2,802 matches
-
proiectare unei baze de date relaționale. În lucrarea de față autorii nu își propun tratarea in extenso a teoriei proiectării bazelor de date relaționale, ci doar o prezentare succintă a părților esențiale din metoda normalizării. 2.2. Algebra relațională Algebra relațională este definită ca fiind o parte a algebrei ce conține un set de operatori, care prelucrează relații în scopul obținerii altor relații. Rezultatul obținut prin utilizarea operatorilor algebrei relaționale este un tabel virtual. Având în vedere fundamentele matematice ale modelului
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
a părților esențiale din metoda normalizării. 2.2. Algebra relațională Algebra relațională este definită ca fiind o parte a algebrei ce conține un set de operatori, care prelucrează relații în scopul obținerii altor relații. Rezultatul obținut prin utilizarea operatorilor algebrei relaționale este un tabel virtual. Având în vedere fundamentele matematice ale modelului relațional, algebra relațională utilizează operatori clasici de manipulare a ansamblurilor de date (reuniune, intersecție, diferență, produs cartezian) și introduce operatori proprii bazelor de date (selecție, proiecție, compunere, diviziune). În
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
este definită ca fiind o parte a algebrei ce conține un set de operatori, care prelucrează relații în scopul obținerii altor relații. Rezultatul obținut prin utilizarea operatorilor algebrei relaționale este un tabel virtual. Având în vedere fundamentele matematice ale modelului relațional, algebra relațională utilizează operatori clasici de manipulare a ansamblurilor de date (reuniune, intersecție, diferență, produs cartezian) și introduce operatori proprii bazelor de date (selecție, proiecție, compunere, diviziune). În literatura de specialitate operatorii algebrei relaționale se clasifică în: a) operatori de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
ca fiind o parte a algebrei ce conține un set de operatori, care prelucrează relații în scopul obținerii altor relații. Rezultatul obținut prin utilizarea operatorilor algebrei relaționale este un tabel virtual. Având în vedere fundamentele matematice ale modelului relațional, algebra relațională utilizează operatori clasici de manipulare a ansamblurilor de date (reuniune, intersecție, diferență, produs cartezian) și introduce operatori proprii bazelor de date (selecție, proiecție, compunere, diviziune). În literatura de specialitate operatorii algebrei relaționale se clasifică în: a) operatori de asamblare (reuniunea
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
în vedere fundamentele matematice ale modelului relațional, algebra relațională utilizează operatori clasici de manipulare a ansamblurilor de date (reuniune, intersecție, diferență, produs cartezian) și introduce operatori proprii bazelor de date (selecție, proiecție, compunere, diviziune). În literatura de specialitate operatorii algebrei relaționale se clasifică în: a) operatori de asamblare (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian); b) operatori unari (proiecția, selecția); c) operatori de extensie (compunerea, diviziunea). În cele ce urmează se definesc operatorii respectivi și se prezintă exemple practice de utilizare, astfel: a
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
nu se manifeste anomalii de actualizare sau anomalii de stocare. În acest sens, matematicianul E.F. Codd a enunțat trei reguli, numite forme normale și notate 1NF, 2NF și 3NF care ar trebui să fie respectate de orice bază de date relațională pentru a fi considerată corectă. Ulterior acestor reguli, au fost formulate de Ronald Fagin 4NF și de Boyce și Codd, 5NF și BNCF. BNCF reprezintă o variantă reformulată mai riguros a 3FN. Multe lucrări de specialitate consideră că primele trei
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
simplă, atomicitatea atributelor a fost încă de la începutul enunțării acestor reguli de către Codd, un subiect de controverse. Aceasta deoarece, dacă ar fi să se respecte întotdeauna strict, atomicitatea atributelor s-ar putea constitui într-o limită a bazelor de date relaționale în anumite situații. Mulți autori celebri din domeniul proiectării bazelor de date relaționale cum este C.J. Date, încearcă lege atomicitatea atributelor de tipurile de date existente în SGBD-uri și să impună ideea că atomicitatea poate să însemne și tipuri
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
un subiect de controverse. Aceasta deoarece, dacă ar fi să se respecte întotdeauna strict, atomicitatea atributelor s-ar putea constitui într-o limită a bazelor de date relaționale în anumite situații. Mulți autori celebri din domeniul proiectării bazelor de date relaționale cum este C.J. Date, încearcă lege atomicitatea atributelor de tipurile de date existente în SGBD-uri și să impună ideea că atomicitatea poate să însemne și tipuri de date compuse sau tipuri de date utilizator. Pentru a explica acest lucru
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
