și inovațiile tehnologice. Tradiția iluministă Europeană (iar America a devenit sprijinitorul ei cel mai entuziast) pune mare preț
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pun mare preț pe autonomie, sunt cu mult mai puțin inclinați să sesizeze legăturile dintre lucruri. Au tendința să privească lumea ca pe un grup de containere, fiecare izolat de Întreg și capabil să funcționeze autonom. Legăturile, pentru americani, se relaționează cu noțiunile de dependență reciprocă și vulnerabilitate, calități pe care nu le admirăm prea mult. Viziunea asupra individului și a lumii Îi fac discipoli ideali ai sistemului de referință iluminist, cu accentul pe folosirea și izolarea anumitor porțiuni din natură
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe Întreg mai degrabă decât pe componente - ceea ce În Vest numim o abordare sistemică. „Toate cele trei orientări”, spune Nisbett, Împărtășesc „preocupări despre armonie, holism și influență mutuală a tuturor lucrurilor asupra tuturor lucrurilor”14. Ideea că fiecare eveniment este relaționat cu orice alt eveniment, face ca mintea asiatică să fie mai interesată În relațiile dintre fenomene mai degrabă decât În fenomenele luate izolat. După cum arată Nisbett, atenția constantă la relații Îi face pe asiatici mai sensibili la sentimentele celorlalți. Părinții
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu noțiunea asiatică tradițională a relației armonioase a umanității cu lumea naturală. Având În vedere preocuparea lor În ceea ce privește legăturilor, este de Înțeles că asiaticii sunt mai puțin interesați În descoperirea adevărului decât În cunoașterea „drumului”. A ști cum să te relaționezi cu „celălalt”, nu cum să-l dobândești pe „celălalt”, este ceea ce contează În final. Este adevărat „drumul” pare suspect de similar cu filosofia procesului a lui Whitehead. Datorită accentului pe relațile armonioase și bunăstarea Întregului, asiaticii sunt mai interesați În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]