restricțiilor de integritate și a mecanismelor de securitate. Procesul de normalizare trebuie să urmărească, în principal, câteva aspecte, care s-au expus în paragrafele anterioare: eliminarea riscului de apariție a anomaliilor de actualizare și stocare a datelor; obținerea unui model relațional al bazei de date, în așa fel încât nevoia de a-l reproiecta ulterior să fie eliminată sau cât mai redusă. Este evident că modificarea fundamentală în timp a regulilor de gestiune care se aplică atributelor culese din sistemul informațional
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
a-l reproiecta ulterior să fie eliminată sau cât mai redusă. Este evident că modificarea fundamentală în timp a regulilor de gestiune care se aplică atributelor culese din sistemul informațional, poate afecta procesul de normalizare ce are ca finalitate modelul relațional al bazei de date. Regulile de gestiune influențează în mod direct dependențele funcționale dintre atribute, acestea reprezentând de fapt baza procesului de norma lizare, orice modificare a acestora având influență asupra modelului relațional al bazei de date. Interpretarea mai flexibilă
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de normalizare ce are ca finalitate modelul relațional al bazei de date. Regulile de gestiune influențează în mod direct dependențele funcționale dintre atribute, acestea reprezentând de fapt baza procesului de norma lizare, orice modificare a acestora având influență asupra modelului relațional al bazei de date. Interpretarea mai flexibilă a acestor reguli, poate să conducă la un model care să nu fie afectat în timp, în cazul schimbării anumitor reguli de gestiune, însă o flexibilitate prea ridicată poate să însemne mai multe
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
exemplifica procesul de normalizare și etapele acestuia, am luat în considerare exemplul unei societăți comerciale care dorește să-și implementeze un sistem informatic pentru gestiunea contractelor și a ofertelor puse la dispoziția clienților. Sistemul va utiliza o bază de date relațională. Având în vedere că realitatea dintr-un sistem informațional este de obicei foarte complexă pentru a putea fi expusă în totalitate în paginile unui manual, am ales să prezentăm o variantă simplificată a atributelor utilizate în sistemul informațional. Din analiza
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
care se stabilește odată cu tipărirea unei cărți și nu se mai schimbă niciodată. Pentru fiecare client, prezintă interes un singur IBAN și un singur număr de telefon (această regulă este formulată în scopuri didactice, pentru a nu obține un model relațional complex). Pentru simplificare, considerăm că număr factură este de forma XXYYYYYY, unde XX reprezintă seria facturii, iar YYYYYY este numărul facturii. Un titlu de carte nu se poate repeta pe aceeași factură. Valoare TVA este calculat ca fiind CantitateVanduta x
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
carte poate fi scrisă de mai mulți autori și un autor poate scrie mai multe cărți. Practic, între tabelele Autor și Cărți există o legătură de tipul m-n care nu poate fi reprezentată direct într-o bază de date relațională. Această legătură de tipul m-n este dată de dependențele multivaloare existente între atributele CodAutor și CodISBN (în ambele sensuri). o valoare din CodISBN determină una sau mai multe valori din CodAutor (o carte poate fi scrisă de mai mulți
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
în tabelul nou creat. În acest sens, vom mai avea următorul tabel. Capitolul 4 SGBD Access 2013 4.1. Prezentare generală ACCESS 2013 este un sistem de gestiune a bazelor de date care oferă următoarele caracteristici de bază: Utilizează modelul relațional în gestiunea bazelor de date. Gestionează cu succes baze de date de mărime medie și mică. Aplicațiile ACCESS conțin un ansamblu de colecții de obiecte tip: tabel (Table), interogare (Query), formular (Form), raport (Report), macro (Macro), modul (Module). Dispune de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
existente într-o coloană a unei tabel, parte dintr-o relație. Conceptele referitoare la tabele sunt descrise in extenso în paragraful 2.1. O înregistrare dintr-un tabel memorează valorile (sau realizările) asociate câmpurilor din structura sa. Potrivit regulilor modelului relațional de organizare a datelor, în tabele ordinea liniilor (tuplurilor sau înregistrărilor) nu este predefinită și nu sunt admise înregistrări duplicate. Tabelele de date reprezintă elementele primordiale din cadrul unei baze de date, acestea oferind informațiile necesare pentru crearea altor obiecte Access
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
sau modelor (Table Templates); prin includerea cu atașare dintr-o altă bază de date (SharePoint Lists); în modul de descriere (Table Design). Modalitatea cea mai simplă de crearea tabelelor este demersul implicit conferit de modul Table. Acesta implementează în modelul relațional conceptul de tabel bidimensional, în care pe coloană există atributele relației, iar pe linie înregistrările. Modul în care se creează un tabel urmând acest demers este unul implicit, ilustrat în figura 4.14, în care atributele sunt definite generic (Field
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
acționând tasta Delete după selectarea tabelului. Odată ce legătura dintre cele două tabele (în exemplul luat, tabelele Angajat și Lucreaza) a fost stabilită prin relaționare, se poate trece la operațiunea de creare a integrității referențiale. Această proprietate specifică bazelor de date relaționale permite introducerea datelor în atributul declarat cheie externă dintr-un tabel, doar dacă există o valoare corespondentă a atributului cheie primară dintr-un alt tabel legat. Această operație se declară prin selectarea casetei de validare Enforce Referential Integrity. Odată activată
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
facilității Subdatasheet. O foaie de date secundară, numită subdatasheet este utilă atunci când se dorește vizualizarea informației din mai multe surse de date, precum și culegerea integrată a datelor, adică a tuturor informațiilor aflate în corespondență, deținute de tabelele legate ale modelului relațional. Access creează automat o legătură de tip subdatasheet atunci când un tabel este într-o relație de tip „1 la 1” sau când tabelul se află pe partea cardinalității „1” într-o relație de tip „1 la n”. Figura 4.39
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
n”) - ca urmare a regulii de gestiune, conform căreia o ofertă poate fi prezentă pe mai multe contracte. Pentru a afișa datele tabelului legat, utilizatorul va efectua un clic de mouse pe semnul „+”. Este de reținut faptul că în viziunea relațională conferită prin subdatasheet, atributul cheie externă a tabelului legat - componenta Chield Fields - nu se vizualizează. Atunci când se adaugă o nouă înregistrare în subdatasheet, Access inserează automat în tabelul legat valorile cheii primare provenite din tabelul de bază. 4.2.2
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
SQL 5.1. Interogarea BD utilizând limbajul SQL SQL (Structured Query Language) este unul dintre cele mai vechi limbaje de programare fiind implementat pentru prima dată la începutul anilor ’70 de firma IBM în scopul procesării datelor memorate în structuri relaționale. Având la bază algebra relațională, obiectivele SQL vizează definirea structurilor de date și manipularea datelor (operații de adăugare, ștergere, actualizare și consultare), precum și asigurarea unui set de instrucțiuni complet pentru controlul accesului la date. Deși prezentat în multe lucrări de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
utilizând limbajul SQL SQL (Structured Query Language) este unul dintre cele mai vechi limbaje de programare fiind implementat pentru prima dată la începutul anilor ’70 de firma IBM în scopul procesării datelor memorate în structuri relaționale. Având la bază algebra relațională, obiectivele SQL vizează definirea structurilor de date și manipularea datelor (operații de adăugare, ștergere, actualizare și consultare), precum și asigurarea unui set de instrucțiuni complet pentru controlul accesului la date. Deși prezentat în multe lucrări de specialitate ca un limbaj declarativ
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
MySQL. Utilizarea pe scară largă a limbajului a impus demararea procesului de standardizare a SQL care, în anul 1986, a fost declarat de ANSI (American National Standards Institute) drept limbaj standard utilizat în sistemele de gestiune pentru bazele de date relaționale. Un an mai târziu, în 1987, SQL a devenit standard ISO (International Organization for Standardization). Standardele au fost actualizate permanent pe parcursul anilor, în funcție de evoluția tehnologiilor. De exemplu, în 2003 a fost adoptat standardul SQL:2003, care îmbunătățește standardul din 1999
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de a facilita efectuarea de calcule în cadrul comenzilor SQL. De exemplu (Sum, Max, Avg, Year, Month, Iif etc.); Operatorii (aritmetici, logici, de atribuire și comparare). 5.3. Comenzi SQL pentru descrierea datelor Au rolul de a descrie structurile de date relaționale din baza de date. CREATE TABLE - permite definirea structurii unui tabel Sintaxa simplificată: CREATE TABLE nume tabel ( NumeCâmp 1 tip de date câmp1 [lungime câmp 1] [CONSTRAINT nume cheie {PRIMARY KEY|UNIQUE|NOT NULL }], ....) Observații: Atât numele de tabele, cât și numele de câmpuri
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
înseamnă absența monitorizării vizuale, dar prezența elementelor auditive de tip verbal și paraverbal; contextul presupune o multitudine de elemente, de la locul și momentul concret în care se desfășoară comunicarea la istoria comunicativă comună a celor doi, de la factori de natură relațională (numărul participanților la interacțiune, relațiile dintre ei) la vecinătățile strict lingvistice ale mesajului, de la determinările pasagere, tranzitorii ale mesajului la elemente constante, cum ar fi cultura, ca ansamblu al tuturor modurilor de viață, al reprezentărilor și formelor de simbolizare specifice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